6,772 matches
-
de pasiune, ca să-mi termin studiile, cu perspectiva de a trăi acolo și de a trăi experiența stalinismului și a închisorii - precum și de a asista la aceeași experiență trăită de alții și având același sfârșit: pentru unii plecarea, pentru alții supunerea și tăcerea în fața împilării - m-a făcut să văd în exilul interior sau exterior un destin pentru românii secolului XX. „Genul acesta de experiențe face parte din domeniul a ceea ce nu poate fi exprimat“, îmi mărturisea un prieten sceptic; „încercările
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
episoadelor acestei aventuri existențiale, unde se amestecau, în mod inextricabil, derizoriul și teroarea? Ceea ce mă intrigă astăzi, ce mi se pare uluitor este să mă văd așa cum eram în diversele momente în care frica mă făcea să acționez, să descopăr supunerea mea, umilința mea în fața agenților Securității. Am fost oare într-adevăr eu? Încercând să mă identific cu cea care eram în acele momente, îmi dau seama mult mai bine de încercările psihice prin care au trecut oamenii care au îndurat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mă dumiresc mai bine, să înțeleg sensul experienței noastre și să pot măsura tot ceea ce regimul comunist a făcut, vreme de patruzeci de ani, din oamenii supuși puterii sale. Mi-am dat seama că știam ce înseamnă umilirea omului, decăderea, supunerea obținută printr-o frică înjositoare. Trăisem toate astea, agresarea vicleană și permanentă a celor mărunți, reducerea permanentă la zero, această reîncepere kafkiană, faptul de neîndurat că tot timpul „vântul... iarăși se întoarce și începe din nou aceleași rotituri“*, ca să citez
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și care vehiculează un număr de idei dominante ale societății noastre" (Glasgow University Media Group, 1976, p. 9). Astfel de studii au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește incorporarea ideologiei și hegemoniei în investigația dedicată jurnalismului. Hegemonia a fost definită ca supunerea voluntară în fața autorității, iar jurnaliștii au fost etichetați drept agenți ideologici care mențin status-quo-ul prin consens, nu prin supunere forțată. Studiile întreprinse de cercetătorii britanici au avut ca obiect de studiu informațiile legate de grevele din Anglia din anii '70
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de studii au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește incorporarea ideologiei și hegemoniei în investigația dedicată jurnalismului. Hegemonia a fost definită ca supunerea voluntară în fața autorității, iar jurnaliștii au fost etichetați drept agenți ideologici care mențin status-quo-ul prin consens, nu prin supunere forțată. Studiile întreprinse de cercetătorii britanici au avut ca obiect de studiu informațiile legate de grevele din Anglia din anii '70, difuzate de BBC și ITN, toate punând în lumină o mediatizare unidimensională a evenimentelor, din perspectiva culturii mediatice și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și tematic, menite să optimizeze modul de utilizare a semnului verbal de către locutor. În virtutea postulatului că o comunicare eficientă impune adaptarea mijlocului de comunicare la parametrii contextuali ai situației de comunicare, actorul politic este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instituie o stare de lucruri, descriind-o în același timp. John R. Searle distinge constrângerile propriu-zis lingvistice, care guvernează performarea unui enunț, de constrângerile paralingvistice, la care se supun în general subiecții vorbitori. Potrivit filosofului, adecvarea unui enunț depinde de supunerea subiecților la un ansamblu de reguli instituționale care conferă intenției de comunicare valoare colectivă (sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la pierderea legitimității locutorului și a actelor sale politice. O
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
precum Dobrogeanu Gherea și Eugen Lovinescu, funcționează ca un element inhibitor la nivelul interpretării, împiedicând înțelegerea adecvată a atitudinilor și opiniilor politice ale gazetarului. Ignorarea contextului istoric care generează textele conduce și astăzi la aprecieri eronate asupra publicisticii eminesciene, prin supunerea acesteia unor grile de lectură ideologizante. În acest sens, Eugen Lovinescu remarca în 1900 că nu există doctrină care, extrapolând fragmente din publicistica eminesciană, să nu se revendice de la Eminescu. Întrucât "anumite dispute ideologice în hățișul cărora, în treacăt fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care le înglobează în textura demersului argumentativ: "Times susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o închizășuiește, cum că marele vizir au publicat un manifest prin care acordă amnestie insurgenților îndată ce ei s-ar declara gata de a propune supunerea lor și a încheia un armistiț de șase săptămâni"447; ,,Le Nord scrie în privirea conflictului austro-român următoarele: Spiritul conciliant al contelui Kalnoky e prea cunoscut pentru ca să avem a ne teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României"448
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și să proiecteze extinderea acțiunii în Galia, în loc să se retragă, odată ce Ariovist fusese învins. Galia încercuită. Din 57 pînă în 53 î.I.C., Cezar și *legiunile romane se îndreaptă spre regiunile periferice: Galia celtică este încercuită. Anul 57 este consacrat supunerii unei părți a popoarelor Belgiei. Remii (Reims) se declară pentru Roma; celelalte popoare coalizate sînt bătute pe malurile rîului Aisne. Cezar obține apoi predarea suesonilor (Soissons), a belovacilor (Beauvais) și a ambienilor (Amiens). Mai la nord, el se lovește de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
