11,661 matches
-
organică între polemică și spiritul critic în genere? 2. Se simte, în viața noastră literară, lipsa unei polemici „răsunătoare”, angajând probleme fundamentale ale literaturii? 3. Ce aspecte ale actualității noastre literare ar trebui abordate „polemic”? 4. Credeți în polemica „spectacol”, subiectivă, sau în confruntarea de principii, obiectivă? Cum vedeți, în consecință, relația „polemică de idei” - „polemică cu cuvinte”? 5. Care ar fi mijloacele ideale ale polemicii? Cum „se aplică” ele în publicistica noastră literară? * ** 1. Cred că spiritul critic este polemic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și e legat de caracterul monumental pe care-l ambiționează o atare operă. Faptul că în ciuda obiectivității efective a operei și în ciuda ținutei ei academice, autorul nu se poate stăpâni de a-și exprima, sub tonul său de generalitate, pornirile subiective, pledoariile pro-domo, obsesiile polemice și idiosincraziile, nu mi se pare deloc un defect, ci dimpotrivă un farmec al acestei opere. Asemenea porniri pasionale, asemenea vindicte platonice și asemenea aluzii revendicative găsim și la Iorga. Ele au, la amândoi, ceva debonar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
face parte și autorul În persoană - este cel care e repus În scenă cu ocazia fiecărei cărți, pentru care este un fel de răsfrângere temporară. Opinia lui Dempsey despre cartea colegului său este, așadar, perfect acceptabilă din punct de vedere subiectiv și am putea să punem pariu că nu ar fi prea diferită dacă s-ar sinchisi să o citească. În afară de faptul că această carte, ca și altele, este un element dintr-un ansamblu, ceea ce Îi dă lui Dempsey un anumit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ochelari cu rame aurite, că vorbesc despre cărți pe care nu le-am citit sau despre evenimente care nu au loc propriu-zis. Nu am senzația, totuși, că mint, ci mai degrabă că spun de fiecare dată o formă de adevăr subiectiv, descriind cu cea mai mare precizie posibilă ce am observat, În consens cu mine și cu atenția de moment și În circumstanțele În care simțeam nevoia să fac apel la ele. Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL IV VORBEȘTE DESPRE TINE
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
usturătoare binecunoscută, comentă jurnalistul.”(op. cit, p.22) Despre acest concept, vezi și lucrarea mea, Cercetare despre Hamlet. Dialogul surzilor, CU -, Minuit 2002. A doua dintre cele trei pe care le-am amintit În această carte, biblioteca interioară este partea subiectivă a bibliotecii colective care cuprinde cărțile ce marchează orice subiect. CR și CE + +. „Hamlet la tribul Tiv”, În „Revista de Științe Umane”, CR+, Presses Universitaires de Lille, nr.240, p. 164. Îi mulțumesc lui Jean Verrier că mi-a arătat
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Înțelepciunea te face să reziști, pasiunile te fac să trăiești. (Fără pasiuni n-am trăi cu adevărat, dar fără Înțelepciune am transforma Întotdeauna plăcerea În păcat.) Viața nu o primim scurtă, ci ne-o facem noi scurtă. (Fără Îndoială, impresia subiectivă de viață mai scurtă sau mai lungă, pe care o avem fiecare, nu este altceva decât expresia măsurii În care noi știm să-i găsim un sens, un rost.) „Să-ți fie rușine de tine, dac-ai ajuns un suflet
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cele mai Înalte medii de existență.) Cu chei de aur orice ușă poți deschide. (Cu un dar Înnobilat obții bunăvoința oricui: „Ai parale, ai scăpare”.) Banul muncit nu se prăpădește. (Banul are nu numai o valoare intrinsecă, ci și una subiectivă: cu cât Îl obținem mai greu, cu atât Îi vom acorda o importanță mai mare și o Întrebuințare mai atentă.) Banii n-au miros. Se consideră că cel care a făcut primul această apreciere cinică asupra banului a fost Împăratul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau stratifica În ființa noastră” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ Un paradox știut al cunoașterii: avem mereu impresia că certitudinile noastre de astăzi ni s-ar putea releva mâine sub alte adâncimi sau clarități. Μ Iubirea este o stare prin excelență subiectivă, care se hrănește cu evaluările noastre În primul rând afective. De aceea ea nu poate fi obiectivă. În acest sens trebuie Înțelese surprinzătoarele cuvinte ale lui Emil Cioran despre iubire: „Iubirea este o fugă de adevăr. și iubim cu adevărat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
