4,713 matches
-
un amestec, neplăcut la privit, de sculpturi ce semănau a conopidă și a linoleum pentru odaia de baie. Imediat ce ieșeai de pe Corso 30, rămas de secole neschimbat la dreapta și la stînga, cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31 magazinele deveneau niște dughene, iar gazul, dat cu zgîrcenie, lumina vitrinele cu niște felinare exterioare semănînd cu platoșele unor coleoptere gigantice: peste tot plutea un miros de prăjeală, de portocale și de brînză cacciocavallo
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
baie. Imediat ce ieșeai de pe Corso 30, rămas de secole neschimbat la dreapta și la stînga, cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31 magazinele deveneau niște dughene, iar gazul, dat cu zgîrcenie, lumina vitrinele cu niște felinare exterioare semănînd cu platoșele unor coleoptere gigantice: peste tot plutea un miros de prăjeală, de portocale și de brînză cacciocavallo 32. Tramvaiele, pe multe din linii, erau trase de cai care, vara, purtau pe cap pălării de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în alegerea locului pentru semnarea oficială a tratatului cu Turcia: Sèvres și manufactura sa de porțelanuri. Și aici, asistînd la această semnare a tratatului, îl vedeam pe Venizelos, țintă zîmbitoare pentru fotografi și om al momentului, mergînd împreună cu noi prin fața vitrinelor, unde ochiul fermecat se oprea asupra atîtor figurine fragile. Cu siguranță că nu avea presentimentul fragilității tratatului pe care tocmai îl semnase și a ceea ce construia el pentru Grecia în norii unui vis rupt de realitate. Între două dintre aceste
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unde ochiul fermecat se oprea asupra atîtor figurine fragile. Cu siguranță că nu avea presentimentul fragilității tratatului pe care tocmai îl semnase și a ceea ce construia el pentru Grecia în norii unui vis rupt de realitate. Între două dintre aceste vitrine, cretanul mi-a făcut o mărturisire care m-a uluit. Această confidență este de așa natură încît aș fi ezitat să o relatez dacă, în 1922, vizitîndu-l pe Take Ionescu la Roma, în clinica unde, convalescent, urma să moară de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fi "evoluat mai curând din experiența sa de pictor" (cf. Radford 1997: 139), decât din lecturi teoretice. Metodă paranoică (II) "Dalí este, probabil, primul care a deschis larg porțile minții omenești. Suntem, pur și simplu, închiși într-un fel de vitrină de figurile sale care, spre groaza noastră, sunt reflectate în aer, de parcă ar fi un simplu joc de oglinzi pe care trebuie doar să le miști, încet, pentru a vedea cum ies din imensa gaură figuri, conjurate sau nu, care
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lucrurile nu stau așa și Ștefan are dreptate, în separatismul său bugetar. Vom verifica în Olanda dacă angajații de stat vin încolonați de la întreprinderi la De Kuip, în timp ce fermierii, vînzătorii de lalele, proprietarii de mori de vînt sau fetele din vitrine, care tot private sînt, se bat voinicește pentru ce-a mai rămas. martie 2007 Partea a II-a AI NOȘTRI, CA BRAZII! Peisajul e golit de personalități, însă mustește de personaje. Datul cu bîta în baltă e un meșteșug tradițional
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
apoi de brahmanii laminatelor. Ți se acceptă să fii ușor arogant și nici nu poți fi altfel, cîtă vreme îți bei cafeaua la Marriott, privind pe geam cum prostimea aleargă prin prăvălii după parizer ieftin și se zgîiește tîmpă la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta stătător al lui Gigi după mazilirea lui Pițurcă nu-i dă dreptul să jignească. Asta a făcut pe aeroportul din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în respectivul echipament genetic, răspunzător, se pare, și de acceptul supervedetelor din lotul Argentinei 2002 de a nu pretinde bani în cazul cîștigării titlului. Țara e în colaps, poporul a ieșit în stradă, oamenii disperați smulg bucățile de salam din vitrinele magazinelor, se asigură cu greu pîinea zilnică. Ar fi de prost-gust ca niște indivizi plini de bani precum Claudio Lopez, Crespo, Batistuta, Placente, Veron sau Simeone să pretindă recompense indecente de la o țară spoliată. Chiar ar fi de prost-gust? România
