4,125 matches
-
care realitatea este înregistrată fotografic. În eseul său „L’Écran”, din 1866, Zola utiliza ecranul transparent ca metaforă a personalității artistului care nu „redă” realitatea, ci doar o „transparență voalată” (limpidité trouble) . La rândul ei, fotografia introduce însă în logica scriiturii ceva ce-i este propriu și anume fantasma, caracterul spectral, jocul dintre lumină și umbră, un clarobscur care bulversează tocmai intenția cadastrală a înregistrării tel quel a realității. Optica fotografiei cu care este asociat acest realism este una înșelătoare. Zola
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stilistică sau o tematică, Zola dorește să facă sociologie. Caragiale împrumută nu fără un ecart ironic naturalismului efectele, este un mod de a scrie după rețetă, așa cum G. Călinescu scrie romane balzaciene după rețetă. Ictusul ironic devoalează jocul dublu de scriitură în oglinda unui model prestigios, dar și a unei mefiențe față de epistema pozitivistă a sfârșitului de secol XIX. Acest reflex nu face dispozitivul optic invocat mai puțin funcțional, ci ne demonstrează că avem un autor care și-a deconstruit modelul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o sursă de expresivitate și un revelator pentru reflexul mentalitar. În studiul „Fonction du cliché dans la prose littéraire” din volumul Essais de stylistique structurale (1970), Michel Riffaterre decelează două modalități de întrebuințare a clișeului : 1. ca element constitutiv al scriiturii unui autor, marcă a literarității prin raport cu limbajul curent ; 2. ca o funcție mimetică a unor stiluri și idiolecte semnalat prin semne tipografice precum ghilimelele sau italicele, printr-un comentariu sau chiar de context. O didactică și sintetică trecere
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la inimă. Ca și Șostakovici sau Janáțek, contemporanii lui, Prokofiev cunoștea teatrul și Îl Îndrăgea. Am regizat două versiuni complet diferite ale Portocalelor și amândouă au fost pline de viață, nu atât datorită mie, cât libertății de invenție permise de scriitura muzicală. Gozzi a lăsat doar zece piese, care, deși nu sunt „scrise“ după reguli convenționale, ci sunt doar pretexte pentru improvizații, lucrate În teatru, se dovedesc de o forță inepuizabilă. Spre deosebire de contemporanul său Goldoni, cu care era Într-o dispută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
inspirat de structuri melodice repetitive ce-mi aminteau de muzica indiană. Scenariul era bazat pe un basm al fraților Grimm, intitulat Ienupărul. Am Înțeles de ce un artist atât de vizual și conceptualist ca Robert Wilson lucrează des cu Glass: ritmica scriiturii lui orchestrale dă energie imaginii și permite o libertate extremă de mișcare vizuală scenică, iar melodiile au o calitate lirică ce intensifică structura teatrală. În cazul Ienupărului, această tentă poetică a muzicii a suprapus o direcție luminoasă și caldă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
noapte la American Repertory Theatre, m-am simțit imediat cuprins de binefăcătoarea febră shakespeariană. Reveneam la Bard simțindu-mă mai pregătit după montările de operă, care mă ajutaseră să dezvolt un simț al melodiei și al ritmului atât de necesar scriiturii sale muzicale. Piesa ascunsă din A douăsprezecea noapte Iată o piesă de care nu fusesem niciodată atras. Totuși, la o nouă lectură, am Început să descopăr În spatele comediei nuanțe mai Întunecate și ambigue. Fiecare scenă e o reflecție a unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a interesului, a lăcomiei, care de fapt Îi caracteriza pe toți. Această lume se reflecta și În scenografia geometrică, rece, ca și În jocul de lumini, care crea un fel de câmp magnetic al forțelor negative. În timpul celebrului monolog, unde scriitura lui Molière Îmi amintea de Kafka, din paravanele cenușii apăreau ochi gigantici din care țâșneau mâini Înmănușate În negru, atacându-l de peste tot pe Harpagon, ca o Întruchipare a imaginației lui bolnave. Acest moment Îl doream ca o Împletire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și prin emisie vocală îngrijită. Papa Gregorio al VII-lea a fost interpretat de Constantin Cristea, aflat la primul său mare rol de asemenea dificultate, și care a făcut tot ce se putea pentru a pune în valoare personajul, chiar dacă scriitura rolului te plimbă, vocal, mereu în registrul grav. Compozitorul a dorit să dea greutatea cuvenită personajului. Irina Scafaru în rolul Adelaide și Elena Roșca în rolul Berta și-au dat măsura vocilor de calitate pe care le au, prin interpretarea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de către instrumentiști profesioniști, cu experiența de a cânta intr-o formație de muzică de cameră. Spuneam la începutul concertului că am fost norocos în ceea ce privește interpreii care au adus lucrările mele în fața publicului. In ansamblul lor ei au pătruns dincolo de simpla scriitură grafică a notelor (nivel la care din nefericire se opresc unii muzicieni, și nu numai atunci când abordeaza muzica actuală) și au sondat sensurile sunetelor, alăturând mesajului meu creator personalitatea lor interpretivă. Pot afirma că procesul de recreare a lucrărilor mele
