4,773 matches
-
ca atare în varietatea fenomenelor concrete, individuale“ (de exemplu, Istoria ieroglifică e, ca operă barocă, „o excepție curioasă“ și așa mai departe). Din această constatare s-a ivit, în cadrul Cercului Literar de la Sibiu, și ideea euforionismului (avându-i ca principali teoreticieni pe I. Negoițescu și Radu Stanca și ca punct de plecare convorbirea, din 20 decembrie 1829, a lui Goethe cu Eckermann: „Euphorion nici nu e un personaj în carne și oase, ci doar o figură alegorică. El personifică poezia, care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să spună, în țara noastră, teoreticienii laissez-faire-ului economic. Organizare a forțelor sociale pentru apărarea în comun a sănătății și vieții cetățenilor, spun practicii responsabili englezi, care pun în act solidaritatea fără să știe, așa cum domnul Jourdain făcea proză" (pp. 273-274). Primele măsuri legislative luate în favoarea locuinței
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Play sublinia că industrializarea a privat masele de binefacerile religiei, proprietății și familiei. Fără să regrete trecutul, ambiția sa era aceea de a reda oamenilor ceea ce le-a fost întotdeauna necesar pentru a trăi: o religie, o familie, o proprietate. Teoretician al patronatului, el vedea în acest regim care făcea din patron un fel de părinte al muncitorilor săi un remediu contra sărăciei și un corectiv al exceselor libertății muncii. Patronatul creează o legătură voluntară de interes și afecțiune care se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. La acestea s-au dezbătut pe larg atât internaționalismul, cât și europenismul. De pildă, la cel de-al doilea Congres internațional al păcii, reunit la Roma în 1891, mai mulți teoreticieni au relansat tema privind Statele Unite ale Europei. Apoi, la Conferința Păcii de la Haga din 1899, inițiată de țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, s-au dezbătut atât problemele legate de ambițiile universaliste, internaționaliste ale statelor participante, cât și cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cel de-al doilea război mondial. Bibliografie: Banciu, Angela. (2003). Cultură și civilizație europeană. Repere istorice și semnificații valorice. București: Lumina Lex. Banciu, Angela, (coord.). (2006). Integrare europeană. Repere istorice și evoluții instituționale contemporane. București: Politehnica Press. Bagdasar, Nicoale. (1969). Teoreticieni ai civilizației. București: Editura Științifică. Bagdasar, Nicolae. (1931). Din problemele culturii europene. București: Societatea Română de Filosofie. Brague, Rémi. (1992). Europe, le voie roumaine. Paris: Criterion. Braudel, Fernand. (1994). Gramatica civilizațiilor, vol. I. București: Editura Meridiane. Carpentier, Jean și Lebrun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
grupurilor asupra individului, către teme precum prejudecățile, stilurile de conducere, schimbarea obiceiurilor alimentare; concomitent, are loc o reorientare către cercetarea aplicată, de tip experimental. Luptând uneori împotriva curentului din mediile academice și intelectuale americane, Kurt Lewin reușește să impună ideea teoreticianului aplicat și subliniază în repetate rânduri că practica trebuie ghidată de teorie, iar teoriile trebuie verificate/testate prin aplicarea lor în situații de viață reale. Pe lângă faptul că trebuie să reziste testului empiric, teoriile trebuie să-și demonstreze relevanța practică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în Oeuvres complètes, Paris: Galimard, 1957, v. Elisabeth du Rèau, op.cit., 20. V. Constantin Noica, (1968), Modelul cultural european, București, Editura Humanitas, 29. Georg Wilhelm Friedrich Hegel, (1968), Prelegeri de filosofie a istoriei, București: Editura Academiei, 409. Nicoale Bagdasar, (1969), Teoreticieni ai civilizației, București: Editura Științifică, 91-92. Andrei Marga, op.cit., 30. Ibidem, 33. Nicolae Bagdasar, (1931). Din problemele culturii europene, București: Societatea română de filosofie, 12. Max Weber, (1993). Etica protestantă și spiritul capitalismului, București: Humanitas, 53-70. Toynbee, Arnold J. (1997
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deputat în Convenție, a votat moartea regelui; în 1795 membru și președinte al Consiliului celor Cinci Sute, apoi membru în conducerea Directoratului ămai 1799) și șef al grupului care urmărea revizuirea Constituției anului III. Sieyès, considerat cel mai bun dintre teoreticienii politici, era ascultat ca un oracol. Programul său consta în întărirea puterii executive, dar Bonaparte, după lovitura de stat din noiembrie 1799, îi dă doar rolul de al doilea consul provizoriu. Din 1800 nu a mai jucat decât un rol
