8,047 matches
-
lui Mihai Viteazul de a uni toate țările române Principele Transilvaniei Andrei Bathory și domnitorul Ieremia Movilă s-au Închinat sultanului Lupta de la Șelimbăr (1599) intrarea În Munca cu Alba-Iulia (precizarea pe hartă a harta localitățiiă Cucerirea Moldovei (1600) Mihai Viteazul Domn al Țării Românești și a toată Țara Modovei unirea politică a celor trei țări sub un singur conducător Asasinarea lui Mihai Viteazul (1601) din ordinul generalului Gh. Basta pe Câmpia Turzii PROIECT DIDACTIC Invatator: Ana Maria Pinzaru Clasa: a IV
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Șelimbăr (1599) intrarea În Munca cu Alba-Iulia (precizarea pe hartă a harta localitățiiă Cucerirea Moldovei (1600) Mihai Viteazul Domn al Țării Românești și a toată Țara Modovei unirea politică a celor trei țări sub un singur conducător Asasinarea lui Mihai Viteazul (1601) din ordinul generalului Gh. Basta pe Câmpia Turzii PROIECT DIDACTIC Invatator: Ana Maria Pinzaru Clasa: a IV-a Obiectul: Istoria românilor (Curriculum nucleu aprofundat) Subiectul: România În perioada contemporană Tipul lecției: Recapitulare și evaluare Obiective cadru: : 1. Înțelegerea și reprezentarea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
evenimentelor 4.1 Să cunoască termeni istorici 4.2Să folosească termeni istorici În formularea unor enunțuri Obiective operaționale: O1: Să descrie un fapt istoric, folosind elemente date. O2: Să localizeze corect pe hartă faptele istorice expuse politică Înfăptuită de Mihai Viteazul Recunoaște personajul politic zugrăvit, cat și lupta la care se referă textul În versuri Viteazul fără o explicație coerentă Recunoaște personajul politic cu dificultate O3: Să găsească explicații pentru acțiunea oamenilor politici ai epocii 04: Să descrie relațiile dintre spațiul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
enunțuri Obiective operaționale: O1: Să descrie un fapt istoric, folosind elemente date. O2: Să localizeze corect pe hartă faptele istorice expuse politică Înfăptuită de Mihai Viteazul Recunoaște personajul politic zugrăvit, cat și lupta la care se referă textul În versuri Viteazul fără o explicație coerentă Recunoaște personajul politic cu dificultate O3: Să găsească explicații pentru acțiunea oamenilor politici ai epocii 04: Să descrie relațiile dintre spațiul istoric si cel geografic În legătură cu evenimentele studiate. Să demonstreze prin mijloace diferite (povestiri, recitări, dramatizăriă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Cel de-al patrulea bazin al Dunării Dunărea în luna noiembrie • Porțile de Fier • Debarcăm • Ospitalitatea paznicilor de frontieră • Călătorie în căruță • Aspectul celui de-al patrulea bazin al fluviului • Reflecții și reverii • Portul Giurgiu • Un oraș fortificat • Călugăreni • Mihai Viteazul • O nuntă în râu Cu numai câțiva ani în urmă, drumul de la Paris la București dura treizeci de zile; mulțumită trenurilor directe și vapoarelor dunărene, vara nu e nevoie decât de cinci zile pentru a ajunge la Giurgiu. Când căile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe călători cu un sânge rece perfect și fără nici cel mai mic scrupul. Numele de Călugăreni e celebru în analele române; aici a avut loc un remarcabil fapt de vitejie, pe 23 august 1595; cronicarii povestesc că voievodul Mihai (Viteazul), în fruntea a șaisprezece mii de valahi, a zdrobit aici o formidabilă armată otomană și i-a urmărit rămășițele până la Dunăre 67. Valahia e o câmpie imensă ce se