40,073 matches
-
sau nu, dintr-o pungă de plastic vine un miros puternic de gogoși... Tică înjură și aprinde țigara, iar șoferul începe să le spună un banc porcos, strîngând volanul cu niște degete albe, lungi, osoase, parcă descărnate... Cetatea din anticamera trecutului Poarta mare a cetății, la care ajungeai după ce traversai podul ce se arcuia viguros peste canalul împrejmuitor, plin cu apă, fusese lovită cu presupusă încrâncenare de pumnii neobosiți și nemiloși ai timpului, de-a lungul anilor care alergaseră bezmetici, precum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se oprească, pentru a-i surprinde cât mai bine, decorul îngheață, săbii în aer, un cal rămas în două picioare, cu coama în vânt, ce fotografie reușită, asta da... Ce faci? Te bucuri și tu de această neașteptată interacțiune cu trecutul? Nu-i așa că te-ai emoționat? Din câte îmi dau seama, numai noi suntem norocoșii... Oricum, este mult mai bine așa, până acum ajungeam singur pe te-miri-unde și am trecut prin întâmplări destul de supărătoare. Lipsa de comunicare îmi dădea dureri
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
-n filmele acelea de la MGM, poate că le-ai și văzut - privire întrebătoare, sprâncene ridicate a mirare, nu se poate să nu fi văzut acele filme!, cu turiști care plăteau un purcoi de bani pentru a merge în lumi ale trecutului sau ale viitorului, reconstituite sau construite corespunzător, cu oameni roboți și aventuri de toate felurile, pac-pac, roboții o iau razna la un moment dat și scapă de sub control, adică nu e bine să te joci dea... - pensula a se înfige
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Stargates, o să mă întrebi? Nu știu ce să zic, nu face niciodată ape-ape, nici nu o vezi. Am ajuns prin multe locuri, după cum poți să îți dai seama, însă nu m-am plimbat și cu nave spațiale, am tras concluzia că numai trecutul ne este pus la dispoziție. Viitorul nu.. Clic, clic, bați câmpii, domnule, cum naiba de am dat tocmai peste tine? Fotograful zâmbi ca și cum ar fi încercat să transmită că asculta cu foarte mare atenție cuvintele celuilalt. Intru pe o ușă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
înțeles-o, vrei un bis? Susții că eu și tu - de ce noi, de ce nu alții, de ce acum, de ce, de ce, de ce?, fotograful ridică umerii în semn de ete, de-aia! -, prin mijloace misteriose inexplicabile, am fost transportați, teleportați, teleghidați, aruncați în trecut așa cum arunci o rufă în mașina de spălat și că tot ceea ce văd aici, în cetatea asta, este chiar realitate? Realitatea de atunci? Exact, amice. Sună bine, îmi place. Cum s-ar zice, ca să te completez, realitatea de atunci, trecutul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trecut așa cum arunci o rufă în mașina de spălat și că tot ceea ce văd aici, în cetatea asta, este chiar realitate? Realitatea de atunci? Exact, amice. Sună bine, îmi place. Cum s-ar zice, ca să te completez, realitatea de atunci, trecutul de acum. Totuși, am în continuare senzația că am fost introdus, fără voia mea, în ceva care seamănă al dracului de mult cu o farsă. Când am crezut prima oară asta, era să rămân fără un picior, amice. Ține minte
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un picior, amice. Ține minte, să nu uiți, faptul că suntem nevăzuți nu ne scutește de griji. Un glonte rătăcit te poate ucide. O săgeată scăpată din arc poate trece prin tine ca prin brânză. Și mori. Amin! Mori în trecut și nu mai exiști niciodată în realitatea din care ai venit. Dispari ca și cum nu ai fi fost. Aceasta este, îți dai seama, sper, doar o simplă presupunere a mea, încă nu am murit, Doamne ferește!, pentru a ști cu certitudine ce
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sper, doar o simplă presupunere a mea, încă nu am murit, Doamne ferește!, pentru a ști cu certitudine ce se va întâmpla după aceea. Chiar la o astfel de performanță nu am ajuns, în pofida experienței pe care am căpătat-o bătând trecutul în lung și în lat. Și nici nu intenționez să pun mâinile pe piept, sincer să fiu. Sunt multe de văzut, de pictat, de trăit. Nu te strâmba, era doar o glumă. Moartea, amice, este un mod de a fi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