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tot și ramolit și se ținea cu mâna de dârlogul măgarului pe care era cu fiusu, călări amândoi, când se ducea să nască.” Relatarea continuă pe mai multe pagini dând măsura talentului de scriitor al fiului dar și valoarea 10 scriiturii tatălui, între altele corespondent al ziarului Curentul. * Întreaga desfășurare a Vieții între două refugii se orchestrează totuși în jurul personalității charismatice a soților Constantin și Steluța Brumă. Acești exemplari învățători au funcționat o viață întreagă asemenea unor lideri comunitari. La Marineanca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fi cunoscută de un public mai larg? Cît și în ce măsură faptele de intimitate capătă sensuri generalizatoare; până unde se poate extinde suprapunerea între persoane și personaje în recrearea unor profiluri de oameni: rude, prieteni sau neprieteni? Imposibilitatea consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și de primii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am răsfoit-o. Știi cu ce mi-a semănat? Exact cu tipul de comentariu care se documenteză după bârfele de pe Internet, după părerile anonime postate la sfârșitul unor articole. Nici nu e frumos scrisă ca să spun că o citesc de dragul scriiturii și nici nu are nici un fel de caracteristică a unei cercetări. De ce să o citesc? Fiindcă mă bârfește și pe mine? Mă bârfește atâta lume!... Ce mai contează Adrian Gavrilescu.... Omul, dacă se documenta și intra în pagina de Internet
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Zidului de la Berlin, la o editură din sudul Franței care acceptă să publice și cărți plătite de autor ori de țara acestuia... Unii spun că Kertész a luat premiul mai mult pentru tema și subiectele literaturii sale decât pentru excelența scriiturii. Nu cred că au dreptate. Umorul scâșnit cu care descrie lagărele contrastează cu stilul obișnuit al scrierilor de felul acesta. Nu e nici plângăcios, nici vindicativ. E profund uman. În țara vecină așadar, în România, nu s-a prea discutat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
crearea de imagini prin tehnica frotajului (fr. frottage, "a freca") - dezvoltată de Max Ernst, care presupune trecerea creionului sau a cretei peste o suprafață texturată și interpretarea figurilor fantomatice ce devin astfel vizibile pe pânză - dar și din experimentele cu scriitura și desenul ale lui Leonardo da Vinci; ea este, într-un fel, prelungirea unui fenomen psihologic cunoscut sub numele de "pareidolia" (de la grec. para- "alături", "cu" ori "împreună cu"), semnificând, în acest context, ceva greșit, defectuos, și eidolon ("imagine"), care se
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sau de armata învingătoare, sunt adaptate la planimetria Bizanțului și la structura sa tradițională, de vechi oraș grecesc. Sediile instituțiilor sunt și ele construite asemănător, însemnele puterii sunt copiate sau chiar aduse de la Roma. O bogată literatură istoriografică, în spiritul scriiturii elogioase față de civis și civitas, dar și o mitologie locală cu specific urban și cu adaosuri simbolice adecvate ne descriu în limbaj divinatoriu nu doar viziunea, ci și realizările propriu-zise ale împăratului, sanctificat în cele din urmă în propria sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
era un semn al prezenței sale eterne și ocrotitoare. Masca se insera astfel în "textura" casei imperiale și, prin ea, în "țesutul" simbolic al corpului orașului, înnobilat de numeroase alte figuri și însemne (sacre sau sacralizate). Este remarcabilă această fină scriitură de istorie identitară, în relație cu arhitectonica urbană; cu atât mai mult cu cât scenografiile și ceremonialurile imperiale aveau și ele o funcție imaginativă explicită, de fixare în memoria colectivă a evenimentului glorios, prin lecții de cultură politică, dar și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