întinde de la Dunăre până la Carpați, urmând o pantă imperceptibilă. O străbat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și de Argeșul însuși, la câțiva kilometri mai departe. Aceste două cursuri de apă se împart în multe brațe și curg în mijlocul unor văi mlăștinoase și al unor dealuri împădurite. Aceste accidente de teren apără Bucureștiul împotriva invaziilor sudice. Mihai Viteazul și-a ales bine câmpul de bătălie; trecerea de la Călugăreni e foarte dificilă. Folosind acest loc de trecere, am găsit chiar în mijlocul apei o logodnică valahă gătită cu cele mai frumoase veșminte ale sale și cu un înșesit colier din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o asemenea vigoare, Principatele Unite ar avea o oarece greutate în balanța orientală. Ne-am raportat fără să vrem la epoca strălucită a istoriei lor militare și ne-am spus că probabil cu astfel de tovarăși i-a zdrobit Mihai Viteazul pe turci la Călugăreni. Voinicii ofițeri despre care vorbim sunt fii de țărani, ajunși la acest grad prin buna îndeplinire a serviciului. După părerea noastră, e regretabil că uniforma dorobanților, care e, evident, vechiul echipament de război al românilor din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se dezvolte la sfârșitul secolului al IV-lea; acesta dura încă în vremea formării regatului vlaho-bulgar în secolul al XII-lea. Dar, încă din această epocă, câteva porțiuni din domeniul public începură să fie desprinse din acesta și concesionate ostașilor viteji; colonii participară la aceste recompense; ei își alegeau liber un șef pentru a-i apăra, iar nu un stăpân. Aceste concesiuni erau supuse unor condiții, ele îl obligau pe titular să înarmeze ostași complet echipați, să-i întrețină, să-i
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ianuarie 1475, Ștefan scria către capetele încoronate ale Apusului: „. . . am învins strașnic pe acei dușmani ai noștri și ai creștinătății întregi, și i-am sfărmat, și i-am călcat în picioare”. Atunci, în ianuarie 1475, la Vaslui, o mână de viteji conduși de un om de geniu au scris o filă de istorie universală. O filă în care se vede cum modestia chibzuită înfruntă trufia nesăbuită și o pune cu fruntea în pulbere. În „Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
DE LA VASLUI” În centrul civic al Vasluiului, domină impunător statuia lui Ștefan cel Mare. Realizată din bronz, înaltă de 5 m, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, a fost dezvelită în anul 1972. Pe soclu sunt montate stema Moldovei din vremea viteazului domnitor (un cap de bour) și un basorelief intitulat: „Închinarea steagurilor”. MOVILA LUI BURCEL Dumitru Almaș Într-o zi de sărbătoare, domnul Ștefan cel vestit, domnul cel nebiruit, umbla prin țară să vadă cum trăiesc oamenii. Pe un deal a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
războiului pentru reîntregirea neamului, eroul Constantin Țurcanu purta pe pieptul său, alături de decorațiile din anul 1877-1878 și: „Virtutea militară” cl. I, „Medalia serviciului credincios” cl. I, iar în 1931 prin înaltul Decret nr. 3876, i s-au conferit „furajerele”, „Mihai Viteazul” și „Virtutea Militară”. Deși Constantin Țurcanu a fost demobilizat în mai 1918, el cere cu insistență să rămână în rândul armatei. De aceea, în 1922, comandantul Regimentului 25 Vaslui hotărăște rămânerea lui în rândul cadrelor active până la sfârșitul vieții, slujind
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
