6,494 matches
-
care se manifestă. S-a căzut de acord (spuse Gosseyn) că universul nu este posibil să existe. Nu există explicație pentru el. Pur și simplu nu poate exista. Și totuși - el este aici, în jurul nostru, printre noi, întinzându-se, spun savanții, pe o distanță enormă, dar finită, în toate direcțiile. Asta ar trebui să fie ceva ce se poate percepe; unde se termină această "distanță finită"! O definiție a "inexistenței", spuse Gosseyn, nu se referă la condiția de vid. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
nu obiectase suficient de puternic pentru a încerca să se autonumească lider, era evident că toți ceilalți ofițeri de comandă Troog acceptaseră în mod tacit să se facă ceva. Și, bineițnțeles, aici pe Pământ, se afla Breemeg și cei trei savanți de pe nava de luptă Dzan, fiecare cu gândurile lui proprii, dar care trebuiau să aștepte. Pe când el și Crang se întorceau către apartament, Gosseyn îi relată detectivului de pe Venus cuvintele pe care le auzise de la îngrijitor, trăgând cu urechea, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ditamai conacul. Bineînțeles că nevasta îți vorbea frumos, numai unt și miere. Habar n-aveai că ți se umblase la bibilică; îți vedeai liniștit de viață, cu-aceeași poftă și seninătate. Amintirile ajungeau în niște eprubete speciale, pe care un savant deștept dar corupt (trădătorul cauzei cetățenești, racolat de extratereștri) le combina între ele: puțină nefericire la grădiniță, o adolescență veselă, o tragedie în familie, două căsătorii ratate, o crimă, o bătrânețe după gratii. Ingredientele erau extrase și înlocuite sub supravegherea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
antologie de comentarii pentru liceu: operele anonime înfloreau prin toate librăriile, ba chiar și pe Internet, pe www.referate.ro. Descărcai de-acolo tone de referate, analize gata făcute, licențe, lucrări, chiar și teze de doctorat: „Bondarul“, „Aleph“, „Dr. Filo“, „Savantul“ sau „Akademos“ îți stăteau la dispoziție cu toată informația, gratuit și benevol. O simplă apăsare de tastă, și-aflai cu cine se combinase totuși Natalia Negru, cu Dimitrie Anghel sau Șt. O. Iosif (Călinescu nu lămurește enigma asta) sau cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cărnos desprins cu racleta de corpul femeii tăcute, tăcere mai apoi devenită groază, silă, ură. Acolo sunt eu, puștiul cu breton și-o mașinuță Matchbox îndesată-n buzunarele cu nuci și corcodușe.. „Poet, omul nostru...“, l-a apărat Mihnea. „Și savant. Stele, hyper-spațiu, avorturi. Mereu mi-am dorit să scriu despre moarte.“ „Ți-au luat-o alții înainte. Vezi că scrisoarea asta nici măcar nu-i semnată.“ „Și, culmea, n-are nici observațiile Securității, deși aici amicul tău chiar se leagă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înalt. Leopold.“ „Împăratul era-n schemă?“, m-am interesat. „Se pare că da.“, a admis Grosescu, sorbind din nou din cafeaua lui, curată și bună. „E posibil ca naivul Kolschitzky (translator prin vocație și negustor din necesitate) sau unul din savanții împăratului, care ar fi ajutat la prepararea drogului, să fi vândut secretul de fabricare a fotocainei și altora. N-ar fi exclus. Dar nici ei nu cunoșteau toate variantele drogului. Eu cred că Jacquard și englezii au mers pe cont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
avut mai valoros în acei ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
felul lor cu o întreagă știință, îi bucură la modul serios, făcându-i să se umple de respect pentru propria lor persoană și chiar să simtă cea mai mare mulțumire spirituală. De fapt, și această știință este tentantă. Am văzut savanți, literați, poeți, politicieni care s-au străduit și au atins în ea cele mai mari satisfacții și scopurile cele mai înalte și exclusiv pe această cale au făcut carieră. În timpul acestei discuții, tânărul negricios căsca, se uita aiurea pe fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu un anume S., pe care l-am cunoscut chiar atunci. Auzisem multe mai înainte despre el și, printre altele, aflasem că e ateu. E un om într-adevăr foarte instruit și m-am bucurat că voi discuta cu un savant veritabil. Pe deasupra, e un om bine educat, cum rar poți întâlni, așa că a vorbit cu mine ca și cum aș fi fost egal cu el în cunoștințe și idei. Nu crede în Dumnezeu. Totuși, m-a uimit ceva: parcă ar fi vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puțin că așa stau lucrurile: dacă a fost făcut general, cum să nu fie comandant de oști? Și câți asemenea generali nu ajung la un fiasco îngrozitor pe câmpul de luptă? Și câți alde Pirogov n-am avut printre literații, savanții, propagandiștii noștri? Spun „am avut“, dar, desigur, avem și acum... Personajul narațiunii noastre, Gavrila Ardalionovici Ivolghin, aparținea celeilalte categorii; el ținea de categoria oamenilor „mult mai deștepți“, deși era molipsit cu totul, din cap până-n picioare, de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
