64,222 matches
-
condițiile necesare pentru ca și ceilalți să se poată diferenția la rândul lor. Acest tip de autonomie este propriu persoanelor care au copii în îngrijire. Sunt denunțate, în acest context, dominația, competiția, excluderea, separarea de ceilalți. Din punctul de vedere al teoriilor politice feministe, autonomia este subiectul de interes al unei etape de dezvoltare, la începutul anilor ’90: feminismul valului III (Elizabeth Grosz, 1988). În acest demers teoretic, sunt luate în considerare experiențele diferite ale femeilor 80. Problemele lor sunt privite în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
par că regresează sub aspectul cunoștințelor, au o mai mică rezistență la îmbolnăviri, manifestă, în timp, o adevărată înapoiere psihică. Legătura afectivă deosebită dintre bebeluș și mama sa, importanța primilor ani ai copilăriei pentru viața adultă au condus la elaborarea teoriei deprivării materne: „Dragostea mamei este la fel de importantă pentru sănătatea mentală cum sunt vitaminele și proteinele pentru sănătatea fizică” (J. Bowlby, 1952), lipsa afecțiunii materne având consecințe grave asupra dezvoltării normale a copilului 102. Deprivarea maternă conduce la fenomene de delincvență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe de-o parte, pe adulții din familie, care urmează modelele de comportament preluate din mediul apropiat, comunitar de viață, iar pe de altă parte, pe copii, ce învață din interacțiunile familiei, din modul cum ea răspunde condiționărilor exterioare. În teoriile comunitariene sunt favorizate anumite moduri de viață, în timp ce altele sunt dezaprobate. Acest fapt contravine libertății și toleranței promovate în societățile pluraliste (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 131). Copiii din familiile monoparentale pot fi marginalizați, având legături sporadice în comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător cu această responsabilitate; ei obțineau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
administrarea treburilor gospodărești. În această situație, femeile și copiii apăreau ca dependenți de tatăl familiei și, astfel, se consacra ordinea patriarhală. În cazul femeilor, se observă un adevărat paradox: acestea sunt capabile, respectiv, incapabile de a încheia un contract. Conform teoriei contractualiste clasice, femeile nu sunt independente, ci subordonate soților, care le reprezintă în spațiul public, iar din punctul de vedere al contractului încheiat pentru sfera privată, la nivelul contractului sexual, ele sunt receptate ca apte de a intra în contractul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dreptul la intimitate, la solitudine. Lipsa de implicare a persoanelor de ajutor înseamnă adesea pentru părintele singur lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Toate aceste aspecte au un caracter informal, nu se înscriu în aria de cuprindere a contractelor. Teoriile de factură comunitară, inclusiv cele feministe, insistă asupra rolului determinant al familiei în comunitate. Jean Bethke Elshtain, de pildă, susține că „familia constituie chiar precondiția oricărei forme de viață socială” (1991, p. 268). Comunitățile sunt familii mari formate din familii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
teama de consimțămintele implicite, cele neprevăzute, la care se aderă în necunoștință de cauză. Față de consimțămintele implicite, un mare aport îl are comunitatea din care fac parte respectivele persoane. Prin intermediul normelor tacite, al comportamentelor statornicite în matrice specifice comunității, prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală, în conformitate cu abordarea contractualistă, poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ne orientăm atenția, ca sumă de judecăți gata elaborate, puse înaintea judecăților pe care urmează să le facem). Prejudecățile 2 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale ale vieții cotidiene la modul cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea socială. Ele au rolul de a simplifica o realitate socială, de a face abordabilă o situație prin încadrarea ei într-o categorie 3. Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la alta. În ipoteza că sunt sensibile la gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați, în domeniul muncii în primul rând, apoi privind educația, sănătatea, cultura și informarea, participarea la decizie 28. Conform teoriei șanselor egale, șansele obiective, cadrul formal care circumscrie ordinea socială, trebuie să fie astfel încât șansele subiective, capacitățile și abilitățile personale, să poată fi în mod real valorificate. Mai mult, persoanele nu trebuie să fie dezavantajate în virtutea faptului că aparțin anumitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Inegalitățile din familia monoparentală reprezintă o coordonată prezentă în socializarea copilului, chiar dacă diferită față de cele din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este afectată de un model de tip patriarhal și de inegalități de gen: Dacă nu sunt crescuți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de Giovanni Sartori, 1999, p. 309), ceea ce este de interes pentru familia monoparentală se referă la egalitatea socială, la egalitatea oportunităților ca acces și egalitatea recunoscută la nivelul premiselor unui start. Sursa: Giovanni Sartori, „Oportunități egale și circumstanțe egale”, în Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 309 În România, tratamentul egal din perspectiva drepturilor politice și legale este satisfăcut din punct de vedere formal pentru familiile monoparentale, ca și față de orice alte grupuri sociale. Formal, statul, prin intermediul instituțiilor sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pildă, observația pe care am făcut-o permanent este aceea că prezența majoritară a femeilor ca părinți singuri e rezultatul discriminării lor în viața socială. Părintele singur este ignorat explicit sau implicit atât la nivelul politicilor publice, cât și în cadrul teoriilor politice. Politicile publice (așa cum sunt cunoscute în România de azi) tind să concentreze atenția prioritar asupra spijinului copiilor și sunt configurate ca politici sociale prin care se oferă în mod concret doar modeste ajutoare financiare. Teoriile politice sunt preocupate prioritar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publice, cât și în cadrul teoriilor politice. Politicile publice (așa cum sunt cunoscute în România de azi) tind să concentreze atenția prioritar asupra spijinului copiilor