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la rigiditate, îngrădind libertatea indivizilor, în realitate ele asigură coerență organizației școlare. Problematica obiectivelor organizaționale a evoluat odată cu teoriile manageriale care abordau organizațiile din perspectivă sistemică, importanța lor fiind dată în principal de funcțiile pe care le pot îndeplini. Astfel, teoreticienii organizațiilor ca sisteme raționale considerau că obiectivele au în principal o funcție cognitivă, fiind responsabile de orientarea acțiunilor și de constrângerile apărute în urma procesului decizional. La rândul lor, autorii teoriilor organizațiilor ca sisteme naturale reliefau funcția motivațională a obiectivelor, fiind
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acceptabilă o astfel de abordare, întrucât ne obligă la anularea oricărei evoluții în teoria și practica managementului sau a organizațiilor. Mai mult, o simplă analiză semantică a celor două concepte este suficientă pentru a descoperi elemente diferențiatoare. Marea majoritate a teoreticienilor sunt tentați către o diferențiere clară între management și leadership. De exemplu, Zaleznik (1977), încercând o analiză riguroasă a trăsăturilor ce definesc managerii și liderii, identifică un set de criterii prin care pot fi caracterizați cei doi conducători. Astfel, în timp ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
riguroase a tuturor etapelor sale, proiectul are marea capacitate de a analiza și distribui cu rigurozitate ansamblul resurselor existente la nivelul școlii, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, concentrându-se, implicit, și asupra complexității activităților ce se derulează într-o școală. Teoreticienii domeniului (de exemplu, Ș. Iosifescu, 2001, p. 317) sunt de părere că proiectul instituțional prezintă câteva calități incontestabile: * concentrează atenția asupra finalităților educației (dobândirea de abilități, atitudini, competențe); * asigură concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului: curriculum, resurse materiale, financiare, umane
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
caracteristici universale ale liderilor-manageri, cu atât mai mult, cu cât diversificarea sectoarelor vieții sociale a determinat multiplicarea activităților umane și apariția unor noi tipuri de organizații, fiecare dintre acestea solicitând din partea managerului anumite calități. Pentru a contracara insuccesul modelului trăsăturilor, teoreticienii s-au orientat către studiul stilurilor manageriale. Astfel s-au impus abordările comportamentale ale leadership-ului care accentuau faptul că, pentru obținerea performanței, fiecare lider adoptă un anumit stil comportamental/managerial ce poate fi chiar învățat și interiorizat. Un bun exemplu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în domeniu, atât în plan teoretic, cât și în plan practic, experiența țărilor din Uniunea Europeană fiind foarte variată și neomogenă. Cele mai importante cauze care au generat schimbarea politicii educaționale cu privire la exercitarea profesiei de manager școlar sunt în opinia majorității teoreticienilor: * Deplasarea accentului de la managementul ca artă, la managementul științific, ca domeniu profesionalizat ce solicită competențe și cunoștințe specifice; * Descentralizarea învățământului, în general, și a activității manageriale, în special, care a favorizat diversificarea rolurilor și responsabilităților fiecărui director de școală, acesta
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de definit, în realitate această încercare devine mult mai dificilă, probabil și datorită unui alt concept cu care este deseori corelat: eficacitatea. Deși ambele concepte reprezintă valori specifice activității umane, ele nu pot fi însă asimilate, aspect probat de unii teoreticieni. În general, ne-am obișnuit să definim eficiența ca o capacitate a organizațiilor de a-și îndeplini finalitățile propuse cu un consum minim de resurse, în timp ce eficacitatea descrie gradul în care se realizează toate finalitățile stabilite. Cu toate acestea, cercetările
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot determina puternic ancorarea în conservatorismul acțional și al mentalităților sau generarea și promovarea schimbărilor la nivelul educației. Problematica schimbării, în genere, și a schimbării educaționale, în special, reprezintă astăzi o provocare, un domeniu de analiză deosebit de ofertant, atât pentru teoreticienii domeniului, cât și pentru cei implicați fie în planul decizional, fie în cel practic, acțional. Mai mult decât atât, educația pentru schimbare a devenit un reper esențial al noului discurs educațional, "nucleul dur" al acestuia, deoarece actualul context social, politic
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și învățământul superior ingineresc ieșean. În perioada 1880 1900 Facultatea de Științe Iași evoluează lent, însă cert ascendent datorită, în primul rând, zgârceniei în alocarea fondurilor a ministerului de resort, pe de o parte, și lipsa componentelor practice a absolvenților teoreticieni, incapabili să rezolve probleme concrete industriale, pe de altă parte. În acest ultim caz se apela în continuare la specialiști din străinătate. Ca urmare, în etapa 1900 - 1910, profilele teoretice de pregătire universitară au fost completate cu trei profile tehnice
