11,843 matches
-
la un proces inconștient destinat să disimuleze, să evite sau să modifice amenințări, conflicte sau pericole. Analizând aceste diferite definiții și cele câteva precizări sau comentarii care le însoțesc uneori, putem constata, referitor la ceea ce este numit, într-o definiție tipică, drept gen proxim, că mecanismele de apărare sunt desemnate ca: - procese (psihologice automate ș7bț4, inconștiente ș9ț, mentale de regulație ș6bț); - operații (1, 2); - strategii (8); - mijloace (la care recurge eul ș4ț); - mecanisme psihologice (3); - ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de conflict. El se bazează pe ideea că, la o anumită distanță față de evenimente, subiecții pot face comentarii exacte asupra propriilor acte. Pentru Bond, în evaluarea funcționării defensive, chestionarul prezintă chiar importante avantaje (dintre care unele sunt descrise în manieră tipic nord-americană!) în raport cu interviul clinic: - chestionarul asigură o economie de timp; - administrarea lui nu presupune un personal foarte calificat (și deci bine plătit); - elimină problemele de fidelitate dintre evaluatori; - oferă posibilitatea de a culege date normative. 2. Variațiile individuale legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o combinație de mai multe mecanisme individuale de apărare, cum ar fi refuzul realității (sociale și tehnologice), anularea retroactivă (ascetismul afișat reunind comportamente destinate înlăturării sentimentelor de dorință și a participării vinovate, anterioare, la societatea de consum), regresia (la comportamentele tipice adolescenței, mai ales grupismul) sau compensarea (inferioritatea compensată de un nou statut în cadrul grupului). Un alt tip de apărări se compune din apărările transpersonale, care-i permit eului să se protejeze manipulând relațiile sale cu lumea. Studiul apărărilor transpersonale permite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de energie. Mai ales formațiunea reacțională, produsă prin consolidarea atitudinii opuse pulsiunii ce se cere a fi refulată, ilustrează conflictul de ambivalență iubire - ură care se află în centrul acestei problematici. „Omul cu șobolani” (Freud, 1909b/1979) rămâne cazul clinic tipic pentru aceste diverse contrapuseuri care își găsesc aplicare în simptomele obsesionale. În genere, „alegerea” contrainvestirii simptomatice corespunde unei logici a inconștientului proprie subiectului. Funcția de liant a simbolizării, mai cu seamă în nevroze, deține un rol fundamental. Scopul relației terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
expresia regretului de a vedea că acele vremuri fericite s-au dus” (1909/1974). Iată, în sfârșit, relatate de el însuși, două reverii ale lui Zorn (1977/1979), care-și exprimă într-o autobiografie resentimentele față de părinți și față de educația tipică pentru mediul său social. „M-am jucat mult, odinioară, cu ideea de a-mi ucide mama și, de asemenea, am visat adesea că o ucideam. Într-o viziune, m-am văzut de nenumărate ori îmbrâncindu-mi mama în jos, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
București și din alte orașe, convocate de F.N.D. pentru compromiterea guvernelor Sănătescu și Rădescu și pentru instaurarea unui regim aservit Moscovei. „Guvernul de largă concentrare democratică” în frunte cu dr. Petru Groza (6 martie 1945) era în realitate „întruchiparea unei tipice coaliții fictive, întrucât, sub conducerea comuniștilor, cabinetul nu cuprindea decât partide și organizații aliate ale P.C.R. sau criptocomuniste, precum și tovarășii de drum” ai P.C.R., între care cel mai important era Gheorghe Tătărescu 2. Emisarii sovietici sosiți pe 7 martie 1945
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Învățat acolo n-aș fi putut să Învăț nicăieri altundeva. (Cazul 8, Polonia) Cei care mă cunosc s-au mirat Întotdeauna de modul În care am intrat În aparatul de Partid ș...ț Niciodată nu m-am identificat cu aparatcikul tipic și nici cu interesele Partidului. Vedeam În primul rând interesul societății, interesul acestei națiuni, și nu interesul Partidului. Înțeleg că, pentru militanți, această perioadă (de cădere) este fundamentală. Pentru mine, care sunt educat În alt spirit, această perioadă este secundară
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
articolele conținute sau un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu cer rutină și nu există un model anume de rezolvare a lor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
clare atât limitele ierarhiei, cât și pertinența alternativei reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de factură antreprenorială, dar ele pot întruni atributele profesionismului managerial, chiar dacă piramida ierarhică pare a se fi inversat. Pentru a face mai clare distincțiile sugerate mai sus, în figura 2.2 și tabelul 2.3
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt cele orizontale (non-ierarhice), de tipul interacțiunii între omologi, rezultând, astfel, efecte sistemice de co-evoluție a lor în plan cognitiv. Întemeierea pe cunoaștere are și o dimensiune interorganizațională; în societatea contemporană este tipic ca organizațiile să se repereze și evalueze reciproc prin veghea mediului lor ambiant, să urmărească liderii de domeniu, să învețe unele de la altele, să recurgă la imitare, să se confrunte între ele ori să se alieze în scopuri de creare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
stilurile și maladiile ironiei; imaginează și argumentează o tipologie; disociază între spiritul ironic și spiritul dogmatic, între ironie și umor, între ironie și paradox; exersează câteva „palimpseste de citire ironică”. Asocierea, adversitatea și disjuncția sunt considerate (și practicate) ca operații tipic ironice ale gândirii, ironia fiind nu numai o figură de retorică, ci „și o figură a spiritului”, dialectic opusă dogmatismului. În bibliografia românească a ironiei, După Socrate este prima lucrare care „atacă frontal” acest „concept literar fundamental” (Adrian Marino). În