e știință, e empirism, și încă din cele mai zdruncinate, din cele mai periculoase. Iată pentru ce toate spiritele științifice ale acestui secol s-au arătat pline de ezitațiune și de neîncredere înaintea sufrajului universal. Vorbesc de filozofii noștri, de savanții noștri, de aceia cari proced prin observație și experiență. Ei nu vor să știe de absolut, studiază pe om afară din dogme și cred că inegalitatea fiziologică nu există, că un om nu plătește mai mult decât altul, că e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zi de zi, la care dacă adăugăm probitatea sa morală, etică și profesională, ar putea răspunde minunatului deziderat paulescian din minunata sa lecție intitulată „Spitalul” susținută acum mai bine de 100 ani, „medicul trebuie să fie În același timp un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; să fie o ființă care se jertfește pentru alții până la moarte, În sfârșit să fie un Învățător al omenirii, mai bine zis un apostol al moralei” . Autorii PARTEA I a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
universală la care mulți din Înaintașii noștri au contribuit hotărâtor. Este și subiectul pe care cartea “Nicolae C. Paulescu - Între știința vieții și metafizica existenței” apărută la editura Pim Iași 2013, și-l propune pentru a ilustra grandoarea operei marelui savant În ciuda contestării virulente din partea unor cercuri interesate. Este un fapt deosebit de Îmbucurător astăzi când, după o lungă tăcere vinovată urmată de o prezentare trunchiată tipic comunistă, a fost redată culturii și științei naționale personalitatea celui mai mare savant pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
operei marelui savant În ciuda contestării virulente din partea unor cercuri interesate. Este un fapt deosebit de Îmbucurător astăzi când, după o lungă tăcere vinovată urmată de o prezentare trunchiată tipic comunistă, a fost redată culturii și științei naționale personalitatea celui mai mare savant pe care l-a zămislit acest popor, Nicolae C. Paulescu. Exemplaritatea vieții sale, trăită În duhul credinței și al științei, cât și monumentalitatea operei sale, neegalată În istoria științei românești, sunt redate astăzi În toată splendoarea lor. Acest fapt, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Începe odată cu dezvoltarea curentului protocronist din mișcarea culturală românească ai anilor 70 din secolul trecut, când personalități prestigioase ale științei medicale românești (Ion Pavel, Alfred Rusescu, Ion Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray În recunoașterea priorității lui Paulescu În descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează În odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ion Pavel, Alfred Rusescu, Ion Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray În recunoașterea priorității lui Paulescu În descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează În odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel prin președintele acestui for (Arne Tiselius) a erorii care s-a comis În anul 1923 prin acordarea premiului Nobel comandoului canadian de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu excepția celor pur științifice (și acestea doar parțial), se rezumă la redarea textelor paulesciene Însoțite doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se Încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus În sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori și astăzi Își manifestă deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea enunțată mai sus preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și Încearcă să le aducă În actualitatea zilelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încearcă să le aducă În actualitatea zilelor noastre prin prisma achizițiilor științifice și evoluției istorice a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește În codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și În egală măsură deosebit de activă În conservarea creației pe care Paulescu o argumenta atât de convingător la timpul său. Nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
