6,715 matches
-
Schopenhauer!; și pentru ea a fost mereu atacat filozoful de la Sils-Maria, dar această impresie de subiectivitate - atunci, dar și acum! - vine În primul rând, cred eu, tocmai din prea directa și puțin brutala, simplista contra-punere a scrierilor nietzschenine față de sistemele riguroase ale unui Kant sau Hegel. Cioran și Nietzsche, simțind pericolul acelei sectarizări a omului gânditor, al Îndepărtării fatale a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de cât mai larg, mai „deschis” și curios
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să stabilească partea de contribuție originală în câmpul exegezei eminesciene precum și materialul informativ acționat prin muncă tenace, studiu, efort analitic și încordare sintetizatoare. Cartea este expresia unei extraordinare voințe și a vocației întru Eminescu. Dialectica stilului este o carte organizată riguros, gândită arhitectonic, trecându-l pe Eminescu prin nouă cercuri dialectice, urmărindu-i cu sagacitate temele, motivele, obsesiile lirice, fixațiile stilistice. Cartea pulsează puternic, este vie, propunându-ne o fascinantă dialectică a ideilor despre Eminescu. Aici nu mai există cronologie în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dovezi în mână este un mare spirit modern, cel mai mare din cultura română. Multe din adevărurile stabilite irevocabil de științele secolului XX au fost genial intuite și încorporate imaginarului eminescian. Criticul o spune fără a confunda planurile. Demonstrația este riguroasă, documentată și tulburătoare. Ceea ce în articole putea părea scandalos și paradoxal capătă în carte o cu totul altă greutate specifică, o altă semnificație integrându-se unui sistem de argumentație critică nu numai coerent dar și convingător. Carte de înaltă probitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pot aștepta reale progrese și nu numai în "autobuzul supraaglomerat al eminescologiei" actuale în care circulă, spre iritarea unor "controlori", cu bilet în regulă. "Tribuna", nr. 7, 13 februarie 1986 Artur SILVESTRI Cultură și stil Exegeza subtilă și amănunțită însă riguroasă a lui Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984) îngăduie a se vedea un ibrăilenism structural cu îndrumări de modernitate de negăsit la G. Ibrăileanu. Asemănarea e, de altminteri, numai de fond sufletesc și parțial de expunere a ideilor căci, moldovean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
brațele, ochii, creierul, întreg organismul viitoarei ființe, precum într-o ghindă se cuprind ramurile viitorului stejar". Ele sunt desprinderea dintr-un punct, iar prin extrapolare filosofia originară nu se mai poate recunoaște în totalitatea științelor de azi. Theodor Codreanu procedează riguros și metodic. Cartea sa nu este destinată lecturii, ci conspectului, trebuie adică citită cu creionul în mână și cu teancuri de fișe pregătite pentru ordonarea ideilor Autorul pătrunde în hățișul filosofiei, ideile circulă alert de la vechii greci la Schopenhauer, de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca reper și, desigur, judecățile sale răspicate nasc nu o dată reacții polemice. Provocarea valorilor este o carte elaborată, scrisă pe îndelete, prin adiționări atente ale studiilor publicate în presa literară de-a lungul anilor, prin decantări, selecție și organizarea arhitectonică riguroasă a întregului material. Analizele critice sunt consacrate unei constelații strălucite de scriitori clasici și moderni (Eminescu, Maiorescu, Creangă, Caragiale, Bacovia, Rebreanu, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, Constantin Noica, Marin Preda), excepție reprezentând-o, într-un sens, Cezar Ivănescu, singurul dintre contemporanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai neașteptate dovezi despre acest subiect controversat, structurate într-o manieră originală, de studiu psihologic, cu reale valențe detectiviste, le descoperă și le face publice după cincisprezece ani de cercetări arhivistice, N. Georgescu. Substanțiala lui analiză se bucură de o riguroasă documentație, în bună parte din izvoare inedite, pe care le disecă cu o minuție și o dexteritate chirurgicale, diagnosticând tainele surprinzătoare și dând soluții plauzibile. [...] În Misterul morții lui Eminescu, Ed. Paco, 1996, medicul român Ovidiu Vuia, stabilit din 1970
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
păcate, în paginile care îmbracă atare afirmații, chiar exegetul uită judiciosul punct de plecare. Dintre rezervele fundamentale pe care le am față de procedeul folosit de Theodor Codreanu o invoc pe următoarea: un complex psihanalitic nu poate fi stabilit în mod riguros decât de un psihanalist, care îl particularizează în funcție de numeroși factori. De aceea, dacă psihanalistul ratează adecvarea transferului, pacientul se va ridica, de îndată, de pe canapeaua din cabinet și, obligatoriu, îl va strangula pe inabilul terapeut. De aceea, între altele, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în istoria literaturii, afirmația se sustrage truismului prin demersul hermeneutic din paginile cărții lui Theodor Codreanu, demonstrație riguroasă a ipotezei lansată în Introducere, cu atât mai fundamentată științific, cu cât ea a plecat, se vede, dintr-o pasiune autentică pentru lirica bacoviană. "Mai greu e de stabilit de ce este Bacovia unic și ce importanță are această unicitate pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin ruptura, încă suverană, dintre estetic și cognitiv. Dar orice mare scriitor, reamintim, desfășoară o viziune totală asupra lumii, îmbrățișând, pe deasupra severelor decupaje disciplinare, câmpul epistemologic în expansiune. Și dorind a pune umărul, chiar și fără suportul unei formații științifice riguroase, prin intuiție și metaforizare, la o mai bună înțelegere a lumii. Opera (majoră, bineînțeles) rămâne o "metaforă epistemologica" (Umberto Eco). lar aventura transmodernă, impusă de epoca pe care o traversăm) rămâne o încercare pe cont propriu. "Bucovina literară", nr. 8-9
