37,208 matches
-
cantități mai mici, doar 3 5 porții, fiecare porție oferind 45 kcal. Cele mai sănătoase sunt cele ce conțin acizi grași mononesaturați reprezentate de uleiul de măsline, alunele și nucile. Urmează apoi cele bogate în acizi grași polinesaturați reprezentate de uleiul de floarea soarelui, soia sau porumb. În vârful piramidei se plasează dulciurile reprezentate de bomboane sau prăjituri care trebuie să ofere doar un aport caloric modest ce nu depășește 75 de kcal. În alegerea alimentelor consumate zilnic se vor urma
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
cu autism prezintă o pică de la moderat spre sever. Acest termen se referă la îngurgitarea unor lucruri necomestibile ca: vopsea, nisip, hârtie, gunoi etc. Astfel, acești copii pot fi predispuși la intoxicații cu metale grele, în special din vopsele sau uleiuri industriale. CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE AUTISM O persoana care prezintă simptome de autism trebuie examinată de o echipă interdisciplinară formată din specialiști ale diferitelor ramuri terapeutice, care trebuie să includă un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mugurii, semințele, cerealele plantele medicinale sunt condensări de lumină, de energie fundamentală, care au transformat apa, substanțele minerale, aerul și raza de soare în complexe fitochimice, care sunt de fapt sursa de sănătate prin vitamine, enzime, proteine, zaharuri, grăsimi vegetale, uleiuri volatile, toate reprezentând viața, care prin combinații diferite imprimă acestora gustul, aroma, savoarea, valoarea într-o armonie unică și specifică fiecăruia. Omul modern, dar și cel antic ,chiar cel primitiv, în simplitatea lui, a aflat misterul leacurilor, la inceput prin
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
etc. (Cox et al, 1983). Marijuana constă dintr-un melanj de produse ale plantei Canabis, cum ar fi frunzele (cele superioare), inflorescențele florale și tijele. Hașișul este cel mai puternic, incluzând aici și rășina de canabis uscată și florile comprimate. Uleiul de canabis este produsul cel mai concentrat, și se obține prin extragerea THC din hașis (sau câteodată marijuana) cu ajutorul unui solvent organic. Toate produsele se obțin pornind de le planta de Canabis Sativa, plantă care crește spontan atât În climaturile
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
În 1964. THC ul este considerat o substanță halucinogenă "blândă" prin comparație cu LSD ul. Concentrația de THC din marijuana variază de regulă Între 4 8%, pe când În hașiș (concentrat de rășină) ea crește până la 12%, cel mai concentrat fiind uleiul de hașiș cu circa 60% (Cox et al 1983). Un minimum de 1% concentrație de delta 9 THC este suficient pentru ca majoritatea indivizilor să resimtă efectele psihoactive ale drogului (Schwartz 1984). Farmacocinetică și farmacodinamică THC este complet metabolizat, metabolitul fundamental
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
închinăciune, de rugă, de muncă, de somn etc. Regulile de sărăcie, de castitate și de ascultare erau inviolabile și orice încălcare a lor exclusă, atrăgând pedepse cumplite. Regimul de hrană era, de asemenea, minuțios reglementat. Călugării benedictini mâncau zarzavaturi, fructe, ulei, unt și pâine; aveau dreptul să mănânce oricât de mult pește, dar carne de vită sau porc numai în zilele prestabilite. Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a generalizat, fiind aplicată aproape
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru că ar fi fost în familie mari amatori de cafea, ci pentru că într-un timp mama era bolnavă și trebuia să te duci și la medic cu ceva! Apoi mai erau cartelele. Stăteai la rând, îți dădea pe cartelă lapte, ulei, zahăr, orez și îți scria pe cartelă că ai ridicat-o pe luna respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de partid cu funcții înalte aveau magazinele lor, unde găseai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ani era îngrozitor să se înghesuie, să stea în picioare atâtea ore, să dea din coate. Eram împinsă, mă împingeau toți. Stăteai la tot ce se dădea. A început cu coada la carne, care a dispărut prima dată, apoi zahăr, ulei, ouă, fructe, legume (ardei, vinete, roșii). Portocalele și bananele le consideram un lux. Când ajungeam la gemuleț luam tot ce avea. Bani erau, nu erau însă alimente. Apoi se stătea la coadă la dulciuri, la produse de încălțăminte, îmbrăcăminte. Am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
