5,379 matches
-
proces: pe vremea aceea nimic. Iată articolul. Ziarul Orientul român din Galați scrie: „Femeile și copiii se hrănesc cu zarzăre verzi, oamenii cutrieră târgurile cătând muncă pentru hrană și 10 bani pentru tutun. Am auzit cu urechile noastre cum câțiva săteni din comunele Pechea și Cudalbi ziceau ca să dea hârtie la Împăratul rusesc, că poate le-ar crede nevoia mai în grabă.“ În josul acestor reproduceri am scris: „țăranii mor de foame, domnilor îmbuibați! Ați auzit acest cuvânt si nistru? Femeile și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bogatul rege și sărăcesc pe poporul sărac! țăranii mor de foame și deznădăjduiții voiesc a cere ajutorul Împăratului rusesc. Iată patriotismul naționaliștilor care ne acuză pe noi de cosmopolitism, de vrăjmași ai țării, pe noi, cari voim să dezvoltăm iubirea săteanului pentru pământul care va fi al lui și numai al lui! țăranii mor de foame?!... Ei bine, ce mai așteaptă? N-au pâine?... Greșeală, o vor găsi în hambarele bogaților. N-au dreptul s-o ia de acolo? ... Greșeală: dreptul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ghica, Grigore Serurie** și alții. Două steaguri atrag privirile: unul foarte mare din mătase neagră este steagul comercianților, celalt roșu al Cercului de studii sociale al partidului socialist pe care îl port eu. În curte chiar sunt rostite cinci cuvântări: săteanul Mucenic Dinescu în numele plugarilor, Nicolae Ionescu în numele Adunării Deputaților, Nicolae Bordeanu, directorul ziarului Națiunea, în numele presei, Dimitrie Giani în numele prietenilor lui Rosetti și Dimitrie Tănăsescu în numele comercianților.. La ora 3, cortegiul pornește în următoarea ordine: gimnaziul Cantemir, liceul Sf. Sava
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Așa erau timpurile. Domnului învățător Caia îi port un respect deosebit. Împreună cu preotul Andrei, reprezenta intelectualitatea satului. Prin tot ce spuneau, primul la școală, al doilea în biserică, prin tot ceea ce făceau în propria gospodărie, erau un exemplu pentru toți sătenii. Am continuat școala elementară, apoi gimnaziul și liceul în diferite școli din mai multe localități ale județului Botoșani: Călărași, Ripiceni, Durnești, Dobârceni și Trușești. Am mers împreună cu familia în locurile în care tata era mutat cu serviciul. Dacă stau și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ca în cîteva luni să cunosc toate comunele și toate satele. Examinam la fața locului, personal, care erau nevoile pentru îmbunătățirea vieții satelor și a oamenilor. Lipseau drumuri, poduri și podețe, dispensare, spitale, școli. Stăteam de vorbă, ore întregi, cu sătenii, ca împreună să vedem ce se putea face și ce nu. Găseam la ei, de cele mai multe ori, multă înțelegere, pentru că își dădeau seama că nu erau bani pentru toate. Se mulțumeau că exista cineva care să se intereseze cel puțin
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
publice. Vorbeam fiecare despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai de mult, dar de cînd fusesem ales acolo deputat, Ismailul devenise pentru mine o pasiune. Ori de cîte ori treburile mele de la București îmi dădeau un timp liber, plecam bucuros la Ismail. Cunoșteam toate satele, cunoșteam pe nume mulți săteni. Cele cinci orașe ale județului: Ismail, Reni, Chilia Nouă, Vîlcov și Bolgrad, erau centre importante din punct de vedere economic. Erau locuite de oameni de seamă, cu trecere în județ și de mulți comercianți cu legături în toată țara și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Marți, 26 mai. Mihai împreună cu profesorii și colegii săi de clasă își continuă călătoria de studii în jurul Sibiului, vizitând Cisnădie, Cisnădioara și Rășinari. La mormântul mitropolitului Andrei Șaguna din Rășinari, Mihai a fost așteptat de școlarii comunei și de numeroși săteni. Aici, Principele Moștenitor și colegii săi au cântat Tatăl nostru și au presărat flori pe mormânt. Elevii clasei voievodale și publicul prezent au ascultat conferința prof. Enache Ionescu despre înfăptuirile mitropolitului Șaguna. Joi, 28 mai. În continuarea excursiei de studii, Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de sărbătoare, îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii, cu flori în mână mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-i casa ta! Îmi spunea oarecum rușinată mama. Nănașa ne umplea un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț, înhăma caii și împreună cu mama veneam acasă, încet pe ulița principală să ne vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
eu n-am putut servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în discuție. Ne-am reluat vechile atribuții și repede ne-am acomodat cu atmosfera de familie. "Mortul" a fost viu De cele mai multe ori, în primărie se instala un climat deosebit de destindere și voie bună, după ore încărcate de lucru cu sătenii, care veneau să-și rezolve nemulțumirile. Într-o după-amiază, întârziind mult peste program, nu știau slujbașii cum să-și mai omoare timpul. Astfel, venind o serie de nevestuici frumușele din capătul satului pentru a se interesa de unele probleme de-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