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost trimisă "României literare", unde autorul poeziei citate intrase în colegiul redacțional. Nu se spune dacă epigrama a fost publicată. Lecturile umplu total timpul profesorului și directorului de școală, dar nu s-ar putea spune că are un program riguros în acest sens. E mai curând dus de pasiune până la contopire, se lecturează tot ce apare, că în această perioadă au fost reeditați cei mulți din scriitorii antebelici. Tot acum însă lucrează și la Marele zid, roman cu o odisee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
astronomiei. N. Gaiu arată că Haret, abordând problema invariabilității axelor mari ale orbitelor planetare - teoremă stabilită de ilustrul matematician Henry Poincare - a găsit că axa mare a orbitei pământului nu e constantă, ci suferă variații pe care numai un calcul riguros și o observație atentă le puteau preciza. În același articol, N. Gaiu scoate în relief și strădania lui Haret de a așeza învățământul pe baze democratice”... Dragă Alecule, Mi-a istorisit Domnul profesor Cucu în câteva cuvinte despre revederea de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
puțin cu toții. Acum, în momentul când vă scriu, suntem iar la Făgăraș. Îl aștept pe Liviu. Da. Pe el. Și pentru că sunt la acest capitol, dragii mei, să vă mai povestesc câte ceva. Mă iertați că nu vă scriu o scrisoare riguroasă din punct de vedere filologic, cu aliniate și alte cerințe. Gândurile mi se suprapun, îmi fug, vin iar și impresia mea este că mă aflu de față cu cineva, e atât de vie aceasă impresie încât neglijez de -a dreptul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
capacităților contrainformative. Au fost elaborate și difuzate Măsuri de luat pentru a face ca acțiunea informativă a inamicului dusă prin agenții de spionaj să nu poată da roade, care a stabilit următoarele puncte principale de acțiune: 1. Executarea unui control riguros atât al străinilor stabiliți în țară, cât și al celor ce doresc să intre în țară. 2. Supravegherea persoanelor suspecte, militare sau civile. 3. Supravegherea contactului ofițerilor și trupei cu persoanele străine, precum și supravegherea persoanelor care mișună în jurul comandamentelor, cazărmilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceea că în România infracțiunile „au ajuns un adevărat sport” practicat de toată lumea, apărat de avocați și privit cu bunăvoință de judecători. În pofida consacrării garanțiilor de stabilitate, avansare și pensionare a funcționarilor publici, iar Legea Poliției a prevăzut o selecție riguroasă și o instruire profesională a cadrelor, aceștia se aflau „încă departe” de menirea lor adevărată. Cauzele pentru care rezultatele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor au fost, în principal, două: politizarea instituției și lipsa de solicitudine a conducătorilor față de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost create trei căi de acces - Galben, Roșu și Albastru -, iar din punct de vedere al siguranței traseul demnitarilor a fost împărțit în 11 sectoare și 20 de subsectoare. Pentru evitarea incidentelor s-au luat următoarele măsuri informative/contrainformative: controlul „riguros” al imobilelor de pe traseele stabilite; verificarea clădirilor aflate în construcție, în stare incertă și a locurilor favorabile lunetiștilor sau actelor teroriste (case părăsite, clopotnițe, guri de canal, de telefonie, podurile, pasajele de calea ferată etc.); interzicerea aruncării cu flori în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vila Teodoride și paznici a avut loc chiar în ziua de 2 iulie 1940, atunci când d-na. Edwiga Beck a trecut lacul Snagov însoțită de un conațional, Pavloviz, care „n-a vrut să se legitimeze”, ceea ce a atras un control riguros al postului de pază. Acest lucru a supărat-o pe d-na. Beck, iar Pavloviz a întrebat ironic jandarmii dacă guvernul român „n-are altceva mai bun de făcut?”. Pe raportul locotenentului Mihăilescu în care a fost prezentat incidentul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Stan Marian, Ladislau Vlașcovici, Marian Gorkovski etc. Șeful Corpului Detectivilor din D.G.P., inspectorul Paul C. C. Dobrescu a întocmit un referat, la 4 august 1940, privind măsurile de securitate din jurul vilei Teodoride, în urma unei inspecții la obiectiv. Acestea erau considerate „prea riguroase” și a procedat „la îndulcirea măsurilor de pază”, fără însă a fi diminuate elementele de protecție a acestora. În plus, șeful gărzii, locotenent Mihăilescu, era un „temperament tăcut și nesociabil”, nu cunoștea limba franceză sau germană, ceea ce îngreuna dialogul cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
