14,383 matches
-
de agregare mai general, cum este localitatea sau regiunea. Modelele de acest gen arată că veniturile unei gospodării sunt determinate de nivelul de dezvoltare a regiunii și de poziția socială a familiei, măsurată prin nivelul de instrucție al subiectului, care tinde să prezică stocul de educație al familiei. Problema cu acest gen de analize este că, în condițiile economiei moderne, actorul principal nu este în nici un caz familia, ci individul. Familiile sunt foarte variate ca structuri, iar distribuirea veniturilor în interiorul lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai sus, cât și datorită faptului că persoanele de aceeași vârstă pot avea părinți din generații diferite, care au structuri sociale diferite, și că diferite grupuri de status au natalități diferite, astfel încât structura socială a părinților reprezentată de copiii lor tinde să sporească importanța cantitativă a grupurilor cu fertilitate mare, de cele mai multe ori a celor mai săraci și mai puțin educați. Modalitatea ideală de calcul al mobilității constă în înregistrarea datelor plecând de la generația părinților, dar aceasta este o procedură mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice independent de sistemele ocupaționale, ceea ce explică paradoxul lui Anderson. • Devalorizarea diplomelor este determinată de cererea agregată mare pentru anumite calificări. • Datele arată că mobilitatea școlară din România a atins valori foarte mari în perioada comunistă, înregistrând o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profesorului și implică o responsabilitate destul de mică. Alterarea responsabilității depinde, în microstructurile sociale, de rețelele sociale, practicile corupte fiind de cele mai multe ori incluse în rețele sociale. Analizând indicii corupției calculați de către Transparency International, se poate observa (Varese, 2000) că țările tind să se grupeze în categorii ce reflectă existența a două puncte de echilibru în incidența fenomenului: națiuni cu o mare frecvență a tranzacțiilor corupte - printre care și România - și țări cu indici ai corupției foarte scăzuți. În 1998, de exemplu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a se implica în raporturi de cooperare cu alte instituții sau persoane. Întrucât cel mai evident efect al corupției este pierderea de resurse pentru acțiunile ce au ca beneficiar publicul, actele de corupție au o influență negativă asupra funcționării instituțiilor, tinzând să producă efecte de tip „cerc vicios” care duc la un declin al capacităților de tranzacții corecte și la înmulțirea actelor de corupție ca strategie de supraviețuire în contexte ostile. Oamenii cei mai buni pleacă din sistem, făcând sarcina celor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
realitate prin procese de ordin social. Criticii unor asemenea lucrări (vezi Fraser, 1995, sau Gillborn și Youdell, 2001) se străduiesc nu doar să demonstreze erorile metodologice ale acestora și apartenența lor la o tradiție de gândire elitistă și conservatoare, care tinde să justifice și chiar să aplaude inegalitățile sociale, și recomandă persistent reducerea eforturilor de protecție socială din partea colectivităților. tc "" 2. Educație și gen: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește performanțele școlaretc "2. Educație și gen\: diferențe între băieți și fete
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt interesați de lecturi nonficționale, de ziare și de benzi desenate. Raportul PISA (OECD, 2004) identifică deosebiri și în ceea ce privește modalitatea de învățare: a) băieții sunt mai încrezători în propriile forțe, iar fetele mai silitoare; b) fetele sunt mai calculate și tind să memoreze materialele, în timp ce băieții sunt înclinați să interpreteze noile conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de învățare: a) băieții sunt mai încrezători în propriile forțe, iar fetele mai silitoare; b) fetele sunt mai calculate și tind să memoreze materialele, în timp ce băieții sunt înclinați să interpreteze noile conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în educația băieților date fiind ratele de revenire mai mari ale acestora în comparație cu ale fetelor (Becker, 1997). Pe de altă parte, în anumite culturi, cum sunt cele asiatice, preferința pentru băieți este încă foarte accentuată. Datele empirice din țările industrializate tind să contrazică teoria capitalului uman. De exemplu, unul dintre studiile consultate găsește că fetele americane primesc un sprijin mai mare pentru intrarea la facultate decât băieții (Steelman, Powell, 1991). Diferite explicații au fost formulate pentru această situație care infirmă modelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