I: „Dar vânzătoarea?” M: „Nu comenta, era cumsecade. Mai ales acelea pe care le cunoșteam eu. La zahăr mă ajuta vânzătoarea de la pâine, care mi-a făcut o cartelă în plus pentru zahăr.” I: „Cum funcționa sistemul cu cartele?” M: „Uleiul, zahărul se dădeau pe cartele. Se calcula o anumită cantitate pentru fiecare persoană. Era 700 ml de persoană de ulei și 1 kg de zahăr pe persoană pe lună.” I: „A fost tot timpul așa?” M: „Până să lucrez la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vânzătoarea de la pâine, care mi-a făcut o cartelă în plus pentru zahăr.” I: „Cum funcționa sistemul cu cartele?” M: „Uleiul, zahărul se dădeau pe cartele. Se calcula o anumită cantitate pentru fiecare persoană. Era 700 ml de persoană de ulei și 1 kg de zahăr pe persoană pe lună.” I: „A fost tot timpul așa?” M: „Până să lucrez la restaurant a trebuit să stau la coadă, apoi luam de la restaurant. Bineînțeles că-mi luam și cota de la alimentară, o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încadrau la categoria I, astfel încât bietul țăran pierdea”. O ingineră își amintește de anii petrecuți în fabrică, când toată lumea fura câte ceva. „Maiștrii, împreună cu unii din conducerea fabricii, de fapt, sub oblăduirea lor, făceau tot felul de șmecherii pentru a sustrage ulei, benzină, orice se putea. Iar eu răspundeam de aceste produse. Se formase o rețea de sustragere a uleiului șera o fabrică de ulei - n.n.ț și benzinei.” Evaziunea ia uneori forme mult mai grave. O profesoară de chimie relatează cum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toată lumea fura câte ceva. „Maiștrii, împreună cu unii din conducerea fabricii, de fapt, sub oblăduirea lor, făceau tot felul de șmecherii pentru a sustrage ulei, benzină, orice se putea. Iar eu răspundeam de aceste produse. Se formase o rețea de sustragere a uleiului șera o fabrică de ulei - n.n.ț și benzinei.” Evaziunea ia uneori forme mult mai grave. O profesoară de chimie relatează cum o brigadieră, cu numai trei clase, incapabilă să pronunțe numele elementului chimic „azot”, reușește într-un singur an
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unii din conducerea fabricii, de fapt, sub oblăduirea lor, făceau tot felul de șmecherii pentru a sustrage ulei, benzină, orice se putea. Iar eu răspundeam de aceste produse. Se formase o rețea de sustragere a uleiului șera o fabrică de ulei - n.n.ț și benzinei.” Evaziunea ia uneori forme mult mai grave. O profesoară de chimie relatează cum o brigadieră, cu numai trei clase, incapabilă să pronunțe numele elementului chimic „azot”, reușește într-un singur an să ia diploma de opt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vopsite, pe ele scria ce pot face. Totul era spălat, vopsit. Când venea Ceaușescu, locul era împânzit de securiști în halate, să nu fie cunoscuți. Bineînțeles că noi știam că sunt securiști, căci halatele lor nu aveau nici o pată de ulei. Unul dintre ei s-a aplecat și i se vedea pistolul de la brâu, spre amuzamentul muncitorilor, care i-au atras atenția că i se văd uneltele de lucru... Eram obligați să mergem la defilare de 23 august, iar cei ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
70, anii ’80 au adus mai degrabă cozi3 și nesiguranță. Statul a impus restricții pe cât de severe, pe atât de frustrante la cantitatea de alimente pentru populație. În 1981 s-au introdus faimoasele „rații” pentru alimentele de bază precum pâinea, uleiul sau zahărul, în același timp restrângându-se consumul și la alte alimente. În anul următor (februarie 1982), raționalizarea a fost însoțită de creșterea cu 35% a prețului la 220 de alimente (cf. Shafir, 1985, pp. 117-118). Frustrări suplimentare au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ce cumpărau oamenii din Ungaria? - Tot! - Adică ce? - Orice... Păi, dacă mergeau moșu’ și cu baba pe bicicletă până în Ungaria ca să cumpere un ou! Orice! (L.G. - bărbat, 56 de ani) Cel mai adesea însă se cumpăra cafea, cacao și mâncare. Uleiul și untul, produse-fantomă în România, erau, de asemenea, des cumpărate, spre deosebire de haine și încălțăminte. Călătoriile în Ungaria nu erau doar o nișă foarte profitabilă, ci au devenit și o marcă de status. Una dintre femeile cu care am vorbit a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nou (Georgescu, 1995); astfel, stalinismul economic își reintră în drepturi. Efectele sunt scăderea producției industriale și agricole, creșterea datoriei externe, creșterea prețurilor, apariția crizelor de alimente și a cozilor. În toamna anului 1981 sunt reintroduse cartelele pentru alimente (pâine, lapte, ulei, zahăr, carne), care fuseseră desființate în 1954, desființare precedată de faimoasa Plenară din 19-20 august 1953, când fuseseră reduse fondurile destinate investițiilor. Tot în 1981 s-a publicat și acel program de „alimentație rațională”5 elaborat la inițiativa lui Nicolae