românesc a intrat în aria de acțiune a birourilor defensive de la Brigăzile 5 (Szeged) și 6 (Debrețin). Baza umană pretabilă la activitățile specifice nu a diferit de domeniul ofensiv, însă metodele au impus o permanentă monitorizare a persoanelor, un control „riguros” la punctele de frontieră și o „strictă” supraveghere a călătorilor din trenuri și de pe celelalte mijloace de comunicații. Au fost identificate cazuri în care serviciul de contrainformații ungar a intenționat „să-și strecoare” agenții în rândurile Secției a II-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ha teren arabil în comuna Gherceștii-Vechi, precum și 7900 mp teren arabil în comuna Bariera Vâlcii, toate în județul Dolj. La 17 mai 1946, generalul a fost condamnat de patru ori la moarte și de patru ori la 20 ani detenție riguroasă; pe 31 mai 1946, recursurile au fost respinse, iar pe 1 iunie 1946 a avut loc execuția celor patru condamnați la moarte: mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și generalul Constantin Vasiliu. La ora 18:15 s-a constatat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dezbat probleme financiare, contabile și de control de gestiune; acesta informează semestrial consiliul de administrație asupra condițiilor în care s-a realizat programul semestrial de control, constatările făcute și măsurile luate, propunînd, daca este cazul, luarea de măsuri pentru aplicarea riguroasă a legislației în domeniul financiar-contabil, de gestiune și control. 21. La cererea organelor de control financiar de gestiune, conducerile și salariații unităților supuse controlului au obligația: a) să pună la dispoziție registrele, corespondență, actele, piesele justificative și alte documente necesare
HOTĂRÎRE nr. 720 din 10 octombrie 1991 privind aprobarea Normelor de organizare şi exercitare a controlului financiar elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108036_a_109365]
-
dezbat probleme financiare, contabile și de control de gestiune; acesta informează semestrial consiliul de administrație asupra condițiilor în care s-a realizat programul semestrial de control, constatările făcute și măsurile luate, propunînd, daca este cazul, luarea de măsuri pentru aplicarea riguroasă a legisla��iei în domeniul financiar-contabil, de gestiune și control. 21. La cererea organelor de control financiar de gestiune, conducerile și salariații unităților supuse controlului au obligația: a) să pună la dispoziție registrele, corespondență, actele, piesele justificative și alte documente
NORME Nr. 63943 din 30 septembrie 1991 privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi şi Primăria municipiului Bucureşti, precum şi la regiile autonome. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108116_a_109445]
-
pe care acestea le au și cu încadrarea în limitele maxime de majorare, prevăzute în anexa la prezenta ordonanță. Articolul 3 Majorările de impozite și taxe locale prevăzute la art. 2 din prezenta ordonanță se pot face numai după analizarea riguroasă a situației economico-sociale a contribuabililor, corelat cu necesitățile de cheltuieli finanțate din bugetul local. Articolul 4 În cazul în care prin legi speciale se modifica nivelurile minime ale impozitelor și taxelor locale, limitele maxime de majorare a acestora, stabilite potrivit
ORDONANTA nr. 15 din 19 august 1992 cu privire la impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108203_a_109532]
-
1991, pe baza prețurilor stabilite în condițiile prezenței hotărîri, potrivit normelor Ministerului Finanțelor. Articolul 10 Ministerul Finanțelor, Ministerul Resurselor și Industriei, Ministerul Comerțului și Turismului, celelalte ministere și organe centrale, prefecturile și Primăria municipiului București vor urmări și controla respectarea riguroasă a prevederilor prezenței hotărîri,luînd măsuri de sancționare a persoanelor vinovate, potrivit legii. Articolul 11 Ministerul Comerțului și Turismului - Departamentul comerțului interior împreună cu Ministerul Finanțelor - Departamentul pentru prognoză, urmărirea și liberalizarea prețurilor vor analiza și prezența Guvernului, în termen de
HOTĂRÎREA nr. 239 din 29 martie 1991 cu privire la etapa a doua de liberalizare a preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107758_a_109087]
-
etc.) * Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării * Ordinea logică și cronologică a cercetării sau a tratării * Reprezentativitatea colectivelor de experimentare și control * Rigurozitatea și valoarea experimentelor și/sau a observațiilor efectuate în scopul verificării ipotezelor * Înregistrarea, măsurarea și prezentarea riguros științifică a datelor culese * Prelucrarea și corelarea datelor * Evaluarea și compararea rezultatelor inițiale și finale (pretest și posttest) * Interpretarea corectă a rezultatelor * Formularea clară a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau a ipotezelor de lucru) * Aplicabilitatea rezultatelor lucrării * Contribuția
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]