MOMENTE SEMNIFICATIVE ALE ISTORIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC DIN IAŞI PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
descrie momentul apropierii fizice de Ralph la persoana întâia. Eroii lui Lodge sunt uscați tocmai fiindcă romancierul cochetează cu prea multe procedee în conturarea lor. Concentrându-se pe modalități de a reda conștiința lucru pe care îl face cu priceperea teoreticianului autorul nu mai are suflu să umple arhitectura literară cu sentimente. În Paradise News, Lodge și-a modificat oarecum statutul auctorial. Erau în acel roman iubire, refuzul preoției / religiei, și în general o mare stângăcie. Personajele se încurcau în sentimente
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
una din alea obsedate de Teorie". (p. 224) În Possession, de A.S. Byatt (alt roman pe multe voci și scris la mai multe conștiințe), un tânăr universitar invidiază pe cineva doar fiindcă se găsește în tabăra favorizată (pentru moment) a teoreticienilor. Helen ascultă cum explică Robyn că toate sunt represive și tiranice și trebuiesc deconstruite... (p. 225) Reacția ei e să se întristeze: M-a deprimat că se transmitea un mesaj așa de sec și de uscat celor mai tineri din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
i s-a decernat premiul Nobel, nu avem cuvinte. Poate o să le avem, nu chiar când va ajunge el la Stockholm deși de la un astfel de personaj anti-establishment (cum se caracterizează singur) nimic nu e imposibil dar oricum criticii și teoreticienii literari pe care dramaturgul premiat nu dă doi bani nu vor întârzia să-și spună cuvântul. O mișcare a murit, alta îi ia locul. Să nu uităm, totuși: ca și până acum, Le roi est mort, vive le roi! Tradiția
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât "un trecut glorios în urmă". E o mare curiozitate să vedem ce anume va găsi Pinter de cuviință să spună la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernintatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecela ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. * * * Harold Pinter s-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care le rânduiește pe toate în lume, în natură, în societate, în sufletele oamenilor. Formularea manifestării oricărei legități sau principiu era un pretext pentru clamarea voinței acestui Atotputernic, căreia au trebuit să-i fie subordonate toate inițiativele investigative. Mai mult, teoreticienii acestei perioade au făcut eforturi importante de convertire la această ordine inclusiv a contribuțiilor gânditorilor Antichității, mai ales cele ale lui Aristotel. Din întreaga filosofie a lui Aristotel a fost păstrată doar forma externă, extirpând din ea tocmai neastâmpărul esenței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestuia, vechile judecăți morale ascetice sunt părăsite în favoarea altora care asigură prosperitate și adaptarea rapidă la condițiile de viață schimbate, apare un interes distinct pentru bogățiile naturale și exploatarea acestora, pentru cucerirea și colonizarea de noi teritorii geografice încă necunoscute. Teoreticianul politician al acestei perioade a fost Machiavelli, pentru care politica devine un obiect de cercetare științifică pe un teren dominat până atunci de indeterminismele trasate de dogmele religioase. Prin lucrările sale a fost avansată ideea valorii în relațiile dintre oameni
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
motiv, speranțele s-au îndreptat, în mod firesc, către capacitatea internetului de a lărgi spațiul public. Cu toate acestea, dată fiind istoria lui recentă, trebuie să ne moderăm optimismul față de misiunea atât de amplă, care i se atribuie internetului de către teoreticienii media. Mijloc de comunicare multimodal, internetul oferă posibilitatea comunicării de la o singură persoană către multe altele (one-to-many) sau permițându-le mai multor utilizatori să li se adreseze multor altor persoane (many-to-many). Folosirea internetului este, însă, așa cu remarcă unii autori
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a domeniului de cercetare și a metodologiei specifice. Dacă obiectul de studiu al științei politice este considerat inițial statul, guvernul, treptat, sfera de aplicare a politicii se lărgește considerabil, înglobând formele de organizare socială, ideologiile, doctrinele, curentele politice etc. Numeroși teoreticieni apelează, în descrierea politicii, la un model fizic în care prevalează când forța, când energia: pentru Lenin, politica reprezintă arta de a evalua raportul de forțe și de a acționa în sensul modificării acestuia; pentru Bertrand Russell, puterea devine echivalentul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]