5,507 matches
-
diferitelor clase sau ierarhii sociale (E. Grosse, 1889/1897, 113). Tocmai de aceea, schimbările rapide ale stilurilor vestimentare nu sunt neapărat manifestări ale unui fenomen de natură psihologică, ci patologică, "un simptom și un rezultat al dorinței noastre nervoase pentru stimuli originali și puternici", consideră Ernst Grosse (ibidem). Un alt antropolog de marcă al epocii, Franz Boas (1858-1942), atrage atenția asupra faptului că nu toate elementele decorative de pe îmbrăcămintea oamenilor au semnificație estetică, unele dintre acestea fiind elemente de identificare ale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation of Self in Every Day Life (1959), Erving Goffman (1959/2003, 51) precizează că înfățișarea (appearence) se referă la acei stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. În acest context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
partid politic este: "fiți liberi față de stăpânii voștrii". Noile secte religioase trimit invitația: "ieșiți din jugul dogmatic al religiilor trecute". [...] Apelul de a fi liber de vechile inconveniențe sau din sclavie previne oamenii pentru a fi văzuți ca subjugați. 10. Stimulii modei entuziasmează creșterea imitației modei. [...]. Multe articole sunt achiziționate nu pentru că acestea sunt frumoase, dar pentru că vecinii sau prietenii dețin bunuri la modă. 11. Sprirtul progresului duce la emergența modei. Progresul este dorința de a da șansă unei noi idei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea unor serii de studii privind percepția socială, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller (1984, 3) ș-au propus să verifice dacă, în formarea impresiei, stimulii (piese vestimentare și accesorii) sunt percepuți ca o structură sau fiecare stimul are un efect particular. De aici și supoziția autorilor potrivit căreia schimbarea unei caracteristici vizuale în înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3). După examinarea unor serii de studii privind percepția socială, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller (1984, 3) ș-au propus să verifice dacă, în formarea impresiei, stimulii (piese vestimentare și accesorii) sunt percepuți ca o structură sau fiecare stimul are un efect particular. De aici și supoziția autorilor potrivit căreia schimbarea unei caracteristici vizuale în înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P. Zanna și D.L. Hamilton, 1972) stabiliseră deja efectele pozitive ale unor accesorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Franklin G. Miller au distribuit 71 de studente în trei grupuri experimentale, primele două grupuri pentru faza preliminară a studiului (N = 48), iar cel de-al treilea grup pentru etapa finală (N = 23). Etapele preliminare ale experimentului au stabilit materialul- stimul pentru faza finală a cercetării. Mai întâi, autorii au conceput 11 imagini denumite "ținte-semnal" și o "țintă-standard", constând într-un desen care prezenta o femeie cu parul șaten, de lungime medie, îmbrăcată într-o bluză albă cu mâneci lungi, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fustă lungă, cizme, halat și cu 20 de kilograme în plus. Aceste cincisprezece imagini, împreună cu cea standard, alcătuiau cele 16 slide-uri. Rezultatele au confirmat ipoteza de la care a pornit studiul, arătând că formarea primei impresii este rezultanta interacțiunii mai multor stimuli: coafura are un efect pozitiv când persoana-stimul nu poartă jachetă sport; blugii produc impresii pozitive când sunt asortați cu pantofi fără toc; fusta lungă, purtată cu cizme, a înregistrat frecvențe de răspuns ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și F.G. Miller, 1984, 5); ochelarii și coafura au efecte când este prezentă fusta lungă (idem, 6). Pornind de aici, autorii concluzionează că, în formarea impresiei despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității North Illinois, Soae L. Peak (1986) a investigat modul în care unii observatori asociază stilurile vestimentare (conservator/clasic, "îndrăzneț", elegant și lejer) cu atribute bipolare precum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Arte și Design au vizionat 106 fotografii (concepute în urma studiului pilot) cu ținutele recurente din campusul universitar și au avut ca sarcină să le claseze în categorii, după impresia produsă și după caracteristicile similare. Dimensiunile după care studenții au clasat stimulii vestimentari au fost următoarele: oficial-neoficial; modern-clasic; masculin-feminin (H.M. Buckley, 1985, 9) și mai puțin în baza celor funcționale (textura materialului, temperatură, specificul activității). Cercetările viitoare, recomandă autoarea, ar trebui să manipuleze variabila independentă (îmbrăcămintea) conform următoarelor trei categorii vestimentare: ofical-neoficial
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