într-o mască vopsită în culori sumbre, numai nuanțe de griuri care nu prevesteau nimic bun. Toată vorbăria - se părea că nu va înceta niciodată, iar fotograful presupuse că tocmai de aceea fusese ales chiar pictorul pentru eventuale incursiuni în trecut, fiindcă vorbea excesiv în prezent și destinul se decisese să ia măsurile care se impuneau - reușea să-l indispună. Totuși, paradoxal, nu încerca să se debaraseze de individ, lăsându-l de izbeliște, singur, printre străini (râse în gând), cu tot cu poveștile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
holbează unii la tine și, pe moment, nici nu-ți dai seama că ai devenit parte integrantă din decor. Cineva apasă niște butoane, așa îmi vine să cred, pe onoarea mea. Butonul roșu - cobai nevăzut, umblând fericit de colo-colo, tot trecutul este al lui. Butonul verde - cobai vizibil. Surpriză, pot apărea tot felul de pericole, nu mai știi pe unde să scoți cămașa. Ești vânat. De oameni, de pisici uriașe, de cavaleri, de nemți care trag cu automatele, de ruși beți
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cum să o filtreze în vremurile acestea încărcate de istorie și de adrenalină! Fața pictorului capătă o culoare violacee, pe măsură ce acesta se ambalează. Dar o să te obișnuiești, amice. Și, pentru ca totul să aibă și o parte frumoasă, aceste vizite în trecut nu durează niciodată mai mult de două zile. Patruzeci și opt de ore. Plus sau minus niște zeci de minute, n-am stat să cronometrez la fix. Butonul albastru - nu am pomenit de el până acum - și gata excursia prin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu durează niciodată mai mult de două zile. Patruzeci și opt de ore. Plus sau minus niște zeci de minute, n-am stat să cronometrez la fix. Butonul albastru - nu am pomenit de el până acum - și gata excursia prin trecut. Când ți-e lumea mai dragă, ești scos din scenariu și din decor și ajungi în lumea ta, prăfuit, ciufulit, te trezești sprijinit de un copac, cu șevaletul alături, în cazul meu, iar pe pânză se vede Golgota și n-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
arăta de ce sunt în stare, într-o după amiază de vară dintr o realitate pe care încă nu o accepta, deși ceva interior îi spunea omule, trebuie să faci ochii mari, clic, clic, fotografiatul nu este interzis, chiar dacă aici este trecutul, nu prezentul, clic, clic, nu te opri, poate fi experiența vieții tale, pictorul acesta (savantul acesta, de ce nu?, încearcă să te convingă, poate chiar el a pus totul la cale, în spatele zidurilor este un laborator, ar fi trebuit să mi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
contact cu ea, până aici a fost doar preambulul, Evul Mediu ți se pune la dispoziție, tu nu trebuie decât să intri, nici nu este nevoie să te ștergi pe picioare, nu există preșulețul acela în diferite culori la ușa trecutului, nu poți citi tot felul de mesaje siropoase în care nu crede nimeni, fiecare cameră a trecutului va fi pentru tine o dulce-amară-iute-acră provocare, depinde de situație. Bine ai venit, amice, lumile lui Wells sunt mult mai aproape decât credeai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu trebuie decât să intri, nici nu este nevoie să te ștergi pe picioare, nu există preșulețul acela în diferite culori la ușa trecutului, nu poți citi tot felul de mesaje siropoase în care nu crede nimeni, fiecare cameră a trecutului va fi pentru tine o dulce-amară-iute-acră provocare, depinde de situație. Bine ai venit, amice, lumile lui Wells sunt mult mai aproape decât credeai atunci când ai mâncat ouăle alea prăjite și pline de colesterol... Intrară. Închise ochii, din reflex... Poate că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
asta își aducea bine aminte, se așezau în iarbă, apăsați de greutatea cerului înțesat de nori și își fotografiau starea de bine metamorfozată în chiuituri și zâmbete necenzurate. Uneori, în câte o seară lungă, răsfoia albumul cu fotografiile care imortalizau trecutul - Petrișor avea un aparat care-l costase o avere și tot el developa filmele într-o debara transformată în atelier foto, spre disperarea părinților care căutau un alt loc pentru a așeza butoaiele cu murături - și pătrundea cu pași mari
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
încântat dansul mângâietor al flăcărilor. Acum aș putea să aprind și țigara, trase o concluzie care îl binedispuse. Am crescut, nu mă mai ceartă nimeni dacă fumez... Pufăi îndelung. Și sorbi încă o gură de vin... Apoi, ca și cum prezentul și trecutul ar fi ajuns la un compromis spre a întoarce copilăria dintr-un drum cu sens unic, mâna caldă a bunicii îl mângâie pe frunte și îl acoperi cu pledul până sub bărbie... Închise pleoapele. Iar gerul năprasnic, înfierbântat și cuprins
