20,432 matches
-
pentru a asigura că orice măsură de urgență adoptată de Guvern va intra în vigoare numai după o evaluare adecvată și o dezbatere parlamentară în regim de urgență, precum și după publicarea în Monitorul Oficial. Acest lucru este vital pentru transparența procesului legislativ și pentru responsabilizarea Executivului față de reprezentanții aleși ai poporului. Alineatul (3) aduce în prim plan condiția ca ordonanțele să fie aprobate de Parlament într-un termen bine definit. Aceasta este o garanție că aceste instrumente legislative sunt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o discuție aprinsă a început să se contureze în jurul mecanismelor de numire în funcții publice, punctând necesitatea unei revizuiri a Constituției României, în special a textului articolului 116. Această necesitate de actualizare legislativă vine ca răspuns la cerințele de transparență și eficiență în administrația publică și la aspirațiile democratice ale societății. Subliniem că articolul 116 reglementează regimul juridic al funcționarilor publici, punând accent pe modul de numire și exercitare a funcțiilor publice. În forma sa actuală, articolul nu prevede limitări
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
informații civile, evitând astfel militarizarea serviciilor de informații. Această schimbare este motivată de tendința globală de a separa activitățile de informații de cele militare (în organizația NATO România fiind singura care are structuri de informații exclusiv militarizate!!!), pentru a asigura transparența și responsabilitatea în fața autorităților civile și a cetățenilor. Organizarea serviciilor de informații într-un sistem exclusiv civil, astfel cum reglementează textul constituțional revizuit, contribuie la consolidarea încrederii publice și la prevenirea abuzurilor care ar putea surveni în contextul unor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
militar. Schimbarea propusă pentru alineatul (5) subliniază rolul Parlamentului ca principal garant al suveranității naționale în ceea ce privește prezența trupelor străine pe teritoriul României. Această prevedere consolidează principiul democratic conform căruia deciziile de o asemenea gravitate trebuie luate cu transparență totală și în deplin acord cu reprezentanții aleși ai poporului. În plus, condiționarea staționării, operațiunilor sau tranzitului trupelor străine de acordul prealabil al Parlamentului și de conformitatea cu legile naționale sau tratatele internaționale asigură o supraveghere riguroasă și o conformitate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Țării (CSAT), incluzând desemnarea șefilor serviciilor de informații pentru un mandat de patru ani, într-o ședință comună a Parlamentului. Această revizuire propusă are implicații semnificative din punctul de vedere al controlului democratic asupra serviciilor de informații și al consolidării transparenței în cadrul mecanismelor de securitate națională. Inițiativa de revizuire a Constituției pleacă de la constatarea că trăim într-o epocă în care amenințările la adresa securității naționale sunt din ce în ce mai complexe și necesită o coordonare eficientă între
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
eficientiza activitatea acestor instituții. Cu un orizont de timp clar, se pot stabili obiective pe termen mediu și se poate monitoriza progresul în realizarea acestora. Aceasta nu doar că îmbunătățește performanța serviciilor de informații, dar asigură și o mai mare transparență în fața populației și a reprezentanților ei aleși. Un mandat fix, spre deosebire de unul desemnat ad-hoc sau la discreția unui singur oficial, încurajează răspunderea și reduce riscul de abuzuri ale puterii sau influențe politice neadecvate. Criticii ar putea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din Constituție este un pas semnificativ către întărirea fundamentelor democratice ale României. Într-o lume în care echilibrul puterilor și supravegherea civică sunt mai importante ca oricând, această revizuire ar putea deveni un model de urmat în consolidarea independenței și transparenței instituțiilor statului. Prin creșterea rolului Parlamentului în procesul de numire a șefilor serviciilor de informații se asigură că aceste entități vitale funcționează în conformitate cu voința poporului și sub supravegherea directă a reprezentanților săi. ... 34. După alineatul (2) al articolului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
important să menționăm că modificarea la care ne referim nu este una izolată, ci trebuie să se înscrie într-un context mai larg de reforme judiciare. Aceste reforme sunt menite să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența, accesibilitatea și transparența în justiție, contribuind astfel la întărirea statului de drept. În același timp, trebuie să recunoaștem provocările cu care se confruntă sistemul judiciar într-o lume în continuă schimbare. Prin urmare, revizuirea textului constituțional trebuie să fie însoțită de măsuri care