respectiv capacitatea de a ne desprinde din egoismul propriu și de a empatiza cu suferințele de moment ale unui semen de-al nostru. Desigur, nu trebuie să se creadă de aici că „omenia” Înseamnă promovarea fără discernământ a unor porniri subiective și emoționale; dar dacă sufletul nostru nu este pregătit să respingă atitudinile indiferente sau detașate pe care unii le adoptă În raport cu un semen aflat Într-o situație de impas, atunci cum am putea Îndrăzni să pretindem un răspuns afectiv din partea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalității, care-i face, de exemplu, pe unii oameni să dea convingerilor lor o fermitate atât de mare, Încât pot să reziste unor influențe chiar bestiale sau să Înfrunte moartea cu seninătate. Chiar și actul introspecțiunii Își impune caracterul său subiectiv, el realizând o cunoaștere despre sine limitată, dominată de vanități sau de diferite dorințe și sentimente neîmplinite ale persoanei (libertatea interioară a fiecăruia, atât cât poate ea exista, derivă așadar În primul rând din atitudini ale noastre pur sufletești). Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
corect periculozitatea menținerii sau exagerării unor conflicte; sau, dacă vrem să ne bucurăm de ceea ce reprezintă o conduită decentă, va trebui să știm În ce constă o atitudine Înfumurată sau arogantă etc.). Μ Omul se iluzionează În ideea că realitatea subiectivă pe care el o construiește la nivel de imagini, de simboluri sau de construcții verbale abstracte este superioară realității materiale exterioare În care Îi este dat să se nască și să-și desfășoare activitatea. Dar În lumea mentalităților umane, pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Victor Stanica Universitatea din Craiova, FEFS Cuvinte cheie: performanță, motivație, victorie, experiența. Rezumat : Performanță nu se naște dintr-o aglomerare de fapte și întâmplări. Ea reprezintă un produs al efectelor, determinate de acțiunea concentrica a unor factori obiectivi și subiectivi. Factorul psihologic, joacă un rol decisiv, fără de care obținerea performanței sportive nu ar fi realizabila la nivel înalt. Conștientizarea, precum și îmbunătățirea continuă a componenței psihologice, reprezintă o condiție esențială în sportul de performanță. Performanță servește la realizarea de sine și
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
Am apreciat travaliul psihoterapeutic oscilând între păreri extreme: „analiza rezultatelor în psihoterapie este echivocă, iar confruntările bibliografice sunt traume psihologice pentru cititori” (Ph. May) și „psihoterapia reprezintă în psihiatrie o metodă principală de tratament” (A. Sîrbu). S-au analizat: descrierile subiective (tip protocol) ale pacientului, medicilor, altor observatori, determinările obiective fizioși psihometrice, faptele sociale, adaptarea la solicitările mediului. Am monitorizat: frecvența și amplitudinea respirației, pulsului radial, valoarea tensiunii arteriale, care erau mai mici în timpul relaxării decât în stare de repaus obișnuit
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
fiziologie. Concluzii 1. Tânărul cu sindrom Gilles de la Tourette a învățat tehnica antrenamentului autogen și a beneficiat de o interacțiune complexă psihoterapeutică. 2. În starea autogenă s-au identificat și înregistrat modificări fiziologice benefice. 3. S-au constatat și progresele subiective ale pacientului ce nu pot fi cuantificate și reprezintă ele însele scop al psihoterapiei. S-au ameliorat: „suplețea relațională”, stima și stăpânirea de sine, coerența interioară etc. 4. Trainingul autogen al lui Schultz are eficiență plurinivelară (multidimensională) bio-psiho socială și
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
supreme ale acesteia: „Când îți faci cadou libertatea de bunăvoie, ești mai liber decât cineva care este constrâns să și-o păstreze”. Aceasta este esența. Dar acestea sunt cuvinte, deoarece se bazează pe un sofism sau pe un fapt pur subiectiv: libertatea resimțită ca o constrângere este o contradicție în termeni. Fapt e că în acel moment cumplit (începutul anilor ’40) tentația era să te sinucizi, iar teroarea era atât de profundă și colectivă, încât sugera soluții care n-ar fi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în termeni ideologici temele pe care a trebuit să le abordeze în operele sale. Partea a doua prezintă un deosebit interes în această carte a lui Camon. Ba chiar, mai mult decât deosebit, aș spune excepțional. Din două motive: unul subiectiv, care îl privește pe Camon ca „persoană poetică”, și unul obiectiv, adică faptul de a fi ales ca temă a unei cărți acea conștiință a unei „culturi populare”, sistematic absentă în cazul literatului italian. Mai ales în ceea ce privește cazul său personal
