11,108 matches
-
VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de copii și adolescenți, restul fiind adulți. O parte din craniile umane prezentau câteva lovituri și deformări, asemenea celor din cimitirul de la Arsura - Vaslui, iar în unele morminte scheletele nu au fost depuse complet, ci doar parțial, posibil datorită unui ritual sau fiind rezultatul unor indivizi răpuși în lupte. Alte schelete prezintă anumite semne de violență, lovituri la cap (una singură-M13, M29, M39, M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care aparțin exclusiv comunităților slave răsăritene, precum cele de la Alcedar - Rezina și Rudi - Dondușani, aflate între Răut și Nistru, dar și cimitire cu caracter autohton, de la Kalfa și Lukașevka (Basarabia), datate în secolele IX-X. Insistența detalierii elementelor de rit și ritual din aceste complexe funerare, oarecum din afara spațiului delimitat, a fost necesară cu scopul observării momentului de trecere de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența ofrandelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au desprins câteva informații utile legate de practicile funerare ale populației autohtone. Defuncții din cimitirul menționat erau orientați V-E (cu ușoare deviații) și la adâncimi variate (între 0,60-0,90 m), în gropi rectangulare. Ritul practicat era înhumația, iar ritualul a respectat aceleași rigori, morții de la Prodana fiind așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Necropola era mai întinsă, dar, din diverse cauze, celelalte mormintelor nu s-au mai păstrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din cimitirul situat la Hansca-Căprăria, unde o grupă distinctă de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de ritualul practicat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de ritualul practicat, care le împarte în morminte creștine și morminte păgâne. În prima categorie se încadrează doar mormântul dublu de la Dumeștii Vechi, iar celei de-a doua îi corespund mai multe vestigii, precum cele de la Banca (două morminte), Bârlad-Parc, Bârlad-Moara lui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Băneasa și Berești, județul Galați. Numărul mare (9 din 11) al mormintelor cu defuncți alogeni este justificat dacă luăm în calcul prezența grupurilor de migratori, care s-au perindat pe teritoriul Moldovei, în perioada respectivă. Chiar dacă ritul este același, ritualul practicat este total diferit de cel creștin. Morții au fost războinici, iar obiceiul de înmormântare a inclus obligatoriu depunerea lângă defunct a calului sau a caiilor ce l-au servit în timpul vieții, sacrificat(ți) drept ofrandă, de unde majoritatea inventarelor conțin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Probota - Iași). Abia, din secolul XII se răspândește obiceiul dispunerii morților cu capul la E pentru teritoriile nord-pontice, fapt menținut și mai târziu, în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă, deci sacrificarea lor la moartea stăpânului, constituie un vechi ritual, specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legate de cronologia și apartenența etnică a culturii amintite, să se contureze două variante. Prima, când cultura nu este atribuită totalmente autohtonilor, întrucât conținutul ei, conform studiilor de specialitate, este eterogen, prin îmbinarea elementelor locale cu cele străine, prin existența ritualurilor variate și prin depășirea ariei de răspândire a spațiului românesc. Cea de-a doua variantă o atribuie, exclusiv populației locale, fiind considerată românească; ea pornește de la preponderența elementelor autohtone în cadrul culturii materiale de la nordul Dunării, chiar dacă o parte din elementele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
seamă de o serie de factori și elemente ale activității umane, precum tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic, cu componente locale sau cu influențe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Descoperirile secolelor VI-XI au fost împărțite în două etape istorice, specifice celor două culturi românești și analizate din punct de vedere arheologic, potrivit criteriilor amintite anterior și având în vedere asemănările și deosebirile cu spațiul Moldovei, Munteniei, Transilvaniei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de cult, al cărei conținut reflectă preocupările oamenilor pentru lumea de dincolo (reprezentări umane și animaliere, fragmente de vase cu simbolul crucii), situație ce denotă că viața spirituală ocupa un rol important în cadrul comunităților umane. Informațiile legate de ritul și ritualul funerar completează restul datelor furnizate de inventarul unei așezări umane. Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este foarte mic, nu doar pentru Bazinul Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai concludente rezultate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incinerați erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de înhumație. Cei șapte defuncți erau orientați V-E (cu ușoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost cauzată violent, cum s-a observat la unele schelete de la Arsura și Hansca-Căprăria. În lipsa obiectelor de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar s-a găsit un cosor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
administrative (în 1961 s-au amenajat șanțurilor șoselei Băcești-Negrești) s-a găsit întâmplător, la 1,85m adâncime, un mormânt dublu de înhumație, ale cărui schelete erau orientate NV-SE. Întrucât lucrările respective au distrus mormântul, alte informații despre rit și ritual nu au fost posibile. Din inventar a fost salvat un cosor (cuțit) din fier cu dinte, folosit pentru viticultură, caracteristic veacurilor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Piesa se găsește la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1965
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200, nota 21
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și a dinamismului celui ce visează, care își vede resursele reînnoite fără încetare. Părul sporește virilitatea bărbatului și asigură feminitatea femeii. Are o dimensiune sexuală certă. Participă la seducție și trebuie, din acest motiv, să rămână ascuns în unele tradiții. Ritualurile de tundere vizează eliberarea omului de pulsiunile sale. În mod universal, părul este asociat cu forța și vigoarea. A-l tăia, ca în mitul lui Samson, înseamnă a pierde energia. Dacă părul lung, des și lăsat liber exprimă forța sălbatică
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
părul este asociat cu forța și vigoarea. A-l tăia, ca în mitul lui Samson, înseamnă a pierde energia. Dacă părul lung, des și lăsat liber exprimă forța sălbatică, părul coafat și strâns înseamnă controlul voluntar sau impus al energiei. Ritualurile de tundere și coafurile (coadă împletită, coc etc.) semnifică stăpânirea simțurilor, dominarea pulsiunilor, uneori renunțarea la sexualitate, sau sunt semnul ascultării absolute și al abandonării definitive în mâinile lui Dumnezeu (tundere religioasă) sau ale țării sale (tunsoarea strictă a militarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vărsăm sângeleă pentru ceilalți). Cu cât sângerarea este mai abundentă, cu atât semnificația este întărită. În schimb, oricât de morbidă ar fi reprezentarea, dacă cel ce visează bea sânge, înseamnă că înmagazinează forța spirituală, imagine pe care o regăsim în ritualul împărtășaniei. Sângele are și o semnificație afectivă. Este legătura ce atestă filiația: membrii unei aceleiași familii sunt numiți «de același sângeă. Iată de ce amestecul sângelui mai multor persoane ar trebui să creeze această legătură («frați de sângeă). Fără a mai
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]