O cercetare din 2002, condusă de Kim K.P. Johnson, a adus în discuție problema acurateței judecăților bazate pe înfățișarea fizică a celorlalți. Autorul a optat pentru un interviu semistructurat cu întrebări deschise care vizau colectarea răspunsurile subiecților (N = 39) privind stimuli vizuali pe baza cărora se formează prima impresie și opinia acestora cu privire la acuratețea impresiei formate. Rezultatele au fost următoarele: 44% din răspunsurile subiecților asociau hainele cu atitudinile, sentimentele, credințele și emoțiile purtătorului, iar 46% vizau identitatea, încrederea, personalitatea și caracterul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au fost menținute constante pentru a nu obține distorsiuni în răspunsurile participanților la experiment. Aceștia au fost împărțiți în patru grupe experimentale, în funcție de ordinea în care au vizionat fotografiile. Rezultatele au indicat un efect scăzut al ordinii expunerii la fotografiile- stimul. Contrastul vestimentar a avut însă efecte asupra percepției rolului managerial al persoanelor-stimul. Costumul oficial adoptat în mediu de afaceri funcționează ca un indicator puternic al rolului managerial, acesta din urmă fiind asociat cu fotografiile care redau ținute formale. În schimb
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra obiectelor în baza semnificațiilor pe care le atribuim acestora. Cercetarea urma să măsoare opiniile unui lot de 261 de adulți, identificând astfel conotațiile socio-culturale ale pantofilor în raport cu rolul social și profesional. Dintre cele zece tipuri de încălțăminte folosite ca stimuli în experiment (fotografii), sandalele cu toc au fost percepute ca feminine, atractive, informale, inconfortabile, sexiste, indicatoare de status social înalt (N = 261 adulți). În schimb, pantofii fără toc au fost considerați adecvați pentru activitatea de la locul de muncă, confortabili, clasici
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a înfățișa sau a exprima într-o imagine (J. Huizinga, 1938/2002, 53). După funcțiile pe care le îndeplinesc unele "vehicule purtătoare de semne" (sign-vehicles), Erving Goffman face distincție între "atitudine" (manner) și "înfățișare" (appearance). Înfățișarea se referă la acei stimuli care informează despre statutul social al persoanei, în timp ce atitudinea transmite mesaje despre rolul pe care performerul este așteptat să-l joace. Un alt concept explicativ lansat de Erving Goffman (1959/2003, 51-52) este cel de "față personală" (personal front), identificat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bărbații sunt atrași mai mult decât femeile de anumite articole de îmbrăcăminte care pun în evidență silueta și fac vizibile anumite părți intime ale corpului. Într-o cercetare condusă de F.G. Millert și K.L. Rowald (1980), o persoană folosită ca stimul cerea indicii cu privire la anumite străzi în trei situații diferite: a) îmbrăcată cu un top; b) îmbrăcată cu o cămașă bărbătească și fără sutien; c) îmbrăcată într-o cămașă normală, de femei, și cu sutien. În 70% din cazuri, subiecții de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
212-213). Mary Lapistsky și Cynthia M. Smith (1981) au efectuat un studiu pe 160 de studente și au descoperit că, până și într-o situație clară abilitatea de a scrie un eseu -, vestimentația atractivă purtată de o persoană (folosită ca stimul în situația de experiment) poate influența pozitiv evaluările observatorilor. Designul experimental a fost de tipul 2 (calitatea eseului) X 2 (hainele autorului eseului) X 2 (autorul eseului). Pentru toți participanții la experiment, atractivitatea hainelor autorului eseului a avut un efect
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001. Smith, Thomas S., "Conventionalization and Control: An Examination of Adolescent Crowds", în The American Journal of Sociology, 74, 2, 1968, pp. 172-183. Solomon, Michael R., "The role of products as social stimuli: a symbolic interactionist perspective", în Journal of Consumer Research, 10, 1983, pp. 319-329. Solomon, Michael R., "Deep-stated materialism. The case of Levi's 501 jeans. Advances in Consumer Research Volume", 19, 1992, pp. 166-168. Solomon, Michael R., "The value of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de predare-învățare (UPI). 3. Fiecărei UPI să i se asocieze anumite obiective ce rezultă din scopurile educative și instructive respective. 4. Să se întocmească, pentru fiecare din obiective, lista de operații și „inițieri” (în sensul arătat mai înainte, adică de „stimuli” pedagogici și psihologici) ce urmează a fi folosite 5. Să se dateze nu numai tema sau lecția, ci și data probabilă cînd se poate testa însușirea comportamentului planificat. 6. Să se planifice analiza cauzelor ce duc la realizarea sau nerealizarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