erau cât de cât, tulburați. Erau Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, tatăl și fiul. Iancu făcea mișcări cu mâinile și buzele, cerând ceva. Rafael îi întinse în transă, hârtie și creion. Acesta scrise cu majuscule: -Mihail cel Mare zis Viteazul, va stăpâni Trasilvania, Țara Românească și Moldova. Hârtia și creionul au căzut jos, odată cu dispariția imaginilor de pe perete. S-au aprins luminile. Rafael era aplaudat. Epuizat, dar cu fața radioasă, emanând lumină. Rafael mișcă din mâini și în stupefacția generală
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Numai două lumânări emanau o lumină difuză. Rafael luă loc pe o canapea purpurie, cu ochii ațintiți în neant. Apăru o mână care luă un creion și o bucată de hârtie de pe masa din încăpere și începu să scrie: -Mihai Viteazul va fi trădat și decapitat de generalul famen Andrei Basta la Turda. Creionul căzu cu zgomot și mâna dispăru fulgerător. Luminile s-au aprins spontan. Urale, aplauze, felicitări. Timpul trecea. Rafael trăia în modestie și glorie. Nu era atras de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
piază rea, urmată de curtenii în alai, apucă și întinde săgeata cu ascuțiș de andrea în arc, și în zbor sbârnâitor o lasă să se ducă. Se umple de zvon tot plaiul Carpatin, calul alb se avântă ca o rachetă. Viteaza amazoană cu sânge mușatin, o mândră bistrițeană prințesa Margareta comandă seniorii în grai latin, strângând cu brațe tari arbaleta. În amurg când trofeele erau suficiente, având alături pe voievodul Costea, prințesa rostea rugăciuni de bogdaproste și mulțumire, avântându-și alaiul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Ulterior am aflat că avea două neveste, una la București, și alta la Miroși, cu copii și o mulțime de alți copii prin toată țara și că era totuși institutor, și din când în când profesor suplinitor la liceul "Mihai Viteazul". I-am scris mai pe urmă din dorința de a avea un mentor, dar în afară de muieri și de astfel de aranjamente pe care le făcea folosindu-se de informații, de la minister, cum îmi făcuse mie, nu se pricepea la nimic
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am mers o zi întreagă până am ajuns în satul lui. Ce călătorie! Sate de mocani, pe care îi cunoșteam din drumul la Cîmpu-Lung, dar și de secui, cum îmi spunea Codrin, pentru care aveam simpatie, nu înțelesesem de ce Mihai Viteazul pusese să li se taie capetele celor trei omorâtori secui ai lui Bathory, și de ce domnitorul nostru fusese atât de cutremurat când își văzuse dușmanul ucis: săracul popă! Cavalerismul acesta avea să-l coste viața. Făceau istorie între ei, el
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
BURNLEY ȘI SE OPRI. UN MOMENT ÎȘI DORI CA DELINDY SĂ NU-I FI VĂZUT PROGENITURA. ORGOLIUL LUI PATERN ERA JIGNIT DE FAPTUL CĂ BĂIATUL NU SE ARĂTASE LA ÎNĂLȚIMEA POTENȚIALULUI FAMILIEI. PROPRIUL LUI TATĂ FUSESE UNUL DIN CEI MAI VITEJI SOLDAȚI DIN PERIOADA DE ÎNCEPUT A RĂZBOIULUI. EL ÎNSUȘI NU ERA DE NEGLIJAT. ȘI ACUM, IATĂ CĂ FIUL LUI CEL MAI MARE NU ERA DECÂT UN NEPUTINCIOS SAU CEL PUȚIN AȘA AVEA EL IMPRESIA. \ BUNĂ ZIUA... TATĂ, SPUSE TÂNĂRUL RESPECTUOS. DREPT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DOMINÂND URUITUL MOTOARELOR. MEDELLIN M-A ANUNȚAT CĂ AFACEREA DIN JORGIA S-A ÎNCHEIAT. \ EXCELENȚĂ, URLĂ MARIN, JORGIA A CĂZUT PRECUM UN CASTEL DIN CĂRȚI DE JOC! RĂZBOIUL A DURAT CINCI ORE! Marele om îl strânse la piept cu entuziasm. \ VITEAZUL DAVID! CEL MAI MARE ARHITECT AL RĂZBOIULUI FULGER DIN ÎNTREAGA ISTORIE A UMANITĂȚII! COMENTARIUL ÎL ALERTĂ PUȚIN PE MARIN, CARE NU MAI FUSESE NICIODATĂ OBIECTUL UNOR ASEMENEA MANIFESTĂRI ȘI DECLARAȚII DE ADMIRAȚIE ȘI NICI NU SE CONSIDERASE VREODATĂ ALTFEL DECÂT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
