5,224 matches
-
Hypericum perforatum) cu acțiuni antiinflamatoare hepatic; -infuzie din herba de zburătoare (Epilobium angustifolium) și din herba de pufuliță (Epilobium hirsutum) cu proprietăți vindicative În ciroza hepatică; -decoct din herba și rădăcini de păpădie (Taraxacum officinale); - decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de armurariu (Silybum marianum), bogate În silimarină, cu efecte hepatoprotectoare și de vindecare a sechelelor după lezarea țesuturilor hepatice; -decoct din fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides); -decoct din rizomi de obligeană (Acorus calamus); -decoct din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu rol În stimularea funcțiilor hepatice. Amestecurile de plante cu acțiuni sinergice sunt mult recomandate: *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de păpădie (Taraxacum officinale)+herba de tătăneasă (Symphytum officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba de rozmarin (Rosmarinus officinalis)+herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-infuzie din herba de țintaură (Centaurium erythraea); -infuzie din herba de măghiran (Majorana hortensis); -infuzie din frunze de roiniță (Melissa officinalis) cu acțiune de calmare a durerilor gastrice; -decoct din herba de șovârv (Origanum vulgare); -decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de afin (Vaccinium myrtillus); -macerat din rizomi de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ziarist, C. B. Stamatin-Nazone, totodată autor de scrieri satirice și semnatar al unui volum de portrete literare, scoate acest periodic în care s-au republicat poezii de D. Bolintineanu, Constantin Negruzzi, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, D. Petrino, Mihail Zamphirescu, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, I. Păun-Pincio, Traian Demetrescu, alături de versuri de Cornelia din Moldova, G. Murnu, Matilda Cugler-Poni, Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
atât de bună încât mi s-a făcut fizic rău. De ce bulgăroii au ceafă lată? Chiar o au? E de rău sau de bine? Întrebări similare mi-au apărut în privința grecilor, a evreilor și, evident, a femeilor. Povestea iubirii cu Veronica Micle a căpătat o cu totul altă încărcătură pentru mine... Recomand tuturor experiența parcurgerii textelor politice eminesciene pentru că va fi, fără îndoială, una dintre experiențele formatoare ale existenței. Nu credeam că se poate injuria atât de eficient. Mi se făcea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vârstei de optzeci și cinci de ani (texte de Paul Cernat, Simona Popescu, Iulian Băicuș, C. Rogozanu), un dosar e intitulat Dimensiunea iudaică a culturii române (colaborează Andrei Oișteanu și Amelia Pavel), altele sunt consacrate corespondenței inedite dintre Eminescu și Veronica Micle (semnează Paul Cornea, Liviu Papadima, George Gană, Mircea Anghelescu), lui Nicolae Manolescu (scriu Sorin Alexandrescu, Viorel Padina, Bedros Horasangian, Cristina Ionică ș.a.), feminismului (texte de Cosana Nicolae, Codrin Liviu Cuțitaru, Mihaela Miroiu), lui Ioan Petru Culianu (scriu Tereza Petrescu-Culianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
compromitere morală și spirituală a acestei Mânăstiri de fecioare. Niște călugărițe îmbrăcate elegant intră prin biserici, spunând că sunt de la Vladimirești. La anumite momente solemne ale Liturghiei provoacă scandal în biserică, insultând ierarhia bisericească, și lansează știri alarmante cu privire la maica Veronica și vechile călugărițe fecioare, că au căzut în erezie acceptând învățături despre reîncarnare și spiritism. E o conspirație împotriva adevăratelor mirese ale lui Hristos, pentru ca să nu mai aibă loc pelerinaje și rugăciuni ale sufletului românesc acolo. Biserica, Patriarhia, Sfântul Sinod
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încă vizibilă cît te întrebi ce poți face noaptea, să călătorești, adică să te obișnuiești, Itești în lumea ta cumințel! bine, tipu-i și deștept! Eminescu, creier, i s-au găsit urme de cannabis, cînd a fost el la Viena! Veronica! nu, asta-i o concepție total comunistă! discuția este perversiune sexuală, pînă nu-mi dau seama de relația noastră, pînă nu mă respecți, wăi, ca om! așa mă-nțeleg bine cu el, n-am ce să-i reproșez! ca iubit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
