3,699 matches
-
purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi ca există trei (persoane) : Domnul care poruncește, Cuvântul care creează și Duhul care întărește. Iar întărire ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, ne strămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.16, în PSB, vol. 12, p. 53) „ ... bolta înstelată sau cum i s-a mai spus cele de sus, culmea lumii văzute, care nu poate fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
conform textului Scripturii: Cel ce face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc (Lc. 1, 26); de aceea se și află într-un loc și se fac văzute, înfățișându-se celor vrednici cu corpurile proprii, pe când sfințenia este ceva exterior naturii lor și le-o aduce comuniunea cu Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „Căci îngerii, precum s-a scris, sunt duhuri slujitoare trimise spre slujire. Și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
celor nevăzute și spirituale”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 76) „Că nimic nu se sfințește decât prin prezența Duhului. Aducerea îngerilor la existență a făcut o Cuvântul, Făcătorul universului; dar sfințenia din ei a adus-o Duhul cel Sfânt. Că îngerii n-au fost creați mai întâi prunci și apoi, prin exercițiu, s-au desăvârșit puțin câte puțin și așa au ajuns vrednici de primirea Duhului, ci de la cea dintâi facere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întâi prunci și apoi, prin exercițiu, s-au desăvârșit puțin câte puțin și așa au ajuns vrednici de primirea Duhului, ci de la cea dintâi facere a lor și, ca să spunem așa, de la plămădirea ființei lor, au avut pusă în ei sfințenia. De aceea sunt și greu de întors spre răutate; că au fost dintru început îmbibați în sfințenie, ca într-o vopsea oarecare, și au avut prin darul Sfântului Duh statornicia în virtute.” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de primirea Duhului, ci de la cea dintâi facere a lor și, ca să spunem așa, de la plămădirea ființei lor, au avut pusă în ei sfințenia. De aceea sunt și greu de întors spre răutate; că au fost dintru început îmbibați în sfințenie, ca într-o vopsea oarecare, și au avut prin darul Sfântului Duh statornicia în virtute.” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, IV, în PSB, vol. 17, p. 252) 22 „Nici unul dintre ei nu este nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi că există trei persoane: Domnul Care poruncește, Cuvântul Care creează și Duhul Care întărește. Iar întărire, ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, nestrămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „... la Dumnezeu cuvântul e în același timp lucrare și faptă. Pentru că tot ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi că există trei persoane: Domnul Care poruncește, Cuvântul Care creează și Duhul Care întărește. Iar întărire, ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, nestrămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „... la Dumnezeu cuvântul e în același timp lucrare și faptă. Pentru că tot ce s-a făcut cu socoteală și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „Se naște, dar, astăzi din Fecioara, biruind firea și depășind căsătoria. Se cuvine Cârmuitorului sfințeniei să Se nască dintr-o naștere curată și sfântă. Căci El este Cel ce odinioară a plăsmuit pe Adam din pământul feciorelnic, făcând din Adam pe femeie, fără de femeie. După cum Adam a adus pe lume pe femeie, fără de femeie, tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl și Fiul) în textele: Duh este Dumnezeu (In. 4, 24), și Hristos, Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este sfânt, după cum sfânt este Tatăl și sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
In. 4, 24), și Hristos, Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este sfânt, după cum sfânt este Tatăl și sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca suflare a gurii Sale. Desigur, gura (nu trebuie înțeleasă) ca mădular (al lui Dumnezeu), nici Duhul, ca o suflare ce se risipește, ci gura (trebuie înțeleasă) într-un chip vrednic de Dumnezeu și Duhul ca ființă vie, dătătoare de sfințenie. În felul acesta se exprimă intimitatea (cu celelalte persoane) și se păstrează insondabil modul provenienței (Sale). (Duhul) se mai zice și Duh al lui Hristos, pentru că este legat ființial de El”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. XVIII
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din Dodona, pe zeul Apollon din Claros al Branchizilor, pe templul din Amon și pe mai știu eu care prezicător mincinos, dimpotrivă, admirăm proorociile făcute de proorocii iudeilor, întrucât vedem că viața lor lină de tărie, de statornicie și de sfințenie era vrednică de Duhul lui Dumnezeu, care proorocește într-un chip nou și care n-are nimic comun cu ghicitorile demonilor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VII-a, cap. VII, în PSB, vol. 9, p. 448) „... Și alți contemporani
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
94) 97 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Unde este iubire este unitate. Din Hristos izvorăște iubirea, căci e Unul din Treimea supremei comuniuni. Deci din Hristos izvorăște puterea unificării noastre în El. (n. s. 339, p. 165) 104 „... sfântă ... Biserică ...” „Dacă prin sfințenie se înțelege și Dumnezeu Însuși și se înțelege și clădirea înălțată în cinstea Lui, cum să nu numim în chip propriu sfințenia Biserica lui Dumnezeu, care este sfântă și-i ridicată spre cinstirea lui Dumnezeu pe temeiul cunoașterii Lui, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din Hristos izvorăște puterea unificării noastre în El. (n. s. 339, p. 165) 104 „... sfântă ... Biserică ...” „Dacă prin sfințenie se înțelege și Dumnezeu Însuși și se înțelege și clădirea înălțată în cinstea Lui, cum să nu numim în chip propriu sfințenia Biserica lui Dumnezeu, care este sfântă și-i ridicată spre cinstirea lui Dumnezeu pe temeiul cunoașterii Lui, care nu-i zidită cu o tehnică obișnuită, nici împodobită de mâna unui șarlatan, ci-i făcută templu prin voința lui Dumnezeu? Eu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
