5,540 matches
-
care au exploatat la maxim capacitatea de adaptabilitate a speciei canis lupus. Inițial, au selecționat dintre exemplarele de câini existente pe cele care Îi ajutau mai mult În viață, cum ar fi paza personală și a bunurilor lor, vânatul, paza turmelor de animale etc. Ulterior Însă, au intervenit infatuarea și snobismul claselor bogate, așa cum s-a Întâmplat În Anglia, Franța și Germania, unde latifundiarii s-au luat la Întrecere În a crea noi rase de câini cu aceleași utilități sau chiar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
1914, la expozițiile din Sille, Romboice și Paris câteva exemplare sub denumirea de „Câini ciobănești alsacieni”. Este de reținut că acești câini fac parte din grupa raselor de câini ciobănești, Întrucât, În perioada de Început au fost folosiți pentru paza turmelor de oi și vite de călugării care dețineau numeroase asemenea animale În jurul mănăstirilor. Mai târziu, germanii, care s-au ocupat de o selecție riguroasă a câinilor-lup, la nivelul Întregii țări, au reușit să formeze tipuri tot mai ameliorate din rândurile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
omului. Primele Însemnări despre utilizarea câinilor de către om datează din anul 2500 Î.e.n., când sumerienii s-au așezat În Mesopotamia. Odată cu apariția păstoritului, omul simte tot mai mult nevoia unui colaborator credincios și permanent, care să-l ajute la paza turmelor de oi și a cirezilor de vite. Încep de acum să se formeze primii câini ciobănești, destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
păstoritului, omul simte tot mai mult nevoia unui colaborator credincios și permanent, care să-l ajute la paza turmelor de oi și a cirezilor de vite. Încep de acum să se formeze primii câini ciobănești, destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În special În regiunile geografice fertile și cu o vegetație luxuriantă. Odată cu Împământenirea păstoritului ca Îndeletnicire, câinii au
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru multe alte nevoi ale armatei. 2. Istoricul folosirii câinelui-lup În poliție Se afirmă că, la Început, toți câinii erau folosiți doar pentru paza și apărarea stăpânilor lor, iar mai târziu, pe măsura descoperirii calităților și talentelor acestora, În afară de paza turmelor de animale și a bunurilor celor care Îi dețineau, au fost specializați de către organele de asigurare a liniștii și ordinii publice pentru paza și apărarea bunurilor și valorilor obștei, Însoțirea agenților din aceste domenii pentru urmărirea și prinderea infractorilor. În legătură cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și corcituri din câinii primitivi, schimbându-le forma corporală, mărimea, culoarea, caracterul și aptitudinile. Inițial, au selecționat acele exemplare primitive pe care credeau că pot să le transforme pentru a le servi nevoilor de vânat, tracțiune și apoi pentru paza turmelor de animale. Ulterior, a intervenit infatuarea și snobismul claselor avute, așa cum s-a Întâmplat În Anglia, Franța și Germania, unde latifundiarii s-au luat la Întrecere În a crea noi rase de câini, unele utile, altele de amuzament. Rezultă că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câini cu u sistem nervos echilibrat, nici lași, dar nici excesiv de agresivi, puternici, cu simțurile mirosului și auzului ireproșabile. El este cel care a prevăzut că, În viitor, folosirea câinilor-lup se va Îndrepta În altă direcție, opusă celei pentru paza turmelor de animale, respectiv În folosul departamentelor guvernamentale (prevenirea și descoperirea autorilor unor fapte antisocialeă. La baza ameliorării câinelui ciobănesc german stă câinele Hector, căruia Stephanitz i-a schimbat numele În „Horand”. Povestea lui a Început În aprilie 1899, când a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Karlsruhe, din vestul Germaniei. Atunci i-a atras atenția un câine de rasă ciobănesc german, ce stătea liniștit lângă stăpânul său, de la care a aflat că omul nu a acționat niciodată asupra acestui exemplar, fiind folosit În exclusivitate pentru paza turmelor de oi. L-a izbit Înfățișarea lui suplă