6,757 matches
-
unui leu pe care-l întîlnește un urs, și care, cînd ajunge acasă, își reazemă mîna pe zid, și-l mușcă un șarpe! 20. Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? 21. Eu urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre, și nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare! 22. Cînd Îmi aduceți arderi de tot și daruri de mîncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
replicat: It would be a pleasure! — Dacă tot ai adus vorba despre Lipari, am îndemnat-o, spune-ne și nouă câte ceva despre acel loc. — Întâi am fi vrut să ne facem o casă în Grecia. Ne plăcea atât de mult strălucirea stâncilor pe mare... Numai că grecii, buni negustori, cereau niște prețuri enorme. N-am mai cumpărat nimic. Pe urmă Sergiu a descoperit Lipari, lângă Palermo, prin 1956-57. Erau șapte insule, iar el a construit câte o casă cu numele fiecărei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
iubirea; N-o cuprind cu brațe omenești! Inimă și nea în acordul iernii, clare feerii De ninsori domoale, blânde ca o boare, Jovial îmi scaldă trupu-n bucurii, Sufletul începe-n necuprins să zboare. Albul de zăpadă iscă-n jur scântei, Străluciri curate mă pătrund divine; Mari iubiri din ceruri nasc în ochii mei Limpezimi duioase, pure și senine. Inima-mi vibrează și fierbând de dor Se scufundă-n neaua rece făr' zăbavă; Armonii celeste-n simfonii, sonor, îmi preling în sânge
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dă un trup al ei. 39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în putrezire, și înviază în neputrezire; 43. este semănat în ocară, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în putrezire, și înviază în neputrezire; 43. este semănat în ocară, și înviază în slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în putrezire, și înviază în neputrezire; 43. este semănat în ocară, și înviază în slavă; este semănat în neputință, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în putrezire, și înviază în neputrezire; 43. este semănat în ocară, și înviază în slavă; este semănat în neputință, și înviază în putere. 44. Este semănat trup firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
dat Palatul Moștenirii Universale. Doamnei Li - Palatul Păcii Eterne, doamnei Mei - Palatul Milei Profunde, iar doamnei Hui - Palatul Fericirii Îndelungate. — Și lui Soo? Doamna Soo a fost trimisă înapoi la părinții ei, în sud. Sănătatea ei necesită îngrijire. Palatul Plăcutei Străluciri a Soarelui îi este rezervat pentru momentul când se va întoarce. — De ce palatele celorlalte doamne sunt situate toate în partea de est a Orașului Interzis? Cine altcineva în afară de mine locuiește în partea de vest? — Sunteți singura care locuiește în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Majestății Sale. Cât timp trebuie să aștept? O să am vreodată ocazia? De ce nu am nici o veste de la eunucul-șef Shim? Au trecut șapte săptămâni de când am intrat în Palatul Frumuseții Esențiale. Nu mă mai uit la acoperișurile smălțuite în galben. Strălucirea lor s-a ofilit în ochii mei. Sarcina de a-mi alege rochiile dimineața mă plictisește până la lacrimi. Îmi dau seama încă din zori că o să mă gătesc doar ca să nu mă vadă nimeni. Nici măcar eunucii și doamnele de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care se trezește în gura leului“ cu „peștele care ajunge în plasa pescarului“. Înainte de a avea Curtea ocazia să raporteze că a avut loc un „accident“ și că actorul trebuie să fie pedepsit, eu l-am lăudat pe Chen pentru strălucirea sa. Bineînțeles că nimeni nu a menționat modificarea versurilor. În amintirea bunătății mele, artistul a hotărât să păstreze pentru totdeauna în textul său noul vers. În opera Sala Yu-Tang de astăzi veți găsi „peștele care ajunge în plasa pescarului“ în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