epoca lui Alexandru cel Mare și care ar fi sunat astfel: "Buzele albastre, fața rătăcită, ochii înfundați, stomacul căzut, mădularele zgârcite și parcă învîrtoșate în foc, acestea sunt semnele marii boli care, stârnită prin blestem preoțesc, se năpustește asupra celor viteji și-i seceră"15. Relatările călătorilor europeni care, începînd cu debarcarea din 1498 a lui Vasco da Gama pe coasta Malabarului, au cercetat Peninsula Indiană, par să confirme prezența statornică a holerei prin aceste ținuturi. Potrivit însemnărilor portughezului Gaspar Correa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îl bătu prietenește pe umăr, murmurînd: ― Te-am propus pentru medalia de aur... Fii sigur că vei avea-o!... Soldați ca d-ta ne trebuiesc și merită toate distincțiile... Bravo, Bologa!... Sunt mândru că am onoarea să comand asemenea ofițeri viteji... Generalul tăcu, frămîntîndu-și mintea să mai găsească vreo două cuvinte potrivite. Dar nu mai găsi nimic și, după o pauză scurtă, repetă mai apăsat: ― Sunt mândru... foarte mândru... Și iar îi întinse mâna, gata să-l concedieze. Atunci însă Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mă lăsa pe mine aici... Ori, dacă aici nu se poate, atunci pe frontul italian... Generalul îl măsură cu mirare și cu o zvâcnire nervoasă de mustață, apoi zise: ― Bine... Deși îmi pare rău că te pierd... Un ofițer eminent, viteaz... Dar, fiindcă dorești mult... Totuși, cred că ar fi mai bine aici decât în Italia... ― Chiar și acolo, excelență... Am fost câteva luni pe Doberdo și, la urma urmelor, aș prefera... Fața lui Bologa era acuma scăldată în bucurie și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aghiotantul care nu fusese niciodată în tranșee și care ar fi fost în stare să perie în fiece zi pe toți generalii armatei, numai să nu intre el în foc, pomenind despre "evenimentele foarte mari", își îngroșase vocea ca un viteaz de cafenea. Peste un minut Apostol se trezi studiind cu o atenție încordată harta nouă, sosită în lipsa lui, cu situația exactă de pe front. Nu mai era o schiță aproximativă și învechită, ca odinioară, ci harta adevărată, precisă, în care se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mâinile încrucișate la spate... Se silea să găsească o apărare împotriva pretorului și o găsi în faptele din trecut. " O rătăcire întîmplătoare nu cumpănește cât o faptă vitejească, murmură cu nouă încredere. Cine a fost în luptă știe că orice viteaz are și momente de șovăire. Dar o singură rătăcire nu poate șterge o viață întreagă de fapte, oricât ar umbla pretorul să mă ponegrească..." Încetul cu încetul se potoli. Dragostea de viață îi născocea mereu argumente și dovezi salvatoare. Pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fi în juriu, își zise deodată, cur-mîndu-și gândurile. Precum și de apărător!... Cine-o să mă apere? A, da... Klapka... I-am spus pretorului... A fost prima întrebare și primul răspuns..." Klapka?... Poate că ar fi fost mai folositor un militar viteaz, ale cărui cuvinte să zguduie și să convingă sufletele militarilor din juriu... Klapka?... Cine știe dacă nu Klapka e pricina prăbușirii?! El a venit cu pădurea spânzuraților și i-a picurat în inimă îndoielile... Viața e un povârniș cu un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]