timpul vinovat, exact acum Salva spre Maramureș sub mai moale zăpada, în Connecticut zăpezi, Vali la a doua fetiță cu americanca lui londoneză, să-ți trăiască! prima ce-a zis? Europă, te simt în mine / Te simt adînc în mine! Veronica Păstorel cu-adîncimi fenomenale / Intră-ntregu' continent! urma fragilității timpul, cel mai fragil obiect, nu te supăra, nu fumezi? țîțoasa lumii, vroiam o brichetă! împart brazii, pe unul îl lasă pe peron, locomotiva trenului dimpotrivă Mărășești Miercurea Ciuc perechea din aval, al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de-o nesfârșită noapte-am fost cuprins. Mihail șerban 450 446 Profesor În Fălticeni, pictor amator. 447 Ziar fălticenean, editat - se pare - de Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
activează. Avea voce foarte bună și noi am susținut-o la „Liga C.”(ulturală). Nu e frumușică și asta pare să fi fost pricina retragerii ei din muzică. Nu știu, cum ar fi remontată. Cred că locuiește la sora ei Veronica, fosta mea bună elevă, care și ea duce o viață tristă de văduvă. Eu, unul, spun drept: nu sunt de loc Încântat de transformarea „Dumbrăvii Minunate” În „Dumbravă hotel și restaurant”. Își pierde cu totul poezia și devine - practică. Mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
agricultură; Victor Popovici - director, IEELIF Vaslui. Membrii Comitetului județean de partid Natalia Axinteoaie - tranșator la Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Electora Anghelina - membru CAP Berezeni; Paraschiva Bertea - șef de echipă la CAP Perieni; Mircea Caragață - mulgător la CAP Laza; Veronica Chiper - șef echipă la CAP Ivănești; Costică Chiriac - membru CAP Muntenii de Jos; Mihai Cristat - membru CAP Tătărăni; Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Gheorghe Lupu - director, Sucursala Vaslui a Băncii de investiții; Dumitru Popa - prim secretar al Comitetului municipal de partid Bârlad; Marcel Popescu - director, Întrepr. mecanică Vaslui; Jana Tiron - controlor tehnic de calitate, Întrepr. de tricotaje Huși. Membrii Comitetului județean de partid Veronica Asaftei - țesătoare, Întrepr. Textila Vaslui; Dorel Ciobanu - maistru la Întrepr. de produse abrazive Bârlad; Fănica Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
de vedere al culesului resurselor vegetale, luncile râurilor concentrează un număr mare de plante ale căror rădăcini (ex: Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
2008, http://www.romanialibera.ro/aldine/history/dosarul-revolutia-1989-142100, accesat la 8.11.2014. 24 Gen. Ștefan Gușă - stenograma audierii la Comisia "Decembrie 1989", 21 septembrie 1993, apud Grigore Cartianu, Cartea Revoluției, Editura Adevărul Holding, București, 2011, p. 610. 25 Daniela Veronica Gușă de Drăgan, Condamnat la adevăr, Editura RAO, 2004, apud Cartianu, op. cit., p. 610. 26 Unitatea Specială de Luptă Antiterorism. 27 Uslași: termen derivat de la USLA, desemnează militarii aparținând unei astfel de unități militare. 28 Masacrul s-a produs la
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
miracolului pe care vrea să-l pătrundă. HORIA BĂDESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1943; Cântarea munților, pref. Mihai Beniuc, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Eusebiu Camilar), București, 1945; Țara luminii, pref. Camil Baltazar, București, 1946; Poezii, București, 1947; Versuri, pref. Veronica Porumbacu, București, 1955; Versuri, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1964; Poezii, îngr. și postfață Magda Ursache, București, 1974; Cântarea munților, îngr. Margareta Husar, pref. Const. Ciopraga, București, 1988; Confesiuni lirice, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989; Poezii - Poésies
