12,660 matches
-
și de metoda istoriei, așa de bine expusă de dl Gabriel Monod. Înainte Însă de a o face, se cuvine să aruncăm o privire asupra capitolelor d-lor Ribot și Durkheim, care tratează despre celelalte științe ale spiritului: psihologia și sociologia. Cât despre morală, neputând-o privi ca știință pentru temeiurile mai sus arătate, nu ne vom Îndeletnici cu ea, cu toată pledoaria așa de strălucită a d-lui Levy Bruhl În favoarea caracterului științific și al acestei discipline. Psihologia și sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia. Cât despre morală, neputând-o privi ca știință pentru temeiurile mai sus arătate, nu ne vom Îndeletnici cu ea, cu toată pledoaria așa de strălucită a d-lui Levy Bruhl În favoarea caracterului științific și al acestei discipline. Psihologia și sociologia sunt și vor să fie științe de legi, deopotrivă cu surorile lor care se ocupă de materie; căci ambele se Îndeletnicesc cu ceea ce se repetă fără Încetare În sufletul omenesc, individual sau colectiv. Faptele care se repetă pot totdeauna fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba legilor ei, nu rămâne mai puțin o știință care-și Întemeiază sistemul concepțiilor pe generalități de repețire, adică pe legi. Sociologia nu este, după dl Durkheim, decât „un fel de istorie Înțeleasă Într-un chip deosebit. Istoricul tratează și el despre faptele sociale, dar el le privește mai ales prin partea prin care sunt particulare unui popor, unui timp determinat. Scopul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este de a reafla și a caracteriza fizionomia proprie, individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot mai intime și că o zi va veni când spiritul istoric și cel sociologic nu se vor mai deosebi decât prin nuanțe. Sociologul nu poate proceda la comparațiile și la inducțiile sale decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care ele se razimă; și, pe de altă parte, realitatea concretă pe care o studiază mai nemijlocit istoricul poate fi lămurită prin rezultatele inducțiilor sociologice” (pp. 281-282 și nota). Cu toată această plecare către istorie, se vede bine că sociologia crede că ea singură va putea formula ideile generale, sub formă de legi, În vastul tărâm al dezvoltării sociale, și că ea nu recunoaște istoriei decât putința de a se ocupa cu chestii individuale. Dar, Întrucât nu există știință decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generale, sub formă de legi, În vastul tărâm al dezvoltării sociale, și că ea nu recunoaște istoriei decât putința de a se ocupa cu chestii individuale. Dar, Întrucât nu există știință decât a generalului, se vede din aceasta chiar că sociologia Însăși tăgăduiește istoriei rolul de știință și nu-i Îngăduie decât pe acela de a procura materialuri adevăratei istorii a omenirii, aceea care ar fi formulată de „legile sociologice”. Însă noi credem că istoria este prin ea Însăși o știință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
organice și intelectuale, s-ar fi Înălțat atunci În fața științelor de legi ca tot așa de Îndreptățită În câmpul cunoștinței adevărului ca și științele pozitive propriu-zise. Academia Română Ședința din 18 mai 1910 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Al XI-lea Congres Mondial de sociologie rurală: Globalisation, Risks and Resistence in Rural Economies and Societies, Trondheim, Norvegia, 25-30 iulie 2004 În perioada 25-30 iulie 2004 a avut loc În orașul Trondheim, Norvegia, cel de-al XI-lea Congres Mondial de Sociologie Rurală. Pe adresa Congresului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-lea Congres Mondial de sociologie rurală: Globalisation, Risks and Resistence in Rural Economies and Societies, Trondheim, Norvegia, 25-30 iulie 2004 În perioada 25-30 iulie 2004 a avut loc În orașul Trondheim, Norvegia, cel de-al XI-lea Congres Mondial de Sociologie Rurală. Pe adresa Congresului a fost trimise În jur de 800 de lucrări În rezumat, fiind acceptate spre prezentare 551 de lucrări de autor unic sau colective. Au fost Înregistrați efectiv la Congres 572 de participanți din 57 de țări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tematicii atelierelor ne conduce spre ideea unei abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau cea academică. De altfel, una dintre personalitățile marcante ale cercetării ruralului contemporan, Sir Howard Newby de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Newby de la Higher Education Funding Council for England, În intervenția sa În plen din prima zi a congresului (An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and the Future of Rural Sociology), remarca direcția de deplasare a preocupărilor de sociologie rurală, În ultimii treizeci de ani, de la o sociologie a comunităților rurale spre abordarea multisiciplinară a problemelor agrare și ale alimentației În lume. Deschiderea lucrărilor Congresului a fost făcută de către Reidar Almås, de la Centre for Rural Research Tronheim, Norvegia, coorganizator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intervenția sa În plen din prima zi a congresului (An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and the Future of Rural Sociology), remarca direcția de deplasare a preocupărilor de sociologie rurală, În ultimii treizeci de ani, de la o sociologie a comunităților rurale spre abordarea multisiciplinară a problemelor agrare și ale alimentației În lume. Deschiderea lucrărilor Congresului a fost făcută de către Reidar Almås, de la Centre for Rural Research Tronheim, Norvegia, coorganizator al manifestărilor, printr-o enumerare a congreselor anterioare la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Almås, de la Centre for Rural Research Tronheim, Norvegia, coorganizator al manifestărilor, printr-o enumerare a congreselor anterioare la care el Însuși a participat, inclusiv București - 1996. În cuvântul său, Frank Vanclay, de la University of Tasmania, Australia, președintele Asociației