17,513 matches
-
general de a oferi scheme factoriale complexe și integrative în analiza și soluționarea unor probleme este vizibil și în cazul terapiei familiale, vorbindu-se despre modele metacadru (metaframe), care să încorporeze într-o manieră cât mai articulată dimensiuni, factori și variabile ce țin de individ, mediu familial, comunitate și macrosocial (Nicholas, 2005). Se regăsesc aici, desigur, dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se interesează de orice, numai de treburile gospodărești, nu”, este invitată să-i dea acestuia sarcini concrete pe un timp mai întins și să urmărească riguros când, cum, în ce condiții și cu ce rezultate le îndeplinește. (În limbajul tehnic, variabilele independente și cele dependente.) În terapia familială se utilizează și metoda ritualurilor, urmărindu-se două direcții principale: 1. familia reproduce anumite ritualuri în ședințele terapeutice (masa de duminică, să spunem), care se analizează și interpretează; 2. clienții sunt îndrumați cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că încurajează ori descurajează gelozia. Este clar însă că accentuarea asupra valorii sentimentale de dragoste și asupra intimității nu ne ferește de violență domestică și disoluție maritală (Ember, Ember, 2002). Aș adăuga că și în acest caz controlul statistic al variabilelor, la care se adaugă analiza contextuală, este decisiv. Dacă vom constata, de pildă, că acolo unde există mai multă intimitate există și mai multe tensiuni, nu înseamnă neapărat că prima o determină pe a doua (deși sunt suficiente motive să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vor cere mai degrabă asistență. (Cazul familiilor de rromi care creează mari probleme în, sau lângă comunitățile în care stau este ilustrativ în acest sens, dar nu unicul.) • Cu deosebire când e vorba de autosolicitare, statutul socioeducațional va fi o variabilă puternic discriminatorie în ceea ce privește tipul de asistență: familiile cu un statut ridicat vor solicita mai mult o asistență psihosocială, cele cu unul scăzut, una materială (și eventual sanitară). • Ipoteza de mai sus nu are mare semnificație dacă nu e completată cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezente în copilăria mică ar explica, în viziunea psihanalistă, manifestările oarecum bizare ale personalității adulte de mai târziu. Interpretărilor psihodinamice de factură freudistă li se poate da un anume credit, dar e nevoie și în acest caz de controlul altor variabile, în particular al celor bioecologice (volumul și calitatea proteinelor, de exemplu). Preocupările în acest domeniu au trecut repede de la societățile simple, exotice, la unele mai complexe, și astfel tema personalității de bază s-a încadrat în contextul mai larg al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
gen au avut ca premisă fundamentală ideea freudiană că personalitatea individului se fixează, în dimensiunile ei esențiale, în copilăria timpurie, contând extrem de mult modalitățile de îngrijire și creștere a copiilor. Cercetări ulterioare (Ember și Ember, 1977; Harris, 1975), înglobând și variabile ecologice, arată însă și alte determinări ale formării personalității, legate de cantitatea și calitatea hranei, incidența diferitelor boli, structura familiei etc. Pe de altă parte, imuabilitatea unui tip de personalitate atemporală și transsituațională a fost infirmată de practica istorică. Iată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe tot parcursul devenirii și existenței sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
procesul de valorizare cu cel al luării de decizii. A alege dintre mai multe variante posibile înseamnă a-i acorda uneia valoare mai mare. Așa este programat și computerul, care alege, potrivit instrucțiunilor, variante ce întrunesc variabile - sau combinații de variabile - la valoarea lor maximă sau optimă. Se poate lesne vedea că aici „valoarea” se referă la valoarea numerică. G.E. Pugh transferă deliberat această semnificație în domeniul comportamentului uman. Sistemul neurofiziologic este un computer genetic înnăscut în care schemele, montajele decizionale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc. O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
purtătoare ale acestor caracteristici corporale au avut o proporție tot mai sporită în fondul genetic al colectivității. Comparând o serie de studii privind funcțiile adaptive ale culorii pielii, M. Harris (1975) conchide: „Poate că explicația pentru distribuția anormală (necorelată cu variabile ecologice, n.n.) a culorii pielii e de găsit mai degrabă în efectele selecției culturale decât în cele ale selecției naturale (...). Dacă preferința pentru culoarea pielii, închisă sau deschisă, s-a stabilit cultural, ea a influențat diferențiat supraviețuirile și reproducerile, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timp. În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fel, credințe. Diferența de nuanță este că ele au un astfel de statut doar atunci când sunt formulate lingvistic de către indivizi, chiar dacă nu sunt exprimate în exterior. Disocierea atitudini - credințe este justificată, așadar, pe de o parte pentru că atitudinea este o variabilă latentă și, pe de alta, întrucât atitudinile formulate ca opinii sunt crezuri specifice, cu mare încărcătură afectiv-evaluativă. Oricum, e de notat că, atunci când discutăm despre relația atitudini - credințe, ne referim nu numai la informațiile despre obiectul atitudinii ce constituie suportul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se imprimă automat în mintea indivizilor și, cu atât mai mult, nu sunt acceptate necondiționat. Studiile mai recente au dezvoltat și concretizat această teză. În privința implicării eului ca factor pregnant în eficiența persuasiunii, se poate distinge între două clase de variabile: una ce ține de atașamentul eului față de atitudinile prealabile ale subiectului, iar cealaltă, de importanța problemei în discuție, de implicațiile ei pentru persoana-țintă (Sears et al., 1991). La rândul lui, atașamentul se specifică în funcție de măsura în care atitudinea prealabilă a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