și puternică, cu o privire vicleană de lup și inteligentă, totodată. Acest câine Întruchipa idealul și visul Îndrăzneț al marelui ameliorator, von Stephanitz. Era câinele pe care și-l dorea, un câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rămâne nepăsător ci sare În apărarea lui, atacându-l pe agresor, fie din inițiativa lui, fie la comanda „PRINDE”. f. Paza obiectelor. S-a arătat că această rasă de câini a fost folosită la origine pentru pază, Începând cu paza turmelor de oi și a cirezilor de vite și continuă și astăzi să fie crescut și folosit, pe lângă alte scopuri nobile, la paza bunurilor din gospodăria stăpânului sau a celor lăsate În alte locuri, de unde pot fi furate, distruse sau incendiate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau culcat cu capul pe labele anterioare și așteaptă să primească indicații de la stăpân. Spre deosebire de lup, nu are preferință de a ataca victima Întro anumită zonă sau parte a corpului victimei, cu excepția câinilor ciobănești de talie mică, folosiți la paza turmelor de oi și vite, pe care, pentru a le abate sau Întoarce, le ciupește de bot sau față. Comportamentul câinelui bolnav este concretizată Într-o stare de apatie, lipsa poftei de mâncare sau refuzul hranei, stă culcat, nemișcat și somnolent
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de umblat după surorile ei, începe să adune în desagi tot ceea ce găsește în cale: nuci, castane, alune, cereale, umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Apoi face semn ciobanilor să coboare turmele la vale, iar copiilor le spune: Pregătiți-vă ghiozdănelele. Începe grădinița! Toamna este anotimpul în care nu mai este atât de cald ca vara. Soarele se ascunde adesea după nori. Iar căldura lui se simte din ce în ce mai slab. Cad ploi mărunte
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
și o mică minoritate sârbă. Încă la mijlocul primului mileniu grupuri de aromâni din nordul Greciei și din Albania au emigrat spre Muntenegru, Bosnia și Herțegovina. Numiți de greci Maurovlahi și de slavi Morlaci fiind deposedați de către sârbi de terenuri și turme au trecut parte în insulele adriatice, parte s-au așezat în Austria sau au migrat spre nord est în Slovacia și Moravia unde s-au contopit în masa slavă. Macedoromânii din România fac parte integrantă din societatea românească, fără caracter
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
preferau să moară decât să ajungă în sclavie. Răsculații nu au rezistat mult timp. Șefii răsculaților au fost nevoiți să se predea. Atunci când căpetenia răsculaților, a fost întrebat de ce s-a răsculat el ar fi răspuns: ”voi nu trimiteți la turmele 60 Ibidem 50 voastre nici câini, nici păstori ci lupi”. Răscoala a fost înfrântă, dar ea a avut repercursiuni atât asupra situației interne a Romei, cât și asupra politicii ei externe. Războiul cu pannonii, spune Dio Cassius, ”a fost scump
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
un cunoscut și-l Întreabă câți ani are. Acesta răspunde: - Până la vârsta dumitale Îmi mai lipsesc exact atâția ani cât aș avea peste vârsta dumitale, dacă acum aș avea de 9 ori pe cât am! - Câți ani avea cel Întrebat? 14. TURMA - Câte oi ai bade, În turmă? - Ia ghicește! Dacă le număr câte două sau câte trei sau câte patru, sau câte cinci, sau câte șase, totdeauna Îmi mai rămâne câte o oaie răzleață; Dacă le număr câte șapte Însă, nu
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
ani are. Acesta răspunde: - Până la vârsta dumitale Îmi mai lipsesc exact atâția ani cât aș avea peste vârsta dumitale, dacă acum aș avea de 9 ori pe cât am! - Câți ani avea cel Întrebat? 14. TURMA - Câte oi ai bade, În turmă? - Ia ghicește! Dacă le număr câte două sau câte trei sau câte patru, sau câte cinci, sau câte șase, totdeauna Îmi mai rămâne câte o oaie răzleață; Dacă le număr câte șapte Însă, nu mai rămâne nici una. Așadar, câte oi
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