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru că viața nu poate fi prinsă în pumn decât de câțiva oameni, iar aceștia se nasc cu acest dar, nu îl capătă pe parcurs. Își șterse cu dosul palmei o lacrimă care apăruse la colțul ochiului stâng, apoi întoarse spatele trecutului și urcă în avion. Un zâmbet larg i se desenă pe față, iar stewardesa îi arătă, amabilă, unde se află locul său... De undeva, dintro altă lume, zâmbi și Lady Esmeralda. Jurnalul unui condamnat la durere (fragment de roman) 18
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
bine. Un om nu ar trebui să sufere, atunci când moare. Un om. CURVA de doamna Geta TREBUIE să sufere. Voi avea grijă de asta. Vom avea grijă, mai bine zis. Eu și Durerea. Spuneam că tata a devenit terci. Un trecut terciuit, una peste alta. Cred că aș putea să spun și la propriu, și la figurat, fără teama de a greși. Nici n-am plâns. Deși eram mic și țineam la tata mai mult decât la mama, n-am stors
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sau sunt dedicați unei cauze. Un factor important al creșterii uriașe a salariilor managerilor trebuie să fie faptul că ei consideră salariul mai mult decât alte stimulente o măsură a valorii lor în comparație cu alți manageri sau cu ei înșiși în trecut. De vreme ce salariile de top sunt publicate de revista Forbes și se discută în mod public, poziția în ierarhii este furnizată de salarii care devin un fel de scor personal pentru managerii ambițioși. De aici, provocarea de a fi mai bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
vor putea fi implicate în proiect). - Experiența (numărul de ani), pregătirea profesională și realizările anterioare sunt esențiale pentru a obține o finanțare. - Situația financiară a companiei este esențială, în special indicatori precum cifra de afaceri, profitul, lichiditățile. II. Prezentarea pieței - Trecutul, prezentul și viitorul afacerilor în domeniul în care se intră sunt esențiale pentru înțelegerea mediului în care se lansează proiectul. - Vor fi precizate: schimbările apărute pe piață, actorii importanți, ca și prețurile/costurile, stabilirea lor etc. III. Descrierea conceptului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
avantajul competițional al unei organizații. Companiile nu fac performanță în lupta cu ele însele, ci în lupta cu competitorii, într-un anumit context. „Adevărata problemă nu este cât de bine te descurci tu [ca și companie - n.n.] în prezent, în comparație cu trecutul tău, ci cât de bine te descurci tu în prezent comparativ cu competitorii tăi” (Donald Kress, apud Thompson Jr, Strickland III, Gamble, 2005, p. 86). Cu alte cuvinte, performanța este în mare măsură dependentă de competitori și este efemeră, trecătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de aici și lipsa noastră, ca popor, de pragmatism, de eficiență economică: dorim să ne facem viața mai suportabilă! În acest caz ineficiența ține de un specific metafizic. ٭ Societatea actuală creează, pentru fiecare individ, mai multe atracții facile decât în trecut, atracții în care individul poate rătăci până (dacă) se descoperă pe sine. Există mai multe piste false, multe din ele trebuind a fi epuizate de fiecare persoană, trăite, pentru a le descoperi inconsistența. A crescut numărul de rătăcitori. Pentru multe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
plus, orientarea către viitor ne îngustează clipa prezentă; în felul acesta trăim timpul în mod inegal: noi față de noi și noi față de alții. Și, tot alergând după propriul viitor, la un moment dat sensul timpului se inversează: devenim nostalgici după trecut, pe care nu-l avem decât într-o mică măsură, și pe care îl recreăm prin filtrul propriilor nostalgii. Omul își este propria sa lipsă. Dintr-o perspectivă fenomenologică pot afirma că raporturile noastre cu limba sunt esențiale pentru ceea ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
însuși în măsura în care se armonizează cu acest întreg. Și ceea ce nu se armonizează va fi reținut, dar ca neîncadrându-se, ca negat. Sensul tare (dar, în mod paradoxal, uneori și cel prost) al unei profesii este de a deveni mod-de-a-fi. În trecut militarii încercau să-și decoreze costumele cât mai plăcut, să îmbine cumva forța militară cu frumusețea; asta le dădea și un pic senzația că sunt de partea binelui, Frumosul fiind situat în vecinătatea Binelui. Acum uniformele soldaților și-au pierdut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]