4,151 matches
-
via ci-nflorești,/ Ca sfântu Soari ci rasarești” (Ciocănești - Suceava). Imaginea răsăritului de soare nu mai este aici metafora puterilor uraniene ale eroului din colinde, ci starea perfectă a materiei, începutul desăvârșit. Bolnavul primește deci șansa unei noi creații a sinelui, o condiție perfectă, similară cu cea a creatorului: „Ca Dumnezeu ce l-o dat,/ Ca mama ce l-o făcut,/ Ca Sfântu Soare în sanin,/ Amin” (Vicovu de Jos - Suceava). Tot ce se află sub semn solar este benefic și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capacitatea de a modela abilitățile neofiților, dovadă că nu își învață fiii ocupații profane care i-ar face să parcurgă drumurile orizontale din contingent, ci îi îndreaptă spre spațiul privilegiat al înălțimilor. Vânătoarea con¬stituie acțiunea în timpul căreia se transfigurează sinele prin ascuțirea simțurilor și a reflexelor masculine, dar și prin comuniunea implicită cu sălbăticiunile rezervor de energie magică. Numărul fiilor conține deja premisa reușitei inițiatice, din momentul plecării lor pe munte trecând puțin până vor descoperi urma catalizatoare a mutației
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Hunedoara). Propp atestă faptul că „inițierea comportă și o «tundere a părului», că în timpul ritualului părul era ras, pârlit sau ascuns sub o învelitoare specială”. Cosița tăiată devine un simbol evoluat al înghițirii neofitului și exprimă pierderea unei părți din sinele neofitului, în același mecanism simbolic precum amputarea degetelor sau scoaterea dinților în timpul ritualului. Pedeapsa „denunțătorului” care decodează public transformarea totemică a ciutei are ca echivalent în basm cosița de aur a Ilenei Cosânzeana, găsită în mijlocul „căii lungi, depărtate”: „...găsiră o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spre cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Europa?” Sunt deasupra norilor dar gândul meu este spre Pirinei. Am citit „Jurnalul unui mag” al lui Paolo Coelho, și m-a impresionat itinerarul lui de interiorizare, de purificare și regăsire a sinelui. Nu prea sunt convins de etapele „terapeutice” propuse de romancier, dar sunt convins că și el, ca și mine, ca și mulți alții, au căutat în lungimea, frumusețea dar și suferința acestui lung drum să se cunoască mai bine, să
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
admirația de cititor, fie afecțiunea de prieten. Poate că voi recupera în perioada următoare. Aceste dialoguri pot fi citite, cu un pic de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cititor, fie afecțiunea de prieten. Poate că voi recupera în perioada următoare. Aceste dialoguri pot fi citite, cu un pic de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în teritoriul artei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fie afecțiunea de prieten. Poate că voi recupera în perioada următoare. Aceste dialoguri pot fi citite, cu un pic de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în teritoriul artei. Trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trădarea? Nu merg însă până acolo. Viziunea mea e cumva utopică, și probabil că, pus într-o situație care să o ilustreze la modul absolut, singurul aș renega-o. Văd în prietenie forma de iubire care se bazează pe uitarea sinelui, pe negarea lui, ori, mai exact, pe o depășirea care să însemne o altfel de întemeiere de care, orice s-ar spune, nu suntem în stare. Altfel, știi povestea cu Platon și cu adevărul. Doar că nici aici lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
față în față cu sine însuși, trebuie să se recunoască și să se contopească. Dar s-ar putea ca omul să nu se recunoască pe sine, să nu se suporte, să nu se iubească. În acest caz întâlnirea omului cu sinele e ratată, omul moare neîmplinit. Că, dacă te uiți bine în jur, de dimineața până seara și de seara până dimineața omul nu face decât să se ascundă, să colporteze nimicurile celorlalți, ca să ascundă adevărurile dureroase din propria ogradă. Oricum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
forma superioară a sincerității. * În dragoste, uitarea de sine este semnul cel mai de preț al fidelității, dar și ispita cea mai mare a trădării. * A iubi înseamnă a ridica monumente eternității; cine profanează aceste monumente este incapabil de prețuirea sinelui. * Iubind deplin, aspiri la fericire; iubind meschin, îți tai această șansă. * În dragoste, cântarul este un obiect de prisos. * Poeziile grele se rețin ușor; cele ușoare nu se rețin deloc. * Unii scriitori sunt autori anonimi; alții - de anonime. * Cea mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
niște canoane, măcar în plan formal, prin renunțarea mai peste tot la rimă, prin colocvialitate și debit torențial. Iar Câinele de lângă pod rămâne o piesă care nu a pălit, un poem reflexiv axat pe ideea confruntării dramatice a omului cu sinele profund, cu acel alter ego neliniștitor, obsedant, întruchipat simbolic de „trista vietate“, câinele Degringo. Urmează poeziile din Nevoia de cercuri (1966), mai lirice decât... Aventurile lirice. Ele captează ecouri din spațiile intimității, ale erosului, cultivă tonul elegiac. Dar nu exclud