și sunt configurate ca politici sociale prin care se oferă în mod concret doar modeste ajutoare financiare. Teoriile politice sunt preocupate prioritar de sfera publică. Atunci când sunt recunoscute, la diferențele dintre bărbați și femei se fac referiri de genul „privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243). La acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Gender in Contemporary Social Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1989. Fraser, Nancy; Gordon, Linda, „O analiză a «dependenței». Amprente ale puterii asupra unuia dintre termenii fundamentali ai protecției sociale în SUA”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Freud, Sigmund, „Totem și tabu”, în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991. Friedan, Betty, The Feminine Mystique, Victor Gollancz Ltd., Londra, 1963. Fromm, Erich, Arta de a iubi, Editura Anima, București, 1995. Fukuyama, Francis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Relațiile de rudenie, Editura Du Style, București, 1998. Hartman, Heidi, „Capitalism, Patriarchy and Job Segregation by Sex”, în A. Giddens; D. Held (coord.), Classes, Power and Conflict, Macmillan, Londra, 1982. Hayes, Niky; Orrell, Sue, Introducere în psihologie. Dezvoltarea copilului în teoria psihanalitică, Editura ALL, București, 1997. Held, David, Democrația și ordinea globală, Editura Univers, București, 2000. Held, Virginia, „Mothering Persons”, în E. Kihay; D. Meyers (coord.), Women and Moral Theory, Rowman & Littlefield, Savage, 1987. Hill, Michael, Understanding Social Policy, Blackwell, Oxford
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Chicago, 1970. Miller, Sue, The Good Mother, Harper & Row Publishers, New York, 1986. Millet, Kate, Sexual Politics, Avon Books, New York, 1970. Minow Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Publishers, New York, 1986. Millet, Kate, Sexual Politics, Avon Books, New York, 1970. Minow Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille; Zulean, Marian, Politici publice, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în Alina Mungiu-Pippidi (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998. Miroiu Mihaela, Societatea retro, Editura Trei, București, 1999. Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași, 2002. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela, Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feministe în filozofia contemporană, Editura Alternative, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
București, 1997. O’Brien, Mary, The Politics of Reproduction, Routledge & Kegan Paul, Boston, 1981. Okin, Susan Moller, Justice, Gender and Family, Basic Books, New York, 1989. Okin, Susan Moller, „Rațiune și sentiment în înțelegerea dreptății. Moștenirea kantiană”, în A. Miroiu (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Olteanu, Liliana Cristina; Gheonea, Elena Simona; Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Oproiu, Ecaterina; Roman, Carol; Scorțaru-Păun, Sofia; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Faur, Sanda; Șchiopu, Ursula, Cartea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Politeia - SNSPA, București, 2003. Oproiu, Ecaterina; Roman, Carol; Scorțaru-Păun, Sofia; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Faur, Sanda; Șchiopu, Ursula, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Palade, Brândușa, „Dincolo de dominația de gen: regândiri feministe ale autonomiei”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir, Sociologie politică, Editura Ziua, București, 2004. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, O realitate a tranziției: discriminarea de gen. Raport
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
family stress”, în E.J. Anthony, C. Koupernik (coord.), The Child in His Family, John Wiley, New York, 1970. Rutter, Michael, „Parent-child separation: Psychological effects on the children”, Journal of Child Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines, vol. XII, 1971. Sartori, Giovanni, Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999. Sartre, Jean-Paul, „Existențialismul este un umanism” (1946), în Umanism și libertate. Caiet documentar, Cluj-Napoca, 1977. Schaffer, E., „Consolidation of softwood artifacts”, Studies in Conservation, 15 (3), 1971. Schaffer, H.R.; Emerson, P.E., „The development of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
of social attachments in infancy”, Monographs for the Society for Research in Child Development, 29 (3, serial no. 94), 1964. Seligman, Martin E.P., Helplessness: On Depression, Development and Death, Freeman, San Francisco, California, 1975. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Similea, Robert, „Feminismul între revendicări și efecte perverse”, în Cristian Ciupercă, Cuplul modern între emancipare și disoluție, Editura Tipoalex, Alexandria, 2000. Steinem, Gloria, Revoluția interioară. Cartea respectului de sine, Editura Polirom, Iași, 2001. Stern, Daniel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Teșliuc, Emil D., Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom, Iași, 2001. Titmuss, Richard, Social Policy, Allen and Unwin, Londra, 1974. Tocqueville, Alexis de, Despre democrație în America, Editura Humanitas, București, 1995. Toderean, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Tompea, Anca, „Dezvoltare comunitară. Indicatorii nivelului de viață”, în George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tronto, Joan, Moral Boundaries: A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
doctor Rațiune, că smerenia și ascultarea sunt importante, pentru că ne apără de ceva, dar noi nu înțelegem... Și nu este o lucrare prea grea, Arm? Nu ești prea tânără pentru atâta rugăciune? Și nu ar trebui să mai citești întâi, teorie, ca să zic așa... Teorii!... La ce au dus peste două mii de ani de teorie? Iisus a spus: „Să fie o singură turmă și un singur păstor”, dar iată că după atâta teorie creștinismul s-a scindat în ortodoxie și în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și ascultarea sunt importante, pentru că ne apără de ceva, dar noi nu înțelegem... Și nu este o lucrare prea grea, Arm? Nu ești prea tânără pentru atâta rugăciune? Și nu ar trebui să mai citești întâi, teorie, ca să zic așa... Teorii!... La ce au dus peste două mii de ani de teorie? Iisus a spus: „Să fie o singură turmă și un singur păstor”, dar iată că după atâta teorie creștinismul s-a scindat în ortodoxie și în catolicism prima mare schismă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]