familiei sporesc în timp, astfel că, fără a fi vorba de nici un fel de favoritism, copiii născuți mai târziu beneficiază de resurse sporite. Chiar dacă nu există studii concludente în această chestiune, mai ales din cauza complicațiilor metodologice, cercetările realizate până acum tind să susțină cea de-a doua explicație, preferințele nefiind o variabilă care să explice satisfăcător diferențele din investițiile în educația copiilor. Nivelul de instrucție al părinților. În Japonia, cu cât sporește numărul de ani de studiu ai părinților (atât ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
formează aceste judecăți și ce efecte au ele asupra copiilor. 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?tc "4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?" Brandis și Bernstein (1974) au observat că învățătorii din zonele muncitorești tind să-și evalueze elevii în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei mijlocii par a fi mai interesați de inițiativele personale ale elevilor înșiși. Autorii speculează că, având simpatie pentru stilul spontan al elevilor din clasele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au dezvoltat, în plus, o atitudine mai favorabilă față de cursul de instruire militară în care erau cuprinși. Care este mecanismul din spatele efectului Pygmalion? Datele arată că, de pildă, profesorii au mai multă răbdare cu elevii calificați ca fiind „buni” și tind să le ofere mai ușor o a doua șansă. Chiar dacă rezultatele testării experimentale a acestei teorii nu au fost întotdeauna concludente, datele de până acum dovedesc că rezultatele școlare depind de mult mai mulți factori decât aptitudinile elevului. Teoria efectului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt puternic asociate cu diviziuni de clasă. Pe de altă parte, efectele stratificărilor asupra performanțelor sunt accentuate când categoriile contribuie la formarea subculturilor de elevi ce se opun etosului școlii. Copiii din categoriile etichetate prin sintagme de genul „eșec școlar” tind să respingă normele și valorile academice ale școlii care a produs respectiva clasificare. Această contracultură, care accentuează îndrăzneala și provocarea, este delincventogenă, deoarece justifică și încurajează unele practici de natură delincventă (Hargreaves, 1967). Atitudinea față de standardele școlare este elocventă. Între
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
handicapuri sau sporirea competitivității în anumite domenii. Meditațiile implică, pe de o parte, unul sau mai mulți elevi și, pe de altă parte, un tutore. Frecvența meditațiilor este negociată. Meditațiile sunt plătite, tarifele fiind, în anumite limite, negociabile 1. Meditatorii tind totuși să practice tarife fixe, variațiile intraindividuale fiind probabil legate de eforturile de poziționare pe piață. Meditator poate fi orice persoană a cărui competență în raport cu obiectivele elevului este recunoscută de beneficiar. În marea majoritate a cazurilor, cei care prestează aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sistemului de învățământtc "3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământ" Condițiile macrostructurale care determină apariția educației paralele pot fi formulate teoretic cu ajutorul distincției dintre sisteme de mobilitate clientelară și cele de mobilitate competitivă, distincție conceptualizată de Turner (1960). Sistemele competitive tind să producă educație paralelă. Cele necompetitive nu. Cum se explică acest fenomen? În sistemele competitive, alocarea se face în funcție de meritele școlare ale persoanei în cauză, materializate în principal în rezultate la teste și examinări. Aceste merite reflectă efortul și abilitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
datorii pentru studiile superioare ale copiilor când aceștia au rezultate școlare slabe. Interpretarea acestui rezultat poate fi aceeași ca și în cazul diferenței surprinzătoare constatate la investițiile în educația fetelor și a băieților, și anume tendința egalitaristă a părinților, care tind să compenseze diferitele deficiențe ale copiilor lor. Un factor adițional, menționat de Bray și Kwok (2003), care stimulează cererea pentru meditații este apartenența la culturi ce valorizează efortul. Astfel, culturile asiatice, influențate de gândirea confucianistă, pun un accent deosebit pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