folosim, motivație numită „de impresie”. Mecanismul schimbării de atitudini prin persuasiune este neîndoielnic unul foarte complex. Are această caracteristică și pentru că în situațiile obișnuite transmiterea și receptarea de mesaje nu operează într-un „vid”, într-un spațiu lipsit de alte variabile. Recunoașterea complexității reprezintă însă doar un pas în cunoaștere, întreprinderea dificilă fiind aceea de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar liniile de forță după care funcționează. S-a văzut că variabilele relevante s-au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lipsit de alte variabile. Recunoașterea complexității reprezintă însă doar un pas în cunoaștere, întreprinderea dificilă fiind aceea de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar liniile de forță după care funcționează. S-a văzut că variabilele relevante s-au grupat pe cele trei mari entități responsabile direct de dinamica procesului: sursă, mesaj, receptor. Adăugând o a patra componentă importantă, contextul, care în analiza de până acum a fost doar implicit prezent (de exemplu, subiectul are și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva decisive, în sensul că și afectiv-emoționalul, și comportamentalul sunt constatate și interpretate de individul în cauză. Câteva mențiuni mai sunt necesare în înțelegerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau și despre cea contrară - consacrată în literatura de specialitate ca o parte versus două părți (one side versus two sides) -, vârsta și sexul recipientului și multe altele, dintre care cele mai relevante au fost prezentate în secvențele anterioare. La variabilele contextului ar fi de adăugat, alături de „efectuarea de alte activități”, și „prezența și reacțiile altora la mesaje”, precum și ambianța fizică a micromediului. b) Operarea medierii nu este greu de înțeles: dacă în momentul întâlnirii cu un mesaj persuasiv te afli
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conținutul ideilor, deci procesele cognitive. Așadar, procesele mediatoare însele se determină reciproc. O informație ce contrastează sever cu ideea noastră despre o personalitate politică poate produce imediat puternice reacții emotive și, de aici, un anumit comportament. Numeroase alte determinații între variabile de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ideea noastră despre o personalitate politică poate produce imediat puternice reacții emotive și, de aici, un anumit comportament. Numeroase alte determinații între variabile de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori cauzalitatea era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea că, dacă avem în vedere un proces mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea că, dacă avem în vedere un proces mai de durată, schimbarea de atitudine determină, la rândul ei, modificări comportamentale, afective și cognitive, putând influența prin intermediul acestora (din nou mediat!) unele dintre variabilele inițial independente. Altfel spus, pe secvențe de timp mai lungi funcționează și în cazul persuasiunii circularitatea cauzală, prezentă probabil și mai mult în dinamica atitudinală a vieții de zi cu zi, mai complexă decât persuasiunea, problemă ce va fi tratată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a vieții de zi cu zi, mai complexă decât persuasiunea, problemă ce va fi tratată în secțiunea următoare. Oricum, deși conexiunile inverse sunt, ca efect determinativ, mai slabe (notate cu săgeți punctate), consider că ele sunt detectabile și funcționează între variabilele independente înseși. E limpede, de exemplu, că un anumit context (efectuarea și de alte activități) contribuie la selectarea sursei (când conduci autoturismul, asculți radioul și mai puțin te uiți la TV), de unde și un anumit mesaj. Apoi, caracteristicile recipientului (vârsta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puternică știind că acesta mă poate vedea la terminarea orelor într-un restaurant. S-a demonstrat, de asemenea, experimental că schimbarea de atitudine și comportament e mai pronunțată atunci când efortul (chiar anticipat) depus pentru schimbare este mai mare. Controlând alte variabile, s-a constatat, de pildă, că terapia unor fobii este mai eficientă când pacienții s-au angajat în rezolvarea unor sarcini dificile (probe cognitive, spre exemplu), deși sarcinile în sine nu duceau la depășirea fobiei (Axsom, 1989). Investiția de timp
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim o atitudine oarecare din constatarea felului în care ne-am comportat. Interpretarea lui D. Bem trebuie mult temperată, dar experimente în care s-a manipulat variabila autopercepției comportamentului au arătat că, atunci când nu există o atitudine prealabilă bine definită față de un obiect, această variabilă determină formularea atitudinii la subiecții investigați (Chaiken și Baldwin, 1981). De altfel, teza atitudinii ca justificare (încadrată într-un spațiu mai larg
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
măsurare a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Pornind de la constatarea că tehnicile utilizate în studierea valorilor și atitudinilor se reduc în esență la cele verbale, validitatea lor este privită cu multă precauție. Între atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect (și accesibilă nouă) survine o distanță, ce variază în funcție de mai mulți parametri (personalitatea subiectului și a anchetatorului, tema de cercetat, caracteristicile instrumentului folosit etc.). Răspunsurile obținute de la subiecți pot conține multe distorsiuni, o sursă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înalt grad activ e foarte probabil că va acționa în mai mare măsură conform atitudinilor sale decât unul apatic. Aici ne putem referi la caracteristici biodemografice, cum ar fi vârsta, sexul etc. În realizarea conduitelor concrete intervin și multe alte variabile de personalitate, astăzi insistându-se mult pe cele ce țin de procesarea informațiilor în structuri cognitive. Cercetări concrete arată, pe de altă parte, că obișnuințele sunt, în multe cazuri, predictori mai puternici decât atitudinile (Azjen și Madden, 1986). Sinteza unor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]