Dacă le număr câte două sau câte trei sau câte patru, sau câte cinci, sau câte șase, totdeauna Îmi mai rămâne câte o oaie răzleață; Dacă le număr câte șapte Însă, nu mai rămâne nici una. Așadar, câte oi sunt În turmă? 15. CINE-I PERSOANA? - Nu este fratele meu , nu este nici sora mea, și totuși acest tablou este al unuia din copiii părinților mei! 16. NU CREDEȚI! Toți Îl știau pe Popescu bun de glume. Nu o dată Își dovedise istețimea
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
CAPRICIOASE" Cocoșii, de exemplu, n-au apărut pe lume din ouă? Și cu toate acestea nu fac ouă! 11. UN CAZ BIZAR Pacientul nu știa să citească. 12. CINE - I ÎN FOTOGRAFIE Nepotul său. 13. BĂTRÎNELUL 20 de ani. 14. TURMA 301 oi. 15. CINE-I PERSOANA? Eu. 16. NU CREDEȚI? Provenind dintr-o Înmulțire, numărul 9 443 823 poate fi descompus În numere prime care reprezintă de fapt factorii Înmulțirii. Astfel găsim că 9 443 823 = 3 x 17 x
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
a acestor opinii; că am pus mâna dintr-o dată pe tot ce ne era trebuincios și că nici într-un caz nu vom împărți puterea noastră cu ei... Atunci ei vor închide ochii și vor aștepta evenimentele. Creștinii sunt o turmă de oi, și noi suntem, pentru ei, lupi. Și știți ce li se întâmplă oilor când lupul pătrunde în târlă? Ei vor mai închide ochii, mai ales, pentru că le vom promite că le redăm libertățile luate, când inamicii păcii vor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
comploturi contra ei însăși: aceasta implică o mărturisire a neputinței sale sau, ceea ce este mai grav, nedreptatea propriei sale cauze. Știți că noi am distrus prestigiul persoanelor domnitoare asupra creștinilor prin desele atentate organizate de agenții noștri, miei orbi ai turmei noastre; cu ajutorul câtorva fraze liberale, este ușor de a-i împinge la crimă, numai să aibă o formă politică. Vom sili pe guvernanți să-și recunoască neputința prin măsurile de siguranță fățișe pe care le vor lua, și prin acest
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
scop, prin presă, în discursurile noastre publicate în manualele de istorie bine făcute, am făcut reclamă pentru martiriul, așa-zis acceptat, de răzvrătitori, în vederea binelui comun. Această reclamă a înmulțit contingentele liberalilor și a aruncat mii de creștini în rândurile turmei noastre. Sumar: Programul financiar. Impozitul progresiv. Perceperea progresivă în timbre. Casă de fond de titluri și stagnarea banului. Curtea de conturi. Desființarea reprezentării. Stagnarea capitalurilor. Emisiunea de bani. Schimbul aurului. Schimbarea de cost a muncii. Bugetul, împrumuturile statului. Seria hârtiilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
kg, adică 40.600.771 lei/16.240,3 dolari. În 1945, în conformitate cu prevederile articolului 11 din Convenția de Armistițiu, care prevedea livrarea către Uniunea Sovietică a unor cantități însemnate de produse agroalimentare, animale, petrol, unitățile militare sovietice au strâns turme mari de animale ce urmau a fi trimise în U.R.S.S. Aceste animale trebuiau furajate, de aceea s-a apelat la rezervele de porumb din gospodăriile populației. Cantitatea totală de porumb luată în acest scop a fost de 48.630
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tatăl băiatului; moare și copilul celor doi. La primul bocește, iar la celălalt cântă. Când o întreabă de ce reacționează așa, ea îi spune că dracii luau sufletul tatălui și-i era milă de el; dar pentru copil a venit o turmă de îngeri care l-au luat și l-au dus drept la Dumnezeu, de aceea cânta și era veselă. "Dar pentru aceea, că tu nu ai ținut cuvântul meu în seamă, cum te-am rugat, eu amu trebuie să mă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
provocat desigur o mare tulburare în masa getică.” „Popoarele stăpânite de Atheas erau împinse spre vest și sud de sarmații care porniseră spre Carpați și Dunăre, așa încât avem de a face cu o adevărată migrație de nomazi, cu femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât se poate de vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară a Daciei: „Orientarea spre SV a geților din sudul și estul Carpaților, din cauza presiunii exercitate asupra lor de sarmații și bastarnii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]