printr-un sărut. După aceea, cel care făcuse jurămîntul promise credință în acești termeni: Promit pe legea mea să-i fiu credincios, începînd din acest moment, contelui Wilhelm și să-i păstrez contra tuturor și în întregime jurămîntul meu de supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l ținea în mînă, contele le dădu investitura tuturor celor care, prin acest pact, îi promiseseră siguranță, îi declaraseră supunere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l ținea în mînă, contele le dădu investitura tuturor celor care, prin acest pact, îi promiseseră siguranță, îi declaraseră supunere și în același timp depuseseră jurămîntul". Galbert de Bruges, Histoire du meurtre de Charles le Bon, comte de Flandra, ed. H. Pirenne, Paris, 1891, p. 89 (trad. R. Boutruche, Seigneurie et Féodalité, Paris, Aubier, 1959, t. I, p. 335). Acest
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
datează din secolul al XVI-lea. Foarte utilizat de către istorici, acest text relatează ceremonia jurămintelor de credință față de succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mici, strălucește imaginea virtuților sale; [el] ne lasă regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru călăuzirea persoanei sale și a statului. Noi trebuie, deci, astăzi, să ne întoarcem privirile spre ei, pentru a le face jurămîntul întregii noastre supuneri și a sprijinului nostru fidel. În acest jurămînt, domnilor, dat fiind ceea ce sînt eu între voi, voi fi primul care o va face; mă jur în fața Dumnezeului meu; vă ofer exemplul meu. Să nu mai vorbim între noi despre hughenoți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
clasică, amenință să creeze un tineret nesupus. Fără să se revină la colegii, al căror model se găsește la iezuiți, se optează pentru crearea de licee a căror disciplină militară, cu uniformă și tambur, învățămînt puternic orientat spre limbile vechi, supunere față de autoritățile administrative, pregătesc un viitor mai sigur și slujbași mai docili pentru stat. Instaurarea păcii... drumul către Imperiu. La întoarcerea sa din Egipt, Bonaparte găsește Franța confruntată cu o a doua coaliție a englezilor, rușilor și austriecilor. Dar mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el rămîne punct, element, poziție în spațiul lumii, se raportează la alte puncte, elemente, poziții din acest spațiu și, ca atare, nu poate produce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să fie, pentru noi, sursă de cunoaștere ori de experiență spirituală. Aceste două suporturi creditate de toate culturile tradiționale ne-au fost trase de sub picioare. Pe deasupra, individualismul tîrziu modern privește cu reticență orice subordonare a persoanei față de un colectiv, orice supunere în fața unei instituții, fie ea chiar religioasă. Reperele religioase comunitare odinioară prezente cu o familiaritate care putea deveni rutină s-au împuținat pînă la dispariție. în măsura în care se raportează la transcendent, omul se află (aproape) singur față în față cu Cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Azi, fără șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o liniștită reluare a motivului mitic de nu s-ar simți în ea această pulsație. Replica nesupunerii se dă numai în cazuri de nevoie. Un eveniment provoacă în artistul Prometeu ambiția de a arăta ce
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
categoria existenței, Adrian Miroiu a atras atenția asupra faptului că, pentru Kant, conceptul de existentă nu se reduce la alternativa predicat logic-predicat real, ci are și o valoare transcendentală, care revine la principiul determinării complete. Pentru Kant, determinarea logică înseamnă supunerea unui concept principiului contradicției în urma căruia "din două predicate opuse contradictoriu numai unul singur poate să îi revină". În schimb, principiul determinării complete înseamnă raportarea unui concept la "posibilitatea întreagă, ca ansamblu al tuturor predicatelor lucrurilor în genere". Kant prezintă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai puțin, atunci ele vor deveni de fapt cele mai bune și cele mai valoroase, iar extensia logică spune că cele mai valoroase lucruri dintre toate vor fi acelea care sunt date, ”dăruite” pe larg și la distanță. h. Legea supunerii (credinței, loialității). Distincția caracteristică a rețelelor este că ele nu au nici un centru clar și nici o graniță (limită) clară obiectivă. Distincția vitală Între eu (noi) și altul (ei) - În trecut explicată prin supunerea omului din organizația erei industriale - devine mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe larg și la distanță. h. Legea supunerii (credinței, loialității). Distincția caracteristică a rețelelor este că ele nu au nici un centru clar și nici o graniță (limită) clară obiectivă. Distincția vitală Între eu (noi) și altul (ei) - În trecut explicată prin supunerea omului din organizația erei industriale - devine mai puțin semnificativă În noua economie. Singurul ”interior”, singurul reper, acum, este dacă noi ne aflăm Într-o rețea ori În afara ei. Loialitatea individuală se mută departe de organizații și se Îndreaptă spre rețele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai puțin, atunci ele vor deveni de fapt cele mai bune și cele mai valoroase, iar extensia logică spune că cele mai valoroase lucruri dintre toate vor fi acelea care sunt date, ”dăruite” pe larg și la distanță. h. Legea supunerii (credinței, loialității). Distincția caracteristică a rețelelor este că ele nu au nici un centru clar și nici o graniță (limită) clară obiectivă. Distincția vitală Între eu (noi) și altul (ei) - În trecut explicată prin supunerea omului din organizația erei industriale - devine mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]