4,737 matches
-
Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a pronunțat în sensul eliminării unei condiții procedurale pur formale, respectiv cerința ca textul criticat să fie în vigoare, care împiedică realizarea finalității controlului de constituționalitate, respectiv asigurarea supremației Constituției. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin
DECIZIE nr. 297 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241323_a_242652]
-
categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor și nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. Întrucât hotărârea de Guvern se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și executarea
SENTINŢA CIVILĂ nr. 114 din 21 februarie 2011 referitoare la examinarea acţiunii în contencios administrativ privind recalcularea pensiilor speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241312_a_242641]
-
date, în considerarea faptului că o normă de drept național face trimitere la acestea, nu este în schimb posibil ca, pe baza aceleiași considerații și fără a fi încălcată repartizarea competențelor între Uniune și statele sale membre, să se confere supremație normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, într-o astfel de situație, înlăturarea aplicării respectivei norme de drept național sau a interpretării date acesteia". Rezultă așadar că domeniul salarizării personalului plătit din fonduri
DECIZIE nr. 199 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241397_a_242726]
-
legii bugetului de stat și ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011." ... Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul supremației Constituției, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 privind principiul egalității în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată
DECIZIE nr. 259 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 16 din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241394_a_242723]
-
de Pensii Iași la restituirea sumelor reținute din pensie începând cu luna ianuarie 2011. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: - art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, deoarece Guvernul a modificat Legea nr. 95/2006 , lege organică, în condițiile în care în România respectarea legilor este obligatorie; - art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, deoarece a fost pensionat în baza Legii nr.
DECIZIE nr. 263 din 20 martie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2^2) şi art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242008_a_243337]
-
drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezultă o pensie netă mai mică de 740 de lei." Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 privind dreptul la viață
DECIZIE nr. 263 din 20 martie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2^2) şi art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242008_a_243337]
-
8 paragraful 2 din Convenție, o astfel de ingerință trebuie să fie prevăzută de lege. Expresia "prevăzută de lege" impune nu numai respectarea dreptului intern, ci se referă, de asemenea, la calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremației dreptului (a se vedea Hotărârea din 12 mai 2000, pronunțată în Cauza Khan împotriva Regatului Unit, paragraful 26). În contextul supravegherii secrete exercitate de autoritățile publice, dreptul intern trebuie să ofere protecție împotriva ingerinței arbitrare în exercitarea dreptului unei persoane
DECIZIE nr. 247 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155, art. 157 şi art. 159 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 224 şi ale secţiunii V^1 a titlului III capitolul II din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242021_a_243350]
-
la dosarul cauzei note de ședință. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Curtea Constituțională nu poate fi confundată și nu poate avea trăsăturile unei instanțe judecătorești, rolul său fiind acela de garant al supremației Constituției. Cu privire la incidența art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în materie civilă în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții Constituționale, este amintită Hotărârea din 28 iunie 1978 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
accesul la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală, sub aspectul revizuirii propriilor decizii. Se arată, totodată, că art. 142 alin. (1) din Constituție nu rezervă Curții Constituționale cele două atribute care o fac intangibilă și nici nu proclamă supremația Curții Constituționale, ci a Constituției . Mai observă autorii excepției că această instituție nu figurează în cuprinsul titlului III din Constituție, intitulat "Autorități publice" și nici nu este inclusă în vreuna dintre puterile recunoscute de art. 1 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi." ... Textele constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 47 - Nivelul de trai și ale art. 142 alin. (1) potrivit căruia "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției ." De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai soluționat excepții de neconstituționalitate prin care
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
2 iulie 2009, Curtea a reținut, cu privire la critica adusă caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, că aceasta "este o autoritate publică politico-jurisdicțională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției, ca Lege fundamentală a statului de drept. Este adevărat că în exercitarea acestei atribuții Curtea dispune de modalități de control jurisdicțional al supremației Constituției, asemănătoare jurisdicției unei instanțe judecătorești, procedurile prin care se realizează atribuțiile Curții au trăsăturile procedurilor
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției, ca Lege fundamentală a statului de drept. Este adevărat că în exercitarea acestei atribuții Curtea dispune de modalități de control jurisdicțional al supremației Constituției, asemănătoare jurisdicției unei instanțe judecătorești, procedurile prin care se realizează atribuțiile Curții au trăsăturile procedurilor judecătorești, iar în exercitarea atribuțiilor, judecătorii sunt independenți și inamovibili. Acest lucru nu are nicidecum însă semnificația exercitării funcției puterii judecătorești sau a existenței
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 18 februarie 2009, că acest text de lege dă expresie prevederilor cuprinse în art. 142 alin. (1) și art. 146 din Legea fundamentală, precizând rolul Curții de garant al supremației Constituției. De altfel, cu privire la aceeași problemă, a unicității de competență a Curții Constituționale, aceasta a constatat, prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, că, potrivit
DECIZIE nr. 302 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Sunt
DECIZIE nr. 471 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244016_a_245345]
-
457 din 30 iunie 2011. Autorii excepției consideră că prevederile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art.