primește în el măreața vrednicie a lui Dumnezeu. În Biserică este consacrată o ființă vrednică de mult preț; este consacrată Celui Care e vrednic de totul, dar mai bine spus, Celui de Care nimic nu e vrednic, din pricina covârșitoarei Lui sfințenii”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. V, 29.3.-29.4., în PSB, vol. 5, p. 492-493) „Sfânt e cortul (mărturiei - n.n.), dar în chip desăvârșit se bucură de sfințire altarul, nu ca unul ce participă la cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înțelegerea celor ce caută spre ea cu 98 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Altarul nu e sfânt nici-cum pot fi sfinte prin efortul lor ființele raționale (îngerii și oamenii), dar nici ca un obiect în sine, căci nu există o astfel de sfințenie. Ci e sfânt pentru că pe el se află Hristos în stare de jertfă prezentată Tatălui. Prin aceasta e încadrat în Hristos, sau Persoana lui Hristos îl include în Sine. Altarul e locul cel mai înălțat spre Dumnezeu. Dar acesta nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 12, p. 269) „... există la noi o tradiție pe care putem s-o scoatem în evidență ca având putere de lege, întrucât astfel de rânduieli ne-au fost lăsate de niște oameni care au trăit viață de sfințenie”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 160, II, în PSB, vol. 12, p. 348) „... Predania cea de la început și învățătura și credința Bisericii universale, pe care a dat-o Domnul, au propovăduit-o apostolii și au păzit-o Părinții. Pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
decât razele soarelui; și ceea ce era când s-a născut la început, aceeași s-a făcut acum prin botez, ba încă cu mult mai bun. Căci se bucură de Duhul Sfânt, Care din toate părțile îi încălzește și-i sporește sfințenia. Și după cum când torni fierul sau aurul, îl faci curat și frumos ca la început, tot așa și Duhul Sfânt, ca într-o topitoare curățindu-l și lămurindu-l prin botez, îi curăță păcatele, făcându-l mai curat și mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru care sfințenia țării decurge din cetatea sfîntă a Ierusalimului, iar Palestina reprezintă o moștenire religioasă (waqf), ceea ce ar interzice ca ea să fie posedată măcar în parte de nemusulmani. știm ce exaltare simbolică a primit Kosovo din partea naționalismului sîrb și cum acesta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puncte cardinale obișnuite. În centrul discului pământesc se află Ierusalimul, locul ales de Dumnezeu ca să-și stabilească locuința și să devină punctul privilegiat de contact dintre Dumnezeu și poporul său. Teologia templului, care considera că Dumnezeu își manifesta aici maxima sfințenie în jurul căreia se va reuni poporul sfânt al lui Israel, va dobândi o deosebită relevanță în teologia sacerdotală din perioada postexilică (cf. Ez 40-48; Num 2; Mih 4,1-2), dar își trage rădăcinile din vechea teologie regală a templului, documentată
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
îmbărbătare pentru miile Dvs. de elevi știuți și anonimi, într-o continuare a drumului netezit și trasat de Dvs. Domnule profesor, dar nu trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
într un tradiționalism păgubos. Nici un bucătar în adevăratul înțeles al cuvântului nu a luat-o ca sursă de inspirație (poate au fost cu toții intimidați de ortodoxismul practicat în bucătărie de Radu Anton Roman, pentru care rețeta tradițională trebuia respectată cu sfințenie). Intrăm desculți în era fast-/junk-food, adică fără o tradiție gastronomică viabilă (cu ce ne ajută faptul că am reușit s-o sintetizăm în volume admirabile, dacă ea nu rămâne decât un fel de exponat muzeal?) și chiar fără o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
succesor al său în fruntea comunității pe care o întemeiase. El considera că singura călăuză credibilă pentru discipolii săi era doar învățătura pe care le-o lăsase moștenire. Astfel, datoria fundamentală a oricărui călugăr era aceea de a respecta cu sfințenie tot ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după decesul lui Buddha, un călugăr pe nume Subhaddha le-a pus tovarășilor săi: „Nu vă mâhniți, nu vă tânguiți! Am scăpat din fericire de Marele Ascet
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi (ūrna) și roata sacră (ćakra) gravată în palmă. Iluminatul este reprezentat în poziția „lotus”, iar gesturile sale (mudră ) inspiră absența fricii, bunăvoința, meditația și dorința de a-și transmite altora învățătura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sfîrșit de mileniu 13. " Cu cît devin mai omogene stilurile noastre de viață, cu atît ne simțim mai legați de valorile profunde religie, artă, limbă și literatură. Pe măsură ce lumile noastre exterioare au mai multe similitudini, păstrăm cu tot mai multă sfințenie tradițiile izvorîte din interior"14, acel specific care ne asigură identitatea. În confuzia ce domină lumea postcomunistă, nu sînt fără sens încercările de a găsi un echilibru între tendințele cele mai generale (megatrends) și manifestările specifice locului. Ecuația universalism și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]