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aflate într-o relație unicauzală. O altă întrebare, care prezintă interes în continuare este dacă o situație pe care individul o resimte ca fiind „stresantă” este într-adevăr sursă de stres (obiectivă) sau mai degrabă depinde (și în ce măsură) de percepția subiectivă și de calitatea evaluării persoanei; de asemenea, problema factorilor ocupaționali-temporali (ture de zi sau de noapte, cicluri cronobiologice, schimburi alternante, numărul excesiv de ore prevăzute de ocupație sau peste program) joacă un rol important în evaluarea S.O. La ora actuală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiind anterior pregătit de sesizarea și recunoașterea altor fenomene de gen, precum discriminarea și hărțuirea sexuală sau rasială, care sunt astăzi unanim recunoscute și condamnate și care au dărâmat barierele agresiunii subtile, ale stigmatului victimelor, și au crescut credibilitatea dovezilor subiective. Un al doilea factor care a determinat scrierea acestui articol a constat în oportunitatea de a investiga acest fenomen într-o mare companie multinațională care activează în România, care a îmbrățișat această idee, a susținut această inițiativă și fără care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ele rezultate ale mobbing-ului. 3. Metodologia cercetării 3.1. Obiective Cercetarea prezentată aici și-a propus mai întâi să urmărească incidența mobbing-ului într-o companie care activează la scară largă în România și să identifice efectele sale în plan personal, subiectiv în rândul victimelor. În acest sens, au fost urmărite nivelurile de stres, depresie și anxietate manifestate de angajații expuși mobbing-ului. Apoi, pornind de la convingerea că mobbing-ul este, în esență, un fenomen puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să identifice efectele sale în plan personal, subiectiv în rândul victimelor. În acest sens, au fost urmărite nivelurile de stres, depresie și anxietate manifestate de angajații expuși mobbing-ului. Apoi, pornind de la convingerea că mobbing-ul este, în esență, un fenomen puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită numai în măsura în care ea se percepe agresată; în plus, ea reacționează/interpretează aceste agresiuni în funcție de o serie de trăsături personale), studiul a încercat să clarifice rolul jucat de inteligența emoțională în dinamica hărțuirii psihologice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
concepuți pentru a identifica situațiile de mobbing sever, în care victimele prezentau traume psihologice și psihosomatice grave, au fost adaptați la populația activă profesional. Practic, actele de agresiune descrise au avut intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus elementul subiectiv, percepția presupusei victime asupra evenimentelor, având în vedere că personalitatea țintei și mediul social (organizațional) în care are loc hărțuirea funcționează ca filtre ce afectează interpretarea evenimentelor; au fost eliminați itemii referitori la hărțuirea sexuală (considerată o temă distinctă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
depresie în rândul victimelor hărțuirii psihologice. Inteligența emoțională a victimelor se dovedește neputincioasă în fața acestei agresiuni, dar contribuie direct și indirect, prin mobilizarea împotriva stresului, la reducerea efectelor sale negative. Strategiile de coping, și ele eficiente în fața efectelor de ordin subiectiv ale hărțuirii, nu reușesc să influențeze dinamica mobbing-ului. Una dintre cele mai importante concluzii ale acestui studiu este aceea că mobbing-ul este un fenomen obiectiv, care nu depinde de o serie de trăsături personale ale victimelor. În plus, studiul vine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Lewis (1978), sarcina interacționismului este de a defini „variabilele critice interne organismului și pe cele externe acestuia și de a studia procesele prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent patternuri statice și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]