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai avea nimeni nevoie și pe care nu le comandaseși, dar pe care trebuia să le plătești. La aprozar găseai, pe lângă zarzavaturi sfrijite, pline cu pământ de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
astfel cu ai mei la rudele de la Ciorani-Prahova, o comună de pe malul Cricovului Sărat, cu Lada noastră 1200 roșie... Trocul cu cei de la țară se practica intensiv, stăteai de nenumărate ori la coadă să le cumperi ce aveau nevoie, unt, ulei, zahăr (căci în magazinele sătești sărăcia era lucie, iar oamenii nu aveau voie să aibă decât un petic de grădină - în rest, furau de la CAP în înțelegere cu șefii). În schimb, țăranii îți dădeau carne de la porcul lor pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care îl creșteau la înțelegere amiabilă cu miliția din comună. Se stătea la rând pentru orice, cozi uriașe la cartofi (cei maronii, colțoși, și cei rozalii, mult râvniți), la pește, la ouă, la fructe și legume, la rație (rațiile de ulei, făină, zahăr, mălai nu depășeau 1,5 kg de persoană), la coniac albanez și rom „Havana Club”. Cozile din cofetăriile sărăcăcioase, de cartier, pentru niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la oprirea activității reprezentanților MT. Nimeni nu pune la îndoială faptul că toată campania a fost gândită ca o manevră de comutare a atenției de la situația economică din ce în ce mai grea din țară: există șomaj mascat, nu se găsesc medicamente, zahărul și uleiul sunt raționalizate, iar alte alimente se găsesc foarte greu sau deloc. Pe drum au rămas pedagogia și psihologia: • nu există instituții corespunzătoare în care se pot studia aceste discipline; • nu există posibilitatea efectuării unor cercetări sistematice; • nu există dotare modernă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
biopsie renală, nici tratament specific, ci doar supraveghere atentă. în cazurile cu sindrom nefrotic sau/și cu insuficiență renală rapid progresivă, trebuie efectuată biopsie renală, dar nu există un consens în privința tratamentului, din cauza lipsei studiilor controlate. Pot fi utile: amigdalectomia, uleiul de pește, corticoterapia, asociată sau nu cu azatioprină, și ciclosporina. în formele cu crescents > 50 % se indică metilprednisolon IV, 3 zile, apoi prednison 1,5 mg/kg/zi + ciclofosfamidă 2 mg/kg/zi, cel puțin 3 luni. 7.2.4
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de senzualitate candidă, analog, cu un spor de suculență, celui din Pașii profetului de Lucian Blaga: „O, pepenii iluminau cerul când se coceau./ Cu urmele dinților de iepuri în ei,/ Stelele noi le mușcau, le sângerau,/ Cu purpurii averse de ulei” (Amurg cu diavoli). Teritoriul liric este, de altminteri, o împărăție a organicului, în care făpturile umane se pot naște din plante: „La-nceputul lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-o frică adâncă, / Oh, doi
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
, (pseudonim al lui Marcu Taingiu; l6.X.1907, Dorohoi - 20.XII.1966, Baltimore, SUA) prozator. Între Marcu Taingiu, mărunt funcționar al firmei Zimmer din Dorohoi, prețuit de angrosiștii de vin și de ulei pentru ca le scria petițiile adresate oficialităților, si descendentul, în linie urmuziană, avangardist M. pare că nu se poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
cel puțin mai vizibilă decât parohia -, tinerii s-au asociat în jurul unei platforme-program, scăpând măcar de sentimentul cumplit al inutilității care-i măcinase înainte. Când viața în parohiile de oraș și-a pierdut sarea și piperul (pentru a nu spune uleiul și candela), ideea creării unor asociații profesionale cu membri creștin-ortodocși a părut multora cât se poate de firească. Este însă bine așa? Astăzi avem în Biserică asociația studenților, mâine pe cea a femeilor ortodoxe, însă când se vor naște oare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]