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
o stradă goală urcă-ncet, Strânși într-o ritmare indolentă, Mînă-n mînă-o fată și-un băiet, Poate, un student și o studentă... în vreme ce Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se, în evocarea tragicului cotidian, cheiurilor, suburbiilor belgice), albumele, băncile de școală, ceasornicele, pianinele, natura moartă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artistic”, cu Fântâna sufletului meu, iar în calitate de critic, în 1922, la revista „Muguri” (Câmpulung), cu un articol despre volumul Pârgă de V. Voiculescu. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Viața românească”, „România nouă”, „Săptămâna muncii intelectuale”, „Evoluția”, „Azi”, „Facla”, „Vitrina literară”, „Ideea românească”, „Cetatea literară”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Spre ziuă”, „Semnalul”, „Excelsior”, „A.B.C.”, „România literară”, „Timpul”, „Dreptatea”, iar mai târziu la „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica”, „Glasul patriei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Scânteia
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
mine mă urmăresc. Dacă nu, cine știe de ce stau acolo”. Și am plecat prin pasajul măcelarilor care era pe-acolo... Și mă Întorc la un moment dat și văd că toți trei erau pe urmele mele. M-am oprit la vitrina de la cinematograf și vedeam În spate... Și Îi văd pe toți trei că apar. Se opresc acolo... Eu stau și mă uit la fotografiile de la film. Merg mai departe prin centru, traversez, trec În partea cealaltă și, domne, vine autobuzu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de duminică nr. 8, 2001) ș.a. t.a. februarie 2014 notă asupra ediției (2014) 41 Bucureștii de altădată 1871-1877 o lămurire Pe lângă atâtea reprezentări noi, războiul cel mare, nu știu de ce, a deșteptat impulsivitatea publicării Memoriilor. În fiecare zi la vitrina librăriilor din marile centre vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu al cunoștințelor umane este îmbogățit, astăzi, cu un bagaj de nimicuri agreabile și chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiască se silea altădată să le ascundă cu îngrijire indiscreției profanatoare a vileagului. Astăzi toate aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
furt al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu pui. O santinelă se plimba întotdeauna în coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care o adusese înfășurată în jurul trupului, a legat-o sus de o masă și s-a lăsat în vid. Pantalonii și i-a legat jos cu sfori transformându-i în doi saci. În sacii aceștia a introdus obiectele furate din vitrina Muzeului, apoi a luat din nou calea aeriană ridicându-se pe frânghie și din sala de sus s-a furișat a doua zi de dimineață afară. Furtul a fost repede descoperit din cauza unei imprudențe a lui Pantazescu care era un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că mă simt ca o piesă de șah mutată greșit, „mîncată” o dată, repusă pe tablă și, din nou, plasată astfel încît să poată fi atacată cu pionii? Nu, i-aș dezamăgi și mai tare... *Apropo de renunțări: ultima e la „Vitrina literară” din „Steagul roșu”. Deoarece stătea de vreo trei săptămîni în mapele redacției, azi mi-am retras recenzia la Vladia lui Eugen Uricaru. „Mă voi mai gîndi dacă o să colaborez sau nu la gazetă”, am spus la plecare. În loc să-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu acoperă costul lucrării recenzate, cazul biobibliografiei Kogălniceanu, pe care am dat 60 de lei, iar recenzia mi-a fost plătită cu 40. Cum să priceapă? Pentru el (dar și pentru alții din redacția „Steagului” care gîndesc la fel de meschin), o „vitrină literară” e ceva superfluu în economia sumarelor și care, prin opinii și stil, incomodează. Sînt convins deci că nu va regreta suspendarea colaborării. Abia așteaptă să „bage” alte materiale, „de un interes mai larg”, cel mai probabil despre ireproșabila funcționare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori la șezătorile literare din regiunea și județul Bacău, pentru a organiza vitrine și expoziții cu cărțile sale. Chiar după ce intrase în faza ireversibilă de decrepitudine fizică, acesta își păstrase elocvența, avea replici strălucitoare și era, nu o dată, mordant față de unii dintre contemporanii săi celebri. Întrebat, de pildă, ce părere are despre Mihai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de faptul că „temutul critic” Al. Piru a venit „tocmai de la București” să oficieze evenimentul. Și alții mi-au spus că sînt intrigați - mai mult: consternați - de participarea Profesorului la un asemenea „bîlci” (s-a produs îmbulzeală, s-au distrus vitrine, s-au iscat certuri între cumpărători). Pe mine, gestul său nu m-a scandalizat, din contră, i-am savurat abilitatea și umorul. De la primele vorbe, Al. Piru s-a pus sub pavăza recomandărilor date anterior „scriitoarei” de Fănuș Neagu, Mircea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am, vizibilă în faptul că mă ocup de „fleacuri”, mă laud cu „diletantismul” meu (sfidîndu-i pe „specialiștii” dogmatici, mărginiți), „mă împrăștii” sau trec ușor peste lucruri ce-ar trebui aprofundate, răspund uneori la vorbe înainte de a le fi ascultat. *O vitrină de cofetărie, una a unui magazin de vinuri, una de aprozar nu-mi fac poftă, nici chiar în aceste timpuri de „criză mondială” (ea e vinovată, vezi bine, de halul în care am decăzut!). În schimb, pofta mi se trezește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
legătura lor în plan material, economic, se realizează o puternică solidaritate sufletească. Un film plin de umanitate, cu adevărat memorabil. *La intrarea în expoziția lui Gheorghe Velea, m-a șocat reîntîlnirea cu Gr.V. Coban. Stătea pe un scaun lîngă eterna vitrină cu pliante. Avea fața galben pămîntie. A mai pleșuvit, i s-au clăpăugit urechile, îi tremură pleoapele, lăcrimează. Umilit de boală, cerea cu privirea o vorbă de încurajare, obișnuita minciună că arată bine sau barem că s-a mai îndreptat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îmi reproșează că din cauza delăsărilor mele, el nu poate să-și mai invite amicii în casă. „Ce, aia (sufrageria, pe care i-am cedat-o) îi cameră?” îl nemulțumește: masă ovală, neagră, lucioasă! Ar prefera un spațiu mai intim, fără vitrine și tablouri, ornat cu afișe. Zîmbetul nu-i de ajuns ca să mă opun unor asemenea pretenții. Orice i-aș replica, nu prinde: e, pur și simplu, fascinat de închiaburiții în casele cărora a intrat. Ăia au mașini cu număr mic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anumiți oameni și anumite lucruri, care mă scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este pe la noi prin grădină 44, după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum vor apare acele vitrine din Muzeu, cu 44 Livada cu pomi fructiferi bătrâni, care se Întindea până În vale În spatele casei Lovinescu, era vestită pentru aerul intim și pitoresc. Pe o bancă, sub un copac, au scris și Horia și Vasile, fratele său. Din păcate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe motiv că nu interesează 47. La turismul național (O.N.T. Carpați), și acolo este un semn de Întrebare. Mi s-au cerut fotografii, ca să vadă cum se prezintă și bine Înțeles că nu am putut să le 45 Dimensiunile vitrinelor au fost comandate de conducerea Complexului muzeal Fălticeni, care a greșit lungimea picioarelor. Păreau ca de cocostârc În sălile Galeriei. Au fost tăiate cu bomfaierul, pentru a le face folosibile... 46 Institutor Dumitru Balan, din Fălticeni, președintele Comitetului orășenesc de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răceli. Noi avem mai mult lapoviță, fără zăpadă. Pare că am luat noi locul sudului Franței (...). Prin radio aflăm că la Suceava nu duceți lipsă de zăpadă?! În prezent, orașul Brașov trece prin emoțiile festivalului!84 E o forfoteală nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]