curând va fi o revoltă la scară națională. Nuharoo își scoase colierul, brățările și acele de păr: — Majestatea Voastră, vă aparțin de acum înainte. Vindeți-le la licitație pentru ca țăranii să poată avea ce să mănânce, spuse ea cu o strălucire nobilă pe chip. Mi-am dat seama că Hsien Feng nu vrea să-i rănească sentimentele. O rugă pe Nuharoo să-și păstreze lucrurile. Apoi se întoarse spre mine: — Ce ai face în locul meu? Mi-am adus aminte o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
face orice pentru a-și vedea soția fericită. An-te-hai se oferă să se strecoare afară din Jehol și să o contacteze pe sora mea. Peste o săptămână, dis-de-dimineață, Rong se află lângă mine. Burta ei e cât un lampion, o strălucire sănătoasă i se oglindește pe chip. Ne aruncăm una în brațele celeilalte și plângem. Rong îmi spune că a reușit în misiunea ei. — La început, Su Shun nu a vrut să ne lase să intrăm, evocă ea. Ch’un era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Kung, care și-a dat seama că subestimase influența lui Su Shun. Tăcerea și respingerea nu numai că ne-au pus într-o situație jenantă, dar au distrus și sincronizarea evenimentelor - victoria noastră asupra lui Su Shun își pierduse din strălucire. Oamenilor le părea rău pentru subaltern. Au început să sosească, din toate colțurile Chinei, comentarii compătimitoare, ceea ce ar fi putut foarte bine să ducă la o revoltă. Știam că va trebui să acționăm. Trebuia să ne repliem și să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hsien Feng, de parcă aș fi deja moartă și îngropată înăuntru - așa cum voia Su Shun, așa cum Majestatea Sa aproape că a ordonat, așa cum s-ar putea să fi fost viața mea. Acesta va fi locul meu de odihnă veșnică, departe de strălucirea soarelui, departe de primăvară, departe de Tung Chih și de Yung Lu. Ar trebui să vărs lacrimi. Asta se așteaptă de la o împărăteasă. De asta am fost lăsată singură. Însă nu am lacrimi. Dacă aș avea, ele ar fi pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mereu actuală confruntare a vechilor valori cu spiritul revoluționar al timpurilor noastre (confruntare care nu le micșorează puterea de atracție în conștiința prezentului, dacă sânt adevărate valori, și confruntarea, una adevărată, care nu falsifică înțelesurile operei confruntate, dimpotrivă, le sporește strălucirea, prin lumina puternică în care o concepție nouă despre lume le pune), ci o acțiune de discreditare a valorilor prin aducerea lor la spiritul comun al înțelegerii vulgare, anulatoare. Cine se îngrașă în acest timp și din toate acestea? Spiritul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de dimineața până seara prin marele oraș fără să-l cunosc și nedorind să-l cunosc, trăind doar sub fascinația vitrinelor lui, a clădirilor sale înalte, a marilor lui bulevarde, a vieții lui secrete din care veneau spre mine doar strălucirea și mișcarea vie a reclamelor orbitoare și frumusețea fetelor și femeilor. Ne-am urcat într-un accelerat și falsul librar mi-a spus că mi-a făcut rost de un carnet de elev care îmi dă dreptul să plătesc numai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu te mai iei după proști, mă sfătui gros sfinția sa. Supărarea mea, directoarea o trată cu un surîs. Drept urmare am devenit unul dintre suplinitorii permanenți ai lui Costică Fărocoastă care mereu făcea teren. Numai în acest fel modest și fără strălucire mi-am adus contribuția la transformarea socialistă a agriculturii. Curînd, la Dobrina, munca pentru colectivizare fu întărită cu noi activiști. Înalt, gras, cu ochelari și șapcă scămoasă, șeful celor trimiși de la raion se numea tovarășul Șoptelea. Dînsul nu pierdea, precum
