3,826 matches
-
culegeri de povestiri. Numeroase proze scurte i-au fost incluse în diverse antologii. Pentru G., prozator realist aproape în sens clasic, proza nu reprezintă o invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care devine literatură. Sondând cu predilecție fenomenul negativ, detectat cu subtilitate și rafinament, proza aceasta austeră este dublată de o intenție satirică. De factură confesivă, nota ei esențială este dată de neputința iluzionării. O luciditate inchizitorială controlează
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
este un ins care stârnește automat reacții colerice la cei din jur, „condiția lui fiind, așadar, de a se hăitui sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
de lărgire a conștiinței estetice. Chiar și în varianta d. se poate susține teza caracterului preponderent afirmativ al avangardismului românesc, pentru care proiectul principal era de a transforma poezia într-un act existențial, de a o redefini ca o poezie trăită. Repere bibliografice: Michel Sanouillet, Dada à Paris, Paris, 1965; Călinescu, Principii, 17-22; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Marino, Dicționar, I, 110-111; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
dovedită și în numeroase sonete, D. pastișează pe rând toate formulele și manierele artistice, arătând oarecare atașament celei a lui Fr. Coppée, din care traduce copios. Singurele sale plachete (În zări de foc și Drumul sângelui), deși pornesc din fapte trăite, alunecă repede într-un amestec de declamație patriotică, melodramă și prozaic. Aceleași defecte se regăsesc și în poemele dramatice. Doar Eglè a avut oarecare succes, datorat atmosferei tenebroase, amintind cumva de teatrul simbolist, însă descinzând, în fond, din Burgravii lui
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
impulsionată și de pasiunea documentării. O preocupă ecourile, „modelele”, efectele înrâuririlor, cu un cuvânt filiațiile scriitoricești (de pildă, între Al. Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea răscoalei țărănești de la 1907. Cartea a fost apreciată de Mihail Sadoveanu ca una „dureroasă”, „stăpânită de durerile și năcazurile oamenilor”. O serie de amintiri literare, apărute prin
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
unor situații paradigmatice ale traseului retoric și etic pe care trebuie să-l parcurgă o conversație. Căci acesta este subiectul Conferinței, conversația, extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară, patriotică, cu morții) comentariile pe marginea celei patriotice ne interesează desigur și pe noi: „Les sentiments patriotiques donnent souvent
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
drumului netezit și trasat de Dvs. Domnule profesor, dar nu trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru; și atunci Dvs. ați fost acela care prin elocvența cifrelor și a cercetărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o sărăcie cronică, ci la anumite patternuri pe care aceștia tind să le urmeze. Metodologie În mod obișnuit, se disting două metode în identificarea săracilor cronici: abordarea „duratei” și cea a „componentei”. Prima ia în considerare numărul de ani/luni trăiți în sărăcie, pe când cealaltă încearcă să distingă între „componenta permanentă a venitului sau consumului gospodăriei și variațiile tranzitorii” (McKay și Lawson, 2002, 5) comparând, de exemplu, venitul mediu (pe întreaga perioadă analizată) cu un prag dat al sărăciei 6. Cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atribuite ca: reflexivitate, cunoaștere, orientare - vizare, intenționalitate -, libertate, autonomie. Conștiința (fiind a cuiva și referitoare la cevaă este o realitate centrală a persoanei umane. Ea e considerată ca fundată în sine (prin sineă, are un conținut (al euluiă și e trăită ca subiectivitate. Subiectul conștient de eul său se diferențiază de lume în general, de lumea proximă dată nemijlocit și de alt subiect-eu-conștient. Între două conștiințe - în sens de persoane conștiente - există diverse raporturi și relații, inclusiv de respingere și apropiere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele patru umori ce stau la baza funcționării echilibrate a corpului sunt și garantul funcționării normale sau anormale a psihismului. Este o primă și excelentă înțelegere atât a unității bio-psihice, cât și a legăturii dintre fond și episodul de viață trăit maladiv. La baza sistemului stau patru umori: sângele, flegma (pituitaă, bila galbenă și cea neagră. Ele pot fi în exces sau în deficit, în echilibru sau dezechilibru, în permanență sau circumstanțial. Predominarea constantă a uneia dintre umori definește un tip