Internaționale de Sociologie Rurală (IRSA), a subliniat importanța practică a sociologiei rurale În dezvoltarea spațiului care Îi este obiect de reflecție și intervenție. Lars Sponheim, ministrul Agriculturii și Alimentației din Norvegia, a reținut atenția auditoriului mai Întâi cu o serie de aspecte care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coorganizator al manifestărilor, printr-o enumerare a congreselor anterioare la care el Însuși a participat, inclusiv București - 1996. În cuvântul său, Frank Vanclay, de la University of Tasmania, Australia, președintele Asociației Internaționale de Sociologie Rurală (IRSA), a subliniat importanța practică a sociologiei rurale În dezvoltarea spațiului care Îi este obiect de reflecție și intervenție. Lars Sponheim, ministrul Agriculturii și Alimentației din Norvegia, a reținut atenția auditoriului mai Întâi cu o serie de aspecte care preocupă În mod deosebit astăzi guvernul norvegian: problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stat, autoritățile locale și serviciile de consultanță agricolă folosesc resursele științifice În implementarea politicilor de dezvoltare rurală și agricolă, atât la nivel regional, cât și la nivel național și internațional, menționându-se În acest sens agronomia, economia rurală, dar și sociologia rurală și psihologia socială, astăzi apărând În dezvoltarea rurală noi forme de resurse științifice precum științele cognitive sau managementul mediului Înconjurător; controversele legate de dezvoltarea rurală și agricolă: cunoștințele științifice pe care se bazează strategiile de dezvoltare sunt dezbătute la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, fiind doar un punct de plecare pentru restituire, ancheta este marcată de riscul inconsistenței, vizată fiind, de regulă, doar identificarea nevoilor și resurselor din spațiul de studiat. Metodologia Catalyse nu este asociată Încă foarte clar vocabularului mai recent al sociologiei schimbării, de unde și un foarte vag fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
domeniul științific și cel cultural-recreativ și de a facilita astfel contacte informale Între specialiștii din cele mai diverse colțuri ale lumii. Pentru noi, deosebit de emoționantă a fost, de pildă, Întâlnirea cu Bertrand Hervieu, de la CIHEAM, Franța, un bun cunoscător al sociologiei rurale românești, care ne-a vorbit de colaborarea sa cu profesorul Ioan Mihăilescu și care se pregătește să reediteze În Franța Les anciennes communautés villageoises roumaines (Paris, 1969) a lui H.H. Stahl, invitându-ne pentru anul 2005 la lansarea lucrării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reediteze În Franța Les anciennes communautés villageoises roumaines (Paris, 1969) a lui H.H. Stahl, invitându-ne pentru anul 2005 la lansarea lucrării reeditate, În acest scop Bertrand Hervieu urmând să vină la București. Cel de-al XII-lea Congres de Sociologie Rurală, din 2008, va avea ca țară organizatoare Coreea de Sud. Mihai Pascaru Emilia Ivancu RECENZII Cătălin Zamfir O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după”, Iași, Editura Polirom, 2004 (195 p.) Cartea profesorului Cătălin Zamfir este, probabil, cea mai completă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult decât o analiză, deși conține o examinare detaliată a ce s-a Întâmplat semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un manifest științific, destinat științelor sociale, În general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un manifest științific, destinat științelor sociale, În general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei nu sunt aceleași, căci, până la urmă, cunoașterea socială trebuie să servească, În tranziție, acțiunea politică de remodelare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei nu sunt aceleași, căci, până la urmă, cunoașterea socială trebuie să servească, În tranziție, acțiunea politică de remodelare a societății. Drept care Cătălin Zamfir face nu mai puțin decât să formuleze o strategie a cunoașterii În tranziția românească. Originalitatea și importanța propunerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politică de remodelare a societății. Drept care Cătălin Zamfir face nu mai puțin decât să formuleze o strategie a cunoașterii În tranziția românească. Originalitatea și importanța propunerii sale nu provin doar din modul În care descrie un cadru epistemologic nou pentru sociologia românească posibilă, ci și din faptul că privește atât sociologia, cât și Întreaga cunoaștere socială pe care o poate produce tranziția ca pe o componentă indispensabilă a succesului tranziției În România. Iată o paradigmă nouă, pentru că ideologia dominantă În prezent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin decât să formuleze o strategie a cunoașterii În tranziția românească. Originalitatea și importanța propunerii sale nu provin doar din modul În care descrie un cadru epistemologic nou pentru sociologia românească posibilă, ci și din faptul că privește atât sociologia, cât și Întreaga cunoaștere socială pe care o poate produce tranziția ca pe o componentă indispensabilă a succesului tranziției În România. Iată o paradigmă nouă, pentru că ideologia dominantă În prezent afirmă mai degrabă că tranziția românească este simplul produs al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
indispensabilă a succesului tranziției În România. Iată o paradigmă nouă, pentru că ideologia dominantă În prezent afirmă mai degrabă că tranziția românească este simplul produs al acțiunii politice românești, Întemeiată pe cunoașterea științifică și pe ideologia produsă extern, În lumea dezvoltată. Sociologia și cunoașterea societății românești trebuie să producă atât strategia tranziției În continuare, cât și infrastructura intelectuală și valorică ce i-ar permite ca, din simplu suport al actelor de guvernare, să devină un suport al acțiunii sociale colective. Nu În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]