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În Ogoare noi ei sunt întrupați mai ales de Bădină, Hurdea și Alexe (...). Există însă o deficiență în caracterizarea lui Bădină, Hurdea și Alexe: Pentru a-i individualiza ca oameni, autorul n-a folosit în primul rând faptele cele mai tipice, cele care puteau reliefa în adevăr caracterele lor. Ei mai mult vorbesc, expun teoretic, decât acționează: prea rar sunt prezentați cum aplică teoria în practică. De multe ori pentru a-i diferenția, individualiza, autorul a recurs la amănunte exterioare: Hurdea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Autorul (născut în 1894) a avut prilejul să-și cunoască îndeaproape «eroii». Apariția cărții este, pe de altă parte, un prilej pentru cititori de a-și da seama, prin mijlocirea unei întregi galerii de schițe și tablouri, de unele trăsături tipice ale acelorași jalnice personaje, de la lichelismul și escrocheria unui «selecționat» de alde Carol Ata Davila, până la trădarea și spionajul «de mare anvergură» a foștilor titulari ai Ministerului de teapa lui Vișoianu și Gafencu (...). Cele opt «nuvele» se ocupă de evenimente
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înainte», cum spune G.M. Malenkov, n-am știut tot așa de bine să arătăm forțele vii ale vieții, valurile cele mai înalte și mai spumegânde ale vieții (...). O problemă de foarte mare importanță a creației artistice constă în alegerea elementului tipic (...). «Tipicul» a fost adesea, după unii critici, în unele opere, înfrângerea ușoară și definitivă a eroilor întunecați dintr-o poveste, piesă sau baladă. Uneori asemenea eroi nici nu existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cum spune G.M. Malenkov, n-am știut tot așa de bine să arătăm forțele vii ale vieții, valurile cele mai înalte și mai spumegânde ale vieții (...). O problemă de foarte mare importanță a creației artistice constă în alegerea elementului tipic (...). «Tipicul» a fost adesea, după unii critici, în unele opere, înfrângerea ușoară și definitivă a eroilor întunecați dintr-o poveste, piesă sau baladă. Uneori asemenea eroi nici nu existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu în ceea ce are ea intens, pătimaș, înalt, ci ca un fel de trai fericit, dulceag, presărat cu lupte ușoare, scurte și infailibil victorioase. Timoraților, celor cărora le este frică de intensitatea vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la un proces tipic în societatea sovietică: reacția sănătoasă, combativă a colhoznicilor împotriva rămânerii în urmă a conducerii colhozului care vrea să se țină «pe o linie mijlocie» și care nu dorește neapărat să se miște mai repede înainte «spre linia întâia» (...). Între concepția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de partid în arta realistă (...). Trecând în revistă succesele literaturii noastre noi, referatul subliniază pe larg faptul că cele mai bune dintre operele noastre confirmă că redarea adevărului vieții în opera literară nu se poate face decât sesizând ceea ce este tipic în viață, adică ceea ce corespunde esenței fenomenului social-istoric dat. Astfel, Mitrea Cocor, eroul maestrului Sadoveanu, Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceea ce corespunde esenței fenomenului social-istoric dat. Astfel, Mitrea Cocor, eroul maestrului Sadoveanu, Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului. Un personaj negativ tipic este Mateica din romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu: eroi tipici sunt de asemenea Asandei Constantin din povestirea Undeva pe Dunăre de Al. Jar, Țurlea și Ilie Barbu din nuvela Desfășurarea de Marin Preda, doctorul Murgu din piesa Oameni
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului. Un personaj negativ tipic este Mateica din romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu: eroi tipici sunt de asemenea Asandei Constantin din povestirea Undeva pe Dunăre de Al. Jar, Țurlea și Ilie Barbu din nuvela Desfășurarea de Marin Preda, doctorul Murgu din piesa Oameni de azi de Lucia Demetrius. Numeroase creații poetice reușesc să exprime în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dunăre de Al. Jar, Țurlea și Ilie Barbu din nuvela Desfășurarea de Marin Preda, doctorul Murgu din piesa Oameni de azi de Lucia Demetrius. Numeroase creații poetice reușesc să exprime în puternice imagini artistice aspecte de viață, idei și sentimente tipice zilelor noastre. Totuși literatura noastră nu este încă la înălțimea vieții, a realității patriei noastre, deși, de fapt, ea ar trebui să fie cu un pas înaintea vieții. Această rămânere în urmă este vizibilă în primul rând în îngustimea tematicii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și să mai citim o filă din referatul Uniunii Scriitorilor prezentat la amintita plenară: „Este însă limpede că nu poți milita pentru ideile comunismului, dacă tu însuți nu le cunoști în adâncime. Și nu poți vedea în viață ceea ce e tipic, dacă nu ești înarmat cu știința marxist-leninistă, care îți permite să te orientezi în multitudinea de forme și fapte ale vieții (...) Este un fapt pozitiv că numeroși tovarăși ca Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Veronica Porumbacu, Nina
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
opera de critică. Deslușirile care vor rezulta de pe urma discuțiilor, lămuririle care se vor da, sunt binevenite pentru scriitorii care fac parte din Uniune» (...). V.Em. GALAN s-a ocupat de însemnătatea tezei cuprinse în raportul tovarășului Malencov, care arată că tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel mai des, ci ceea ce exprimă în modul cel mai plin și mai expresiv esența forței sociale respective (...). Vorbitorul s-a mai referit la povestirea Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, socotind că această lucrare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]