său de abordare În cartea mai sus pomenită, pentru că, printre altele, pare a fi singura cale către instituirea moralității În viața individuală și socială a omului, În sfârșit la pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Dincolo de controversele pe care personalitatea savantului Nicolae C. Paulescu continuă să le suscite, pentru lumea științifică și academică rămâne un reper moral de necontestat. Restabilirea adevărului privind descoperirea insulinei, care-i aparține nemijlocit și exclusiv, vine să așeze omul Paulescu În panteonul marilor noastre valori, cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impută astăzi cu atâta vehemență. Mărturie stă venerația și admirația studenților și medicilor evrei exprimată de o manieră cât se poate de convingătoare de Aurel Avramovici În Necrologul din revista București Medical, 1931, una dinte cele mai frumoase omagii aduse savantului. Într-adevăr Paulescu nu a confundat niciodată cele două domenii; pe de o parte știința sa și activitatea la catedră, cu convingerile și opiniile sale, motiv pentru care amalgamarea lor nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
antisemitisme), afirmă că: “Religia creștină nu poate să moară prin adevărata știință ci din contra adevărata știință ar reînvia-o mereu”, sau afirmației că religia creștină moare În chip natural, pentru că ea a corespuns unei anumite perioade a civilizației umane, savantul român răspunde prompt: “Dar adevărata știință ne-a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată, el nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația Însăși și acum și pururea și În vecii vecilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată, el nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația Însăși și acum și pururea și În vecii vecilor, iar dacă este vorba de absurd - continuă savantul apoi absurde sunt doctrinele materialiste și ateiste, doctrine inepte care trebuie izgonite definitiv din știință”. La rândul său, Petre Țuțea, 60 de ani mai târziu, spunea că «Teologia este o știință sacră, superioară prin măreția obiectului său, obiect ce lipsește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poate pătrunde, dar care face parte din viața fiecărui om, Îi coordonează existența și-i permite conviețuirea În societate. Și pentru a ilustra acest lucru am să mă folosesc de afirmațiile unui mare om care a fost Grigore T. Popa, savant de renume internațional, profesor de anatomie la facultățile din Iași și București, cercetător asociat al universităților din Londra și Cambridge, fondatorul neuroendocrinologiei ca știință, originar din Șurăneștii Vasluiului (actuala localitate Emil Racoviță). Într-un celebru discurs ținut sub cupola Ateneului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
victime ale celor două războaie mondiale. Desigur că În vâltoarea evenimentelor din prima jumătate a secolului al XX-lea și mai ales după al II-lea Război Mondial când invazia comunist-atee amenința Europa, moment când marea Întrebare era Încotro? marele savant o spune răspicat ,,Înapoi la morala creștină” pentru că ,,această morală ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent (viață veșnică), cât și de nevoile conviețuirii oamenilor În societate, iar Iisus Hristos a Înțeles cu o intuiție genială structura
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
civilizației zilelor noastre pe atât de mult a crescut și Încărcătura de stress, realizând ceea ce Grigore T. Popa demonstra cu asupra de măsură Încă din perioada interbelică a secolului trecut În celebrul său eseu „Boala secolului”. În opinia marelui nostru savant la originea fenomenului stă acumularea tensiunilor nervoase, suprasolicitarea sistemului nervos care tinde să-i depășească capacitatea de adaptare la realitățile cotidiene mereu În schimbare, realizând o stare cronică de stress, mai ales În zona urbană. Stressul și importanța sa fiziologică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]