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Eusebiu Camilar). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 274-280; Perpessicius, XI, 199-202; Petre Pascu, „Versuri”, O, 1964, 8; Magda Popescu, „Versuri”, GL, 1964, 31; Felea, Dialoguri, 164-174; Piru, Panorama, 185-190; Veronica Gorgos, Câteva precizări despre Magda Isanos, CNT, 1970, 11; Leon, Umbre, III, 176-180; Horia Bădescu, Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, București, 1975; Paul Dugneanu, Drumul spre Eleusis, LCF, 1976, 6-7; Șerban, Ispita, 225-227; Ștefănescu, Jurnal, 31-32; Mihai Cimpoi, Magda Isanos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
incluse producțiile cu caracter literar. Poezia este reprezentată de G. Coșbuc (La Paști, Bradul, Mama), Emil Isac (Curcubeu, Cântec, Pe lac) ori de Carol Scrob, Maria Cunțan, N. Rădulescu-Niger, Theodor A. Bogdan, Alexandru Aciu, Antoniu Popp, Petre Dulfu, Grigoriu Pop, Veronica din Selagiu ș.a. Proză publică I. Pop-Reteganul și I. Georgescu. Cât privește publicistica, de semnalat sunt articolul lui N. Iorga Învățături din viața lui Ștefan cel Mare (30/1904), suita Știri literare, începută în numărul 45/1905, în care sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
dintre ele imense, plantate aici printre tufe de iarbă sârmoasă și flexibilă și printre nenumărate hățișuri de scaieți sclipitori. Se mai ivesc din loc în loc (cultivate oare de mâna omului sau de natură?) o sumedenie de fucsii cam firave, de veronici dese, toate în floare, precum și o specie de salvii frumoase, cu frunze sure. Dincolo de acest „tufăriș“ se întinde iar pârloaga cotropită de scaieți și bălării, presărată cu mlaștini rău mirositoare, în care ți se afundă piciorul, și acoperită în parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu, M.R. Paraschivescu, Vlaicu Bârna ș.a., la tineri promovați în timpul războiului și mai ales în anii postbelici, printre care Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Victor Tulbure, Nina Cassian, Eugen Frunză, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, A.E. Baconsky, Ion Brad, Ion Horea, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Tiberiu Utan, Vasile Nicolescu, Toma George Maiorescu, Radu Cârneci, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Grigore Hagiu, Ioan Alexandru, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
pot fi întâlnite aici câteva contribuții de istorie literară: Vasile Netea scrie despre începuturile literare ale lui George Coșbuc și semnează articolul Opera unui scriitor al Someșului: Ion Pop Reteganul, iar Zoe Moldovanu dă însemnările intitulate O fiică a Năsăudului: Veronica Micle. Alți colaboratori: Iosif E. Naghiu, Mircea Damian, Oct. C. Tăslăuanu, Emanoil Bucuța, Leon Scridon, Gavril Scridon, Ernest Bernea, Vasile Al-George ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
și D.Ploscaru. Reuniune științifică în cadrul Facultății de Geografie și Geologie Domeniul geografiei umane, inițiat de Gh.I.Năstase în prima etapă și amplificat de Ion Șandru în a doua etapă, beneficiază acum de o creștere evidentă a numărului de cadre: Veronica Giosu, C.Blaj, P.Poghirc, M.Apăvăloae, V.Nimigeanu, D.Chiriac, Cazimir Swizewski, temporar Elena Balaban și Iulia Văcărașu, în frunte cu prof.univ.emerit Ion Șandru și prof.univ.emerit. Al.Ungureanu membru al Academiei Române. Spre sfârșitul etapei, a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și nepot și frate. Maria a reușit să-și ajute copiii să-și facă o meserie și să-și construiască căminul lor: Marian este electrician, iar copiii săi Alexandru și George s-au specializat în domeniile informatică și, respectiv stomatologie; Veronica a devenit inginer agronom și are doi copii foarte reușiți; George este împiegat de mișcare, iar Dumitru profesor de Filozofie la Liceul din Adjud, fiecare cu câte un copil și sunt așezați la casa lor. Părinții mei s-au jertfit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Răsăriteni. Religia, geografia, arta și literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă: N. Grigorescu, Veronica Micle ș.a. În zona Mânăstirii Durău, accentul s-a pus pe cunoașterea geografiei Carpaților Orientali, în special a Muntelui Ceahlău, și prezentarea lor în literatură. La Bicaz au studiat geografia râului Bistrița și și-au amintit că una dintre reședințele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]