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sintetizează următoarele idei: „Acțiunile omenești sunt narațiuni în act. Trăindu-ne viața, toți trăim narațiuni și ne înțelegem viața în cheie narativă. Pe această cale se realizează coerența întregii vieți a omului până la o anumită vârstă, identitatea sa în urma experiențelor trăite și sensul acestei existențe. Viața intersectată cu a altora împreună angrenată în practici în cadrul cărora putem excela. Virtutea constă în excelența noastră în împlinirea practicilor în cadrul cărora interacționăm cu ceilalți și care rezultă din sinteza poveștii vieții noastre, prezentată explicit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acesteia (uneori chiar înainte de naștereă și până la moarte (care, și ea, trebuie înregistrată juridică. Perspectiva juridică asupra persoanei a jucat un rol în conceperea noțiunilor sociologice de „statut” și „rol social”, care au o legătură ceva mai strânsă cu viața trăită a subiectului. Conceptul de persoană în dogmatica creștină Conceptul de „persoană” a făcut o carieră strălucită nu numai în drept, ci și în dogmatica creștină. Creștinismul fiind o religie care mărturisește un Dumnezeu în trei ipostaze, legătura dintre acestea se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vedere al noilor teorii narative asupra personalității, istoria de viață este prin ea însăși un „construct” care funcționează ca o componentă imanentă, dar și integratoare a personalității (McAdams, 1999Ă. Prin modul narativ de gândire oamenii filtrează și dau sens experienței trăite, istoriei de viață. Istoria unei vieți are întotdeauna un autor care exprimă un punct de vedere. Istoria propriei vieți exprimă punctul de vedere al subiectului. Din copilărie, omul se afirmă ca un subiect ce relatează istorii, deja de la vârsta de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al istoriei povestite (sau care putea fi povestităă a propriei vieți. Persoana reală a fiecăruia se organizează prin asimilarea personajelor potențiale și reale ce iradiază din ea. Faptul nu e valabil doar pentru trecut, ci și pentru prezentul perceput și trăit, care e în permanență transpus prin limbaj în evenimente de viață nu doar trăite, ci și relatate sau relatabile, iar viitorul imaginabil poate fi și el configurat lingvistic. Mai recent, McAdams sugerează organizarea persoanei pe trei nivele: 1Ă nivelul la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fiecăruia se organizează prin asimilarea personajelor potențiale și reale ce iradiază din ea. Faptul nu e valabil doar pentru trecut, ci și pentru prezentul perceput și trăit, care e în permanență transpus prin limbaj în evenimente de viață nu doar trăite, ci și relatate sau relatabile, iar viitorul imaginabil poate fi și el configurat lingvistic. Mai recent, McAdams sugerează organizarea persoanei pe trei nivele: 1Ă nivelul la care persoana e caracterizabilă prin trăsături, așa cum sunt acestea codificate în modelul celor cinci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cultural - dependent de cultura în care subiectul trăiește; oamenii povestesc viața lor pentru audiențe variate; un om povestește multe narațiuni despre alții, despre sine și despre relațiile reciproce, fapt care variază de-a lungul timpului; participarea la istoria propriei vieți, trăită direct și relatată, structurează intimanța și comuniunea; ansamblul istoriilor unei vieți organizează identitatea persoanei. Prin istorisirea vieții persoanei se asigură coerența acesteia, dar se evidențiază și schimbările, metamorfozele pe care ea le trăiește. Direcția de studiu centrată de narațiune este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârstele mai mari. Al doilea an de viață este decisiv prin prisma modificărilor corelate cognitive și afective. Senzorial și cognitiv, copilul devine capabil să controleze permanența și alteritatea obiectului și să se angajeze în jocuri simbolice. Apar, de asemenea, emoțiile trăite ca personale, deci asumate, de tipul îngrijorării și rușinii, și devin astfel posibile reprezentări mentale ale mediului social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