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de interese și pentru a asigura că deciziile în justiție sunt luate exclusiv pe baza dovezilor și a legii, fără influențe ascunse sau loialități care ar putea afecta imparțialitatea. Este un pas important în consolidarea independenței justiției și în creșterea transparenței în acest domeniu vital al statului de drept. Alineatul (5) merge și mai departe în această direcție, interzicând membrilor sistemului judiciar să facă parte din asociații și societăți oculte, secrete sau discrete. Această prevedere vizează să elimine posibilitatea ca deciziile
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
barourile, organizațiile nonguvernamentale și cetățenii. Numai printr-o comunicare eficientă și o abordare colaborativă putem asigura că schimbările propuse se vor materializa într-un mod care să servească cel mai bine intereselor justiției și ale poporului român. Dezbaterea publică și transparența procesului de revizuire constituțională sunt, de asemenea, esențiale pentru a încuraja acceptarea și susținerea largă a acestor modificări. Este vital ca cetățenii să fie informați și să înțeleagă consecințele acestor schimbări asupra vieții lor cotidiene și asupra funcționării statului de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
statului de drept. În concluzie, revizuirea articolului 124 din Constituția României reprezintă o etapă fundamentală în evoluția sistemului judiciar și a democrației în țara noastră. Amendamentele propuse pentru alineatele (4) și (5) nu sunt doar un răspuns la nevoia de transparență și integritate în justiție, ci și o afirmare a determinării României de a avea un sistem judiciar robust, care să respecte principiile statului de drept și să protejeze drepturile cetățenilor săi. Prin aceasta, România va putea să se alinieze la
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care a fost adesea asociat cu riscul de influență și abuz. În acest fel, propunerea încurajează un ciclu constant de noi perspective și abordări în conducerea CSM, ceea ce poate duce la decizii mai echilibrate și la o mai mare transparență în activitatea consiliului. Schimbările propuse în contextul actualului articol 133 urmăresc să aducă sistemul judiciar românesc mai aproape de standardele internaționale privind independența justiției și să răspundă la preocupările exprimate atât la nivel național, cât și internațional. Pentru a aprecia
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Noua propunere aduce o schimbare semnificativă: numirea se va face pe baza unui concurs național anual de admitere în magistratură, organizat de Institutul Național al Magistraturii. Această schimbare ar putea oferi un plus de transparență și meritocrație în sistemul de justiție, asigurând că cel mai bine pregătiți candidați acced în funcții importante. Pe de altă parte, condiția de vechime de minimum 8 ani în profesii juridice sau în învățământul juridic superior va fi un filtru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
control și să asigure o mai mare responsabilizare a magistraților. În concluzie, propunerile de revizuire a articolului 134 din Constituția României aduc modificări semnificative care ar putea avea un impact profund asupra sistemului de justiție din țară. De la creșterea transparenței și consolidarea meritocrației la asigurarea unei mai mari independențe a magistraților și a procesului disciplinar, schimbările propuse reflectă o dorință de a alinia sistemul judiciar românesc la standardele europene. În final, modificările aduse articolului 134 răspund nu doar nevoilor imediate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
fie ghidată de un consens larg și de respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Comparând cu alte constituții din Europa, observăm că multe state membre ale Uniunii Europene au optat pentru sisteme judiciare care accentuează independența magistraturii și transparența proceselor de numire. De exemplu, în Germania, judecătorii federali sunt numiți de președintele federal și un consiliu compus din miniștrii de justiție ai landurilor și membri ai Bundestagului, cu scopul de a echilibra influențele politice. În Franța, Consiliul Superior al
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pas important în direcția consolidării sistemului judiciar și alinierea acestuia la standardele internaționale de independență și eficiență. Schimbările propuse sunt menite să aducă îmbunătățiri semnificative în procesul de numire, mobilitate și responsabilizare a magistraților, dar și să crească gradul de transparență și de control în ceea ce privește răspunderea disciplinară și funcționarea Inspecției Judiciare. Reformele constituționale sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor contemporane și pentru a asigura un sistem judiciar puternic, capabil să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor în fața oricăror
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în legislația românească la nivel constituțional va contribui la o mai bună integrare în mecanismele de piață europene și la protejarea intereselor economice ale României. În plus, revizuirea alineatului (4) din articolul 136 va asigura și un grad crescut de transparență în administrația publică, un aspect esențial în lupta împotriva corupției și în creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Transparența în revizuirea periodică a contractelor de concesiune ar putea descuraja practicile neconcurențiale și ar putea oferi o imagine mai clară asupra