DECIZIE nr. 704 din 5 iulie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "Nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să între în vigoare la 3 iulie 2010
DECIZIE nr. 633 din 14 iunie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244030_a_245359]
-
obiecție de neconstituționalitate, actul normativ putea fi promulgat doar după primirea deciziei Curții Constituționale prin care i s-a confirmat constituționalitatea. Instanța de contencios constituțional trebuie să stabilească dacă "România mai este stat de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie pentru toți cetățenii atâta timp cât a reținut prin decizia sus amintită încălcări incontestabile ale procedurii de legiferare. Astfel, procedura legiferării include atât adoptarea de către Parlament, cât și promulgarea de către Președintele României. Cu alte cuvinte, nu
DECIZIE nr. 633 din 14 iunie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244030_a_245359]
-
tribunalelor sunt ordonatori terțiari de credite. Articolul 15 (1) Ministrul poate adresa mesaje publice pe teme generale de justiție, de politică legislativă a statului, constituționale sau de politică generală, din perspectiva funcționării sistemului judiciar ca serviciu public și a asigurării supremației legii și bunei funcționări a statului de drept. ... (2) Ministrul poate acorda diplome, premii și distincții stabilite prin ordin, pentru merite în activitatea judiciară, în practicarea unei profesii juridice sau pentru orice altă performanță profesională în domeniul juridic. Secțiunea a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246195_a_247524]
-
date, în considerarea faptului că o normă de drept național face trimitere la acestea, nu este în schimb posibil ca, pe baza aceleiași considerații și fără a fi încălcată repartizarea competențelor între Uniune și statele sale membre, să se confere supremație normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, într-o astfel de situație, înlăturarea aplicării respectivei norme de drept național sau a interpretării date acesteia". Rezultă așadar că domeniul salarizării personalului plătit din fonduri
DECIZIE nr. 768 din 25 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246732_a_248061]
-
sub aspectul analizei constituționalității celor două hotărâri, autorii sesizării apreciază că acestea se circumscriu ariei de competență stabilite prin deciziile Curții Constituționale nr. 307 din 2012 și nr. 727 din 2012, deoarece prin adoptarea acestora s-a adus atingere principiului supremației Constituției, principiului legalității, principiului suveranității poporului și reprezentativității, precum și celui al egalității între cetățeni. Ca atare, sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 147 lit. l) din Constituție, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
l) din Constituție, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În final, solicită admiterea sesizării, fiind necesar a se ține cont și de competența exclusivă a Curții de a asigura supremația Constituției, și, în concret, de a "îndrepta lucrurile și a pune în legalitate acțiunea parlamentară". Dispozițiile constituționale invocate în motivarea sesizărilor de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la valorile supreme ale statului român, respectiv
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
a "îndrepta lucrurile și a pune în legalitate acțiunea parlamentară". Dispozițiile constituționale invocate în motivarea sesizărilor de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la valorile supreme ale statului român, respectiv la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 64 alin. (2) și (5), referitoare la aspecte de organizare internă a Camerelor Parlamentului și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. IV. În conformitate cu dispozițiile art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
privind revocarea din funcția de președinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum și a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea președintelui Senatului, Curtea reține următoarele: În virtutea competențelor stabilite de Legea fundamentală în scopul îndeplinirii rolului de garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012, că este singura în măsură ca, pe cale jurisprudențială, să stabilească cadrul în care
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
fost adoptate abuziv, fără a fi respectate condițiile și procedura specifice instituției revocării, cu evidenta consecință a încălcării prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la valorile supreme ale statului român, respectiv la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 64 referitoare la organizarea internă a Camerelor Parlamentului și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. Așa cum s-a menționat la pct. II.1 din prezenta decizie, art. 64 din Constituție nu cuprinde reglementări
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcția de președinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum și a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea președintelui Senatului. Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională subliniază imperativul respectării Constituției și a supremației sale, precum și obligativitatea deciziilor instanței constituționale atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe care acesta se fundamentează. Totodată, ignorarea efectelor juridice ale deciziilor Curții Constituționale, conferite de art. 147 din Constituție, încalcă exigențele principiilor statului de drept și
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]