departe, afirmând că un copil are și un model activ de relație cu mama sa, care se adaugă experiențelor inițiale. Întrebările repetate legate de ele - ai fost timid? NU, se repetă de N ori → DA - confirmă rolul dominant al prezentului trăit (legat de context și de mediul socială în raport cu trecutul. Autopercepția favorabilă a unui individ în prezent - inclusiv corespunzător raporturilor cu diverse forme de autoritate - induce și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contextual, legat de nevoile și motivațiile prezentului. Astfel evenimentele de viață din trecut sunt reconstruite pornind de la reperele dominante ale cotidianului. Cu alte cuvinte, convingerile noastre actuale le influențează pe cele asupra trecutului care, la rândul lor, dau sens prezentului trăit. Inițial, există un atașament sporit fță de mamă, apoi față de obiect. Până la 18 ani, atașamentul este condiționat familial, după această vârstă dominând condiționările sociale. Reprezentările preverbale ale eului și ale celor apropiați care le oferă căldură afectivă și protecție, structurează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unei hipervigilități și hiperestezii persistente. Sunt considerate referitoare la sine majoritatea cuvintelor și atitudinilor, chiar și cele bine intenționate, ale persoanelor din jur. Pacienții își păstrează pentru ei adevăratele gânduri și intenții și evocă experiențe cu alură comparativă a evenimentelor trăite sau imaginate. Sunt deci evidente frustrările expansive și, uneori, limbajul evaziv. Apar afișate în mod constant rigiditatea și detașarea afectivă, fiind evidentă lipsa empatiei și a capacității de a dezvolta sentimente față de persoanele din jur, indiferent de gradul de rudenie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de gândire medico-psihiatrică privitoare la teren. Din punct de vedere istoric, la începutul secolului XX a fost descrisă de către Jaspers reacția comprehensibilă. Pentru perspectiva terenului este exemplară concepția lui Kretschmer (1949Ă, care diferențiază reacțiile psihopatologice produse de evenimente de viață trăite (elerbnisreactionă în: reacții suprapersonale, așa cum sunt „reacțiile primitive” explozive sau conversiv-isterice, de leșin; „Reacții ale personalității” (personlichketisreactionă, care apar la oameni predispuși în mod specific, potrivindu-se acestora „ca și cheia la broască”. Psihologia germană din timpul lui Schneider, (1971Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
I fără tulburare pe Axa II ci invers, cu tulburări pe Axa II, pentru a se vedea expectanța apariției tulburărilor pe Axa I. Caracteristicile personalității și a sindroamelor psihopatologice se influențează reciproc fiind în corelație și cu evenimentele de viață trăite. Se apreciază că pentru a fi relevante studiile prospective ar trebui efectuate evaluări ale ambelor axe în mod frecvent, eventual lunar (BANK, 2001Ă. Sunt foarte puține studii populaționale care să urmărească problema co-ocurenței între Axa II și Axa I în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în poziții mereu ascendente, pe o scară valorică imaginară care ar duce de la formula prozei populare sentimental-„pilduitoare” la formula, de mare rafinament, care exaltă intimitatea, cotidianul prozaic și derizoriul, trimițând la semnificații esențiale descoperite îndărătul aparentei insignifianțe a momentului trăit. Cu mijloace și procedări deja acreditate drept caracteristice prozei sale, C. a dat, în Bătălia pentru roze (1992), o transcriere literară plauzibilă a tumultului primelor săptămâni de după evenimentele din decembrie 1989, observat într-un mare oraș (Clujul). SCRIERI: Jocuri de
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
mamei are loc în prezența Virginiei adormite), în fapt, sunt experiențe „la marginea morții”, în atracția fatală exercitată de indistinctul dionisiac (Nietzsche figura între lecturile preferate ale lui C.) Obsesiile mistuitoare ale lui Emanoil, pentru care femeia e vis, poezie trăită, halucinată, pentru că în voluptate este presimțită amenințarea primejdiei de dezindividualizare și moartea („Nu mai exist!”), au rezultate remarcabile în planul artei: C. reușește să surprindă spiritul femeii prin intermediul trupului ei, iar evocarea cărnii, grea de poezie, trece către revelația suprafirescului
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]