seară. Livada cu pomi din apropierea lor era ca o binefacere. Când mugurii se desfăceau în floare, prin cireși și vișini, mai târziu prin corcoduși, meri și peri, se auzea numai zumzet de albine. În luna mai eram vizitați mereu de săteni pentru a le oferi mierea ca medicament pentru bolile de plămâni, astm, bronșită, tuse. Tata, nu refuza niciodată pe nimeni. Câinele-lup Toader pădurarul, prietenul familiei noastre ne-a adus întrun an un cățeluș dolofan, spunând că e pui de lup
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se apropia nimeni de curtea noastră, fără ca el să latre și să se zbuciume, crezând că rupe lanțul. Noaptea îl lăsa dezlegat, liber în toată curtea. Ce mai alerga în voie peste tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi de el. Îl lega și dezlega numai tata. Uneori se prostea și se împotrivea și la tata. Folosea juvățul de funie pentru a-l prinde. Mâncarea i-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fragedă din sat, vacanțele le petreceam doar în Costișa. După terminarea liceului am profesat doi ani la Școala elementară din sat până la intrarea la facultate și apoi prin căsătorie m-am transferat la Rădăuți. Deci, contactul meu cu satul, cu sătenii, a continuat în mai multe perioade de timp, având aspirații și interese comune. Nicicând nu intenționez să mă înstrăinez de sat, căci , iar . M-am ghidat în viață după anumite principii și-am căutat să nu mă abat de la ele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zilnic mâncarea. Pâinea lor neagră o dădeau la cai. Nu le mai plăcea. Vroiau alta, coaptă. Ne-au tăiat toate găinile și gâștele și se duceau pe uliță și veneau cu alte păsări, ouă și tot ce mai luau de la săteni. Sora, Oltea, fiind cu patru ani mai mare, bine dezvoltată și frumușică, stătea în pod, ascunsă. Când se trăgea cu tunurile sau se auzeau venind avioanele, repede ne adăposteam în râpă și rușii în cazemată. Fiind prea periculos de-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ordin la primărie să ne refugiem. Tata a primit transferul în Lugoj. Acolo erau nemții, iar la noi rușii. Părinții s-au sfătuit o seară întreagă, ce urma să facă. Până la urmă a hotărât mama: să ne evacuăm cu ceilalți săteni la Havârna, jud. Botoșani. Am început pregătirile pentru plecare: căruța, bagajele, animalele. Covoarele, sumanele, cojoacele, așternuturile le-am îngropat în aria șurii. Vesela am îngropat-o în livadă sub un păr. Mama mă lua cu ea să-mi arate unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
normalitate. . . Aparatul de radio Printre puținele familii ce-au intrat în posesia unui aparat de radio "cu baterii", ne-am înscris și noi. Cu greu, tata a putut să facă rost de-un asemenea "obiect de știri", cum îl numeau săteni. Tot timpul, dinafara serviciului, tata și-l petrecea lângă radio. Cum s-a aflat în sat de miraculosul obiect, am fost invadați, seară de seară și mai ales sărbătorile, de cei din sat. Dornici să știe ce se mai petrece
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să-i fi văzut cum ascultau cu urechea lângă aparat, dând sonorul cât mai încet. Mamei a început să-i fie oarecum teamă, că cineva ne poate denunța la poliție, că facem propagandă anticomunistă. Nu putea însă, să nu primească sătenii, să-i refuze. S-au iscat discuții între părinți, pe această temă. Nu puteam avea încredere în toți dornicii să asculte radioul! Ba mai mult, tata avea unele îndoieli, în ce privește unele persoane. Le bănuia că ar fi informatori. Temerile s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
polițai la ușă. Mama era la biserică și tata la primărie. Eu și Oltea am rămas înmămurite. A început interogatoriul: Cine vine seară de seară și ascultă emisiunile de la radio? Ce emisiuni îi interesează mai mult? Ce posturi urmăresc cei mai mulți săteni? Ce știri rețineți mai recente? Dacă ascultați "Europa liberă" ce ne puteți spune? Ce ați aflat? Și-au deschis agenda și începeau să noteze. Noi l-am luat pe "Nu" în brațe, motivând că având camera noastră, nu stăm niciodată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu erau destule, provocate de lipsa alimentelor, de foamete, de nesiguranța zilei de mâine, s-au mai adăugat și epidemiile. Săpunul, soda, nu erau de găsit și prețurile erau exorbitante. De detergenți, nici nu putea fi vorba. Din evacuare mulți săteni s-au pomenit plini de păduchi și de râie. Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și de râie. Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au îmbolnăvit pe capete și mureau zilnic. Preotul Arcadie Repta nu mai prididea cu înmormântatul. De multe ori, cantorul Cazacu Emanoil, însoțea morții la groapă (așa erau de mulți) câte 2-3 deodată. De pe ulița noastră, s-au duc la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Noi, Frătăuții Vechi, Gălănești, Bilca, Măneuți și chiar din Horodnic și Dornești. Nelipsiți erau de obicei frătăucenii, care erau mai aproape. Doar treceau Suceava și cum erau punți aproape de Fâsca, ajungeau în câteva minute la strânsură. Când situația materială a sătenilor s-a îmbunătățit considerabil, hramul ținea două zile (duminică și luni). În fiecare curte se vedeau trăsuri cu oaspeți, mese întinse și multă voie bună. La noi veneau în fiecare an frații mamei Buzilă Toader, Buzilă Victor și Buzilă Ion
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla, cum o vrea el. Trebuia să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în beci, la răcoare. Peste iarnă, povidla ne prindea foarte bine. Feliile de pâine unse
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]