paralelă este însă dependent de resursele materiale ale familiei, ceea ce califică meditațiile ca rută școlară nemeritocratică. Aceasta este consecința structurală cea mai importantă a meditațiilor presupusă de Bray și Kwok (2003): făcând accesul la rezultate dependent de resursele monetare, meditațiile tind să întărească inegalitățile de șanse educaționale. Pe lângă acest mecanism principal, perpetuarea inegalităților de șanse se produce și prin alte câteva procese secundare menționate de aceiași autori: degradarea învățământului oficial - prin sabotarea sa intenționată de către profesori sau din cauza scăderii motivației și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și externi. Intern, o cultură poate sprijini inovația, asumarea de riscuri sau secretul informației. Extern, o cultură poate sprijini lozinca „Clientul înainte de toate” sau comportamentul lipsit de etică față de concurenți. Deoarece cultura implică ipoteze, valori și credințe de bază, ea tinde să fie destul de stabilă în timp. În plus, odată ce o cultură este bine stabilită, ea poate persista în ciuda fluctuației personalului, asigurând o continuitate socială (Johns, 1998). Ceea ce constituie la un moment dat o premisă a succesului poate deveni un element
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
recreere a organizației. Dar setul de mijloace ales din panoplia anterioară este diferit în funcție de poziționarea organizației în ciclul său de viață. În practica actuală, modelarea este abordată dinamic, posibilitatea sa considerându-se de la sine înțeleasă. Se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive chiar din primele momente de existență pe baza unui proiect cultural bine articulat. Pe de altă parte, organizațiile vechi tind să își modernizeze și să își adapteze cultura, astfel încât să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
considerându-se de la sine înțeleasă. Se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive chiar din primele momente de existență pe baza unui proiect cultural bine articulat. Pe de altă parte, organizațiile vechi tind să își modernizeze și să își adapteze cultura, astfel încât să o transforme într-un avantaj inimitabil. Astăzi se consideră că, alături de competențe sau resurse, cultura organizațională reprezintă un element definitoriu al organizației (al firmei) atât în faza de formulare a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
corectă a componentelor culturii organizaționale, pentru că aceasta reprezintă elementul cu inerția cea mai mare la schimbare. Modificările apar după perioade lungi de timp și, uneori, cu efecte nedorite pentru strategia respectivului moment. La momentul actual se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive, fără să mai conteze tipul de strategie generică urmată. Excepția o constituie firmele care copiază, la limita (sau în afara) legalității, produse și procese ori practică procedee neloiale sau ilegale. Reperele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unei dezvoltări echilibrate, În stabilirea modelului viabil de creștere din punct de vedere economic și social, precum și În ștergerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Rezultatul firesc al acestei abordări constă În dovada că investițiile În capitalul uman tind să reducă inegalitățile regionale, Într-o măsură mai mare decât investițiile fizice. Luând În considerare prioritatea alocării bugetare la nivel european pentru Politica de Coeziune, fondurile nerambursabile pot fi văzute ca facilitatori ai factorilor endogeni de dezvoltare regională. În perioada
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dorească să devină un cetățean desăvârșit, capabil să conducă și să se lase condus după dreptate. După câte cred, o dată definită o atare creștere, ea este singura căreia discursul nostru i-ar acorda numele de educație, iar pe cea care tinde spre dobândirea bunurilor, a puterii sau a vreunei alte abilități lipsite de rațiune și dreptate ar considera-o de condiție proastă și improprie unui om liber, întru totul nedemnă de a fi numită educație. b) Egalitatea sexelor din punctul de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci proprietatea individuală, dar pe baza realizării erei capitaliste, a cooperației și a posesiei comune asupra solului și asupra mijloacelor de producție...”. Pe de altă parte, așa cum credea Engels (în Originea familiei, a proprietății private și a statului), comunismul modern tinde să restaureaze egalitatea, libertatea și chiar natura primordială ale omului, pierdute după comunismul primitiv și alterate între timp de societatea divizată în clase antagoniste. Dar maniera restauraționistă este adoptată de marxism nu numai la scara întregii istorii. De pildă, perestroika
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
el menționează că o constituție se destramă inevitabil în fața uneia opuse care deține putere. Acest caz presupune starea de război care opune două cetăți, iar Aristotel mi se pare că face o referire expresă la războiul peloponesiac, în care Atena tindea să desființeze oligarhiile, în timp ce Sparta desființa democrațiile. Nu întotdeauna e necesară o stare de război care să desființeze o constituție din afară (e)/xwqen). Este suficientă numai prezența în vecinătate a unei astfel de constituții puternice ca acea constituție să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]