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
interacțiunilor cu "marele canon" meta-național, este disputată de două discursuri concurente: pe de-o parte, un discurs autoscopic, centrat pe percepția propriei identități, care consacră o viziune din interior asupra propriului "sine" și, pe de altă parte, un discurs despre "sinele" comunității văzut însă prin ochii unei alterități plasate înafara comunității respective. Cele două logici, a sineității și a alterității, se subîntind peste lista eroilor exemplari ai comunității, consacrând tensiunea dintre două paradigme implicate, una a așa-numitului "autohtonism", iar cealaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ne oprim asupra multiplelor meandre pe care aceasta le-a cunoscut pînă la sfîrșitul vieții creatorului ei. Vor fi reliefate ipotezele sale fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceasta le-a cunoscut pînă la sfîrșitul vieții creatorului ei. Vor fi reliefate ipotezele sale fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui (principiul plăcerii), cît și pe cele ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și b) instinctele sexuale pentru conservarea speciei. Dată fiind funcția acestora din urmă servesc specia! creatorul psihanalizei le-a rezervat un rol dominant în dinamica vieții psihice; libido-ul forța și energia cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
această întîlnire să nu blocheze, ci să deschidă posibilitatea dialogului, este necesar ca educatorul să posede deplină maturitate afectivă, adică să fi parcurs fără tulburări etapele manifestărilor instinctive, să-și fi putut constitui un eu care a reușit să împace sinele cu supraeul. Imaturitatea afectivă a educatorului poate da naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
-mi fac propriile reflecții, uneori chiar sonore, reflecții ce-mi conferă o ușoară mulțumire pasageră. Și atunci spun: „Săru’mâna tăticu, m-am întors acasă și mulțumesc bunului Dumnezeu pentru acest lucru.” Este primul dialog pe care-l înjgheb cu sinele meu și primele cuvinte ce sparg bariera temporală, dar care mă liniștesc și care-mi șterg umezeala din privire. Uneori, ce-i drept mai rar, alegem și varianta de a intra în Brăila dinspre Galați-Șendreni, tocmai pentru a putea vizualiza
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a fost numit director al unei importante reviste. Avea notorietate, recunoaștere: competența și vocația sa nu erau puse la îndoială de nimeni. Scrisul său tot stătea sub steaua glorioasă a inspirației: scria neobosit, scria puternic, înnoitor, scria izbutind să exprime sinele său de profunzime (ceea ce-și dorise dintotdeauna), scria ca și cum cineva suprauman i-ar fi dictat. Practic, fratele meu Vlad era un ins fericit, un ins care-și trăia visul. Uitase, ștersese din creierul său (așa cum ai șterge, cu buretele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pentru construirea unui univers livresc de tip enciclopedic. Prin intermediul „complexului bibliologic”, elitele din lumea românească, fascinate de modelul lui Homo Novus, sunt preocupate de comunicarea continuă cu lumea, de cunoașterea reciprocă, de studii istorice și filologice cu finalitate educativă: regăsirea sinelui, redeșteptarea minților unei întregi colectivități, cultivarea gustului pentru cunoaștere prin lectură, crearea unei atmosfere de studiu și educație austeră, cu implicații în formarea de caractere, adaptarea din mers la ritmurile înnoitoare ale timpului. Urmând exemplul Apusului, se naște acum și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
rela țiile noastre, totul va merge ca înainte, și este bine că va fi așa. Dar totuși acest lucru există și rămâne, chiar dacă nu pune nimic în discuție, ca și cealaltă poveste - aceea a „rupturii“, care a rămas undeva în sinele meu, chiar atunci când am devenit mai buni prieteni decât înainte de dânsa. E bizar, dar așa e. Cât despre tratamentele asemănătoare pe care te-am făcut să le suporți - e drept că ți-am oferit eșantioane destul de greu de dige rat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
obișnuiți"? (a se citi printe rânduri: pe albi). Titlul unui interviu din presa română, citit fugar, în diagonală: "Un poet în plus, un criminal în minus" (Ioan Groșan). Seducător. Dar actul de a scrie poezie nu este o crimă împotriva sinelui? Un poet în plus, un sinucigaș în plus. Duminică, 23 iunie 2002 Prezent într-una dintre numeroasele biserici ortodoxe românești de la Geneva, semn al divizării comunității de aici. Sărbătoare, Pogorârea Sfântului Duh. Predica finală este ținută de un tânăr elvețian
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un grăunte, iar în mijlocul lui se găsea doar ea. Știa că înțelepții au spus dea lungul timpului că puterea de a renaște, de a te vindeca sufletește și adesea trupește, vine din interiorul nostru prin forța minții noastre și trezirea sinelui. Simțea cum viața i se scurge în zadar și nu găsea energia necesară de a merge mai departe. Știa că așa cum există o ordine naturală a Universului, așa există și ordinea propriei noastre vieți. Dintr-o dată înțelesese cât de radical
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]