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
standardele europene, ci și un pas necesar pentru o mai bună administrare a patrimoniului public național. O astfel de schimbare ar putea aduce beneficii economice semnificative, ar putea crește eficiența administrativă și ar putea consolida statul de drept prin creșterea transparenței și responsabilității. Pentru a înțelege mai bine contextul european în care se încadrează această propunere de revizuire, este util să facem o comparație cu alte constituții europene. Când privim către modelele constituționale ale altor state membre UE, observăm că majoritatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
au obligația de a raporta periodic și transparent activitățile lor. De exemplu, în Germania, conform articolului 114 din Grundgesetz (Legea fundamentală), Curtea Federală de Conturi raportează direct Bundestagului și Bundesratului (cele două camere ale Parlamentului), asigurând astfel o mai mare transparență și un control parlamentar eficient asupra utilizării fondurilor publice. Similar, în Franța, Curtea de Conturi (Cour des comptes) prezintă rapoarte anuale Parlamentului și Consiliului Constituțional, având un rol crucial în evaluarea și publicarea informațiilor privind finanțele publice. Aceste comparări internaționale
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o practică comună și eficientă în asigurarea unui control riguros asupra resurselor publice, un principiu pe care revizuirea propusă îl aduce și în legislația românească. Revizuirea articolului 140 al Constituției României reprezintă un pas necesar către alinierea la standardele de transparență și responsabilitate financiară practicate la nivel european. Modificările propuse oferă un cadru mai clar pentru activitatea Curții de Conturi și întăresc mecanismele de supraveghere a fondurilor publice, contribuind astfel la consolidarea democrației și la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
lor și de a contribui la o guvernanță mai curată și mai responsabilă. Prin această propunere de revizuire, România ar putea demonstra că este posibilă reconcilierea dintre nevoile de flexibilitate și agilitate în administrarea resurselor și cerințele de rigoare și transparență impuse de un stat de drept modern. Este imperativ ca modificările legislative să fie însoțite de un angajament real pentru implementarea lor efectivă și pentru educarea publicului cu privire la importanța supravegherii resurselor publice. Astfel, în contextul revizuirii articolului 140
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un dialog care să contribuie la o guvernanță mai bună și la o societate mai justă. În esență, revizuirea articolului 140 nu este doar o chestiune de legislație, ci o reflectare a voinței colective de a avansa în direcția unei transparențe totale în ceea ce privește utilizarea banului public. Este o măsură care, prin alinierea la cele mai înalte standarde europene, poate inaugura o nouă eră de responsabilitate fiscală în România. Prin adoptarea acestor schimbări, România ar putea deveni un model
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
teme de importanță națională, ceea ce poate avea un efect stabilizator pe termen lung pentru mediul economic. ... 21. Neutralitatea forțelor armate - schimbarea adusă literei b) a articolului 94, care condiționează acordarea gradelor militare de avizul Parlamentului, poate crește gradul de transparență și de responsabilitate în cadrul forțelor armate. Acest lucru poate contribui la o imagine pozitivă a României, esențială în atragerea investițiilor străine, mai ales în sectoare sensibile cum ar fi apărarea și securitatea națională. ... 22. Demiterea Președintelui - modificarea la articolul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
În concluzie, modificările propuse la Constituția României au un potențial semnificativ de a influența mediul macroeconomic printr-o serie de mecanisme interconectate. Acestea includ consolidarea separației puterilor, asigurarea unui cadru juridic stabil și predictibil, protecția drepturilor și libertăților fundamentale, îmbunătățirea transparenței și răspunderii în gestionarea resurselor publice și consolidarea instituțiilor democratice. Toate aceste aspecte constituie fundamentele unui mediu de afaceri sănătos și propice investițiilor, care la rândul său stimulează creșterea economică și dezvoltarea sustenabilă. Pe măsură ce România se străduiește să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
apărare și interzic folosirea de informații clasificate în procesele penale, ar putea avea un impact pozitiv asupra protecției drepturilor și intereselor mediului de afaceri. Aceste modificări subliniază importanța accesului neîngrădit la justiție și la un proces echitabil, precum și necesitatea transparenței în cadrul proceselor judiciare. Prin restricționarea folosirii informațiilor la care părțile sau avocații lor nu au acces se asigură un proces în care toate părțile sunt tratate echitabil și unde deciziile se bazează pe dovezi accesibile tuturor celor implicați. În
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]