producă) este dată de atmosfera de familiar, de cunoscut, pe care ne-o procură o ordonare sonoră într-o lume plină de zgomote amenințătoare. * Din perspectiva unei estetici fundamentată evoluționist, arta și-ar găsi domeniul propriu de existență prin exploatarea stimulilor ce coincid cu plăcerile provocate de un răspuns corespunzător la mediu, reflex favorabil supraviețuirii personale și a speciei. Astfel, toate creațiile artistice vin să exploateze fie armonii perceptive, ce dau seama de ușurința de a accede la anumite sensuri în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al cărei comportament este explicat): probabil că acest contramaistru se înfurie ușor; • o explicație internă (trimițând la intențiile contramaistrului): contramaistrul vrea să arate că este la înălțime; • o explicație externă (prin circumstanțe): vizita șefului înfierbântă spiritele; • o explicație externă (prin stimulul spre care este dirijat comportamentul): comportamentul salariaților nu poate decât să provoace o astfel de reacție. Pentru fiecare scenariu, subiecții, care sunt cadre sau executanți, aleg o explicație. Se obține un scor de internallitate după numărul de explicații interne alese
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la vârstnici (adaptat după 7) 7.2.1. Senescența celulară Senescența celulară se instalează în timp, ca răspuns al expunerii la stresul oxidativ, bacterian sau oncogenic, iar gradul de senescență vasculară depinde în mare măsură de gradul expunerii la acești stimuli. Există și o formă prematură de senescență, apărută la indivizii cu mutații în genele RAS, Raf 1, MEK, BRAF (9). Principala manifestare a îmbătrânirii la nivel celular este reprezentată de scurtarea telomerelor, care are drept consecințe oprirea replicării celulare sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
crescute. Suplimentar intervine reorganizarea proteinelor matriceale intra- celulare ca desmina și tubulina. Similitudinile pun problema controlului expresiei unor gene care inițiază procesele adaptative (17) . De asemenea, s-a speculat că apoptoza celulară ar avea efect de „stretch” asupra celulelor restante, stimul pentru hipertrofie. Adaptarea celulară se reflectă în modificări- biochimice similare, de exemplu creșterea duratei de pasaj a Ca 2+ citosolic, scăderea ratei de pompare a Ca2+ din reticul, modificarea activității miozinice prin creșterea proporției de izoenzimă V3 versus V1 (mecanism
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
TNF-alfa ar condiționa predispoziția spre boală coro- nariană, inclusiv infarct miocardic acut (IMA) și accident vascular cerebral (AVC). O expli- cație posibilă este și rolul factorilor trombogeni ca PAI-1 (21). Rigidizarea sistemului arterial, prin afectarea cuplajului cord-vas, poate fi un stimul adițional. 2.2.1.2. Modificările vasculare Rolul telomerelor și al proteinelor legate de telomere este de interes particular, deoarece este dovedită scurtarea lor în celulele musculare netede vasculare și endoteliale. De aceea sunt considerați factori predispozanți majori pentru arterioscleroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
5. Parathormonul (PTH) Hiperparatiroidismul se asociază cu o creștere a tonusului vascular, prin favorizarea influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [Raine et al., 1993]. PTH poate stimula direct secreția de renină și crește sensibilitatea mușchiului neted vascular la stimuli presori. Hiperparatiroidismul primar se asociază frecvent cu HTA. Perfuzia de PTH induce creșterea TA și a calciului intracelular la subiecții sănătoși [Fliser et al., 1997]. în IRC s-a constatat reducerea TA după paratiroidectomie [Pizarelli et al., 1993, și Goldsmith
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
dispar și reușim să ne abandonăm total clipei prezente). SOMATIC: ce ține de corp, privitor la corp. SUBLIMARE: fenomenul de ascensionare a energiei în ființa umană prin transformarea ei în plan vibrațional, în forme și structuri din ce în ce mai elevate . STRES: situație, stimul ce pune organismul într-o stare de tensiune, astfel încât acesta își mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face față agresiunii fizice sau psihice (emoție puternică). În plan psihologic, reprezintă suma conflictelor interioare la care ființa umană nu găsește
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
codonul 12 (N-RAS), 13 (HRAS) și 61 (K-RAS). Majoritatea mutațiilor reduc rata de hidroliză intrinsecă a GTP rezultând o moleculă care este activată independent de stimularea prin factorul de creștere, care continuă să activeze căile distale în absența oricărui stimul. Deoarece proteinele RAS utilizează diferite căi de semnalizare celulară, dereglarea funcției altor componente celulare poate cauza o activitate aberantă a proteinelor RAS în absența mutațiilor genelor RAS. TGF-β TGF-β (transforming growth factor β) este o citokină având rol important în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]