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a Îndreptat către perdeluță. „Ia să vedem, domnule, ce avem noi aicea?” a zis el, prefăcându-se a fi la fel de curios ca și ceilalți. „Ia uite, domnule!” și a tras scurt cârpa deoparte. Oamenii au rămas Înmărmuriți de frumusețea și strălucirea picturii. Asemenea bogăție Îi lăsa cu gurile căscate. Mie Îmi era rușine de-mi venea să intru În pământ. Fostul brigadier Gogoașă a luat primul cuvântul, căci până atunci pe prispa lui fusese cea mai vestită pictură din sat. „Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cu fiecare nasture pe care Îl Încheiam, parcă puneam Încă un zăvor la o celulă care mă strângea cu toți pereții. Eram În hol. Deasupra cuierului, proprietarul atârnase un fazan Împăiat. Avea ochi goi de sticlă, fulgi rari, prăfuiți, cu strălucirea pierdută. Cred că Își Închipuise că mă Îndrăgostisem de ea căci, ca să mă ferească de cine știe ce dureri, atunci când i-am spus c-o să mă Întorc s-o caut după terminarea armatei, mi-a răspuns că nu putea să mă aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
venit. Peste câțiva ani, după ce Ion și Maria muriseră la depărtare unul de altul, Ectoraș avea să-i viseze Împreună și multă vreme Îl Încântaseră și-l Înduioșaseră cele văzute și trăite În timpul somnului. Fără vorbe, liniștit, curat, cu o strălucire molcomă În ochii mari, negri și adânci, Ion sărutase un genunchi al Mariei. Picioarele ei strâmbe se Îndreptaseră, zgârieturile se Închiseseră, vânătăile se topiseră, ochii se limpeziseră, pielea se netezise și se albise. Întreaga ei făptură răspândea miros molcom de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spectacol lui Nobunaga și era convins că prezența în persoană a seniorului său avea să garanteze o victorie monumentală. „CAP DE KUMQUAT!“ Cetatea Azuchi devenise centrul efervescent al unei noi culturi. Cetățeni cu îmbrăcămintea viu colorată îi populau străzile, iar strălucirile aurii și albastre ale donjonului de la castel păreau brodate cu verdele frunzelor proaspete de primăvară. Nici că s-ar fi putut să existe condiții mai diferite decât acelea din apus. În Luna a Cincea, pe când Hideyoshi și oamenii săi trudiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
De-acum, anotimpul ploios ar fi trebuit să se apropie de sfârșit, dar atmosfera era din ce în ce mai uscată. Pe cer, norii se mișcau încoace și-ncolo, neliniștiți, parcă reflectând starea națiunii. Din când în când, soarele răzbătea printre nori, cu o strălucire intensă care era de ajuns cât să facă pe cineva să ardă de febră. Ce căldură, Sebei, comentă Ukon. — Da, și nu bate pic de vânt. Evident, amândoi erau echipați complet în armuri. Chiar dacă armurile moderne deveniseră mai ușoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Îmbulzindu-se prin mulțimea de oameni, se îndreptă spre copacul sub care Nobutaka își înălțase stindardul. Înconjurat de statul său major, Nobutaka stătea așezat pe taburetul de campanie, ținându-și mâna streașină la ochi pentru a și-i feri de strălucirea orbitoare a apei. Dintr-o dată, se întoarse și îl zări pe Hideyoshi, care alerga spre el, strigând din mers. De îndată ce-l văzu, pe Nobutaka îl cuprinse un sentiment de recunoștință. Era un vasal pe care tatăl lui îl instruise ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Nobutaka și ale lui Niwa Nagahide, pornind spre tabăra centrală. Apa ploii de dimineață se uscase sub soarele fierbinte, oamenii și caii erau plini de sudoare și praf, iar armurile și blazoanele colorate se albiseră complet. Singurul a cărui strălucire mai răzbea prin arșița zilei era stindardul cu tigve aurii al lui Hideyoshi. Câtă vreme pe Tennozan încă se mai auziseră ecouri de împușcături, toate casele din sat păruseră goale. Dar, când forțele clanului Akechi se retraseră și noul val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]