derivate prima din temperō,20 a doua din tempestăs,21 și care conțin, în baza unei rădăcini lexicale comune, aceleași sememe, de "ordine" și "moderare" temporală. În baza unor scheme narative ce le vor încadra ulterior ca "gen" major de scriitură antică și medievală, dar mai ales ca mărturie documentară, historiae (inclusiv cronicile) recurg la decuparea timpului în secțiuni relevante, iar cu sprijinul imaginației, la reprezentarea faptelor trecute, astfel încât imaginea strămoșilor și a vieții cetății să devină un model și o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
1993. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Ed. Bizantină, 2003. [1981] Mazilu, Dan-Horia. Recitind literatura română veche. București: Ed. Universității din București. Vol. I. 1992. Mesina, Laura. "Războiul celor două Rome. Imaginea puterii: scriitură și spațiu urban, sub privirile a patru scriitori". Orașul și literatura. Coord. Dumitru Chioaru. București: ART, 2009. 35-49. Minois, Georges. Istoria infernurilor. București: Humanitas, 1998. [1991] Mistretta, Francesco. Il Duomo di Monreale. "Città dal Tempio d'Oro". Palermo: Mistretta. 2007
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
între gândire și imaginație, idee și expresie, noțiune și termen, cerebralitate și suculență verbală este, în paginile exemplare, care sunt foarte multe, perfect, stilul său fiind o magistrală sinteză de distincție academică și spontaneitate elevată. ă...îNota individualizantă esențială a "scriiturii" lui Călinescu este, evident, concretețea, facultatea de a da ideilor trup, de a face din expunere un spectacol. Dumitru MICU, G. Călinescu. Între Apollo și Dyonysos, colecția "Universitas", Editura Minerva, București, 1979, p. 473-474, 484. Unul din obiectivele majore ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sigur făcute în secolele lll î.e.n - l e.n. cînd le-a sărit rău capsa a revelație, adică a minciună deșănțată și obraznică. Textele cunoscute în prezent sînt redactate după anul 90 al erei noastre cînd și-au canonizat scriiturile prin adunarea de la Jamnia, dar sigur au mai umblat cu melesteul prin ele multă vreme după această dată. Dacă au curajul să se mai maimuță- rească cu aceste nemernicii, îi poftesc pe întunecați să citească Apocriful Genezei descoperit la Qumran
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de lut și acela blindat cu plumb, timp de peste 1600 de ani. Să mergem a cerce-ta și judeca zicerile lor dar după mintea noastră și informațiile pe care le avem astăzi despre mincinoasele revelații. Ne spun necinstiții ivriți în scriitura prea sfîntă și plină de revelații mincinoase Tora, în Facerea 10,6, că fiul lui Noe, Ham a avut ca urmași direcți pe Cuș(Sudan), Mițraim(Egipt), Put și Canaan(Palestina). Iar la 10,14 spune despre Mițraim că a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spune pretinsul înțelept hoțoman ivrit. În Facerea la 15,20 pretind ei, că Iahwe le-a promis toate ținuturile Canaanului printre care și cel locuit de refaimi. Terminația im, arată pluralul, deci tribul se nu-mea Refa după zicerea și scriitura lor. Noi încă mai avem amintirea acestui neam arimin în numele localității Rafa din județul Vrancea iar Carpații au fost numiți de latini și munții Rifa. Chiar dacă populația a fost iudaizată de către ivriți în secolele ll-l î.e.n., baștina lor este prezentă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
numiți de latini și munții Rifa. Chiar dacă populația a fost iudaizată de către ivriți în secolele ll-l î.e.n., baștina lor este prezentă și azi prin numele orașului Rafah din Palestina Să merg mai departe pentru a-i descoperi pe filisteni în scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care locuia în regiu-nea Pindului se numea macedoni, termenul pelag fiind întîlnit în multe toponime și hidronime de pe teritoriul statului modern Macedonia. Dar să ,,tragem prin ragilă” Iliada ionului Homer să vedem cu ce informații despre pelasgi, rămînem din această scriitură, pe care o cunoaștem după o variantă grecizată din secolul lll î.e.n. Arheologii au constatat cu surprindere că între vechile culturi materiale de pe teritoriul Greciei și cele din Creta și Ciclade nu se poate observa influențe, deci vechii locuitori ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care luaseră hotărîrea nesăbuită[de a-l înfrunta] au fost robiți pe dată, măcar că ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau falnicii geți, mai sînt amintiți ieșind să-și apere cuibul și în fața prădătorilor sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]