4,110 matches
-
cînd e curmată brutal cînd realizezi că mai există pe-acolo și un popor și că poporul ăsta o urăște pe regină , efectul de șoc urmărit de Coppola nu funcționează, pentru că autoarea nu e nici atunci prea dispusă să rupă vraja ; nici ea nu e mult mai convinsă decît eroina ei că pe lume există și altceva în afară de baluri mascate, sate idilice și stări din astea de amețeală languroasă, de dezorientare fermecătoare. în esență, Coppola a făcut încă un film despre
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de sărbători și la o masă mai deosebită și cu un vin bun povesteau și povesteau despre luptele la care luaseră parte, iar eu, copilul, stăteam pe lângă sobă și ascultam... și ascultam întâmplări dramatice din război. Târziu, după miezul nopții, vraja sub care mă aflam se stingea odată cu odihna celor care trecuseră prin atâtea... Deci, la istorie îmi plăcea, pentru că îmi plăcea în mod deosebit și persoana profesorului. Eram numai ochi și urechi, luam notițe consistente și corecte și așteptam cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Melville nu a fost singurul care și-a exprimat oroarea fâț) de devastarea teritoriului În care au venit și care acum este În disput). Mark Twain scria În The Innocents Abroad: „Palestina este un p)mânt distrus. Peste ea planeaz) vraja unui blestem, care i-a uscat câmpurile și i-a Inc)tușat energiile... Nazaretul este p)r)sit; lang) acea vale a Iordanului, prin care oastea lui Israel a intrat pe P)mântul F)g)duinței cu cântece de bucurie
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mai străin pe măsură ce se amestecă În mințișoara mea ticsită și febrilă, cu Robin Hood și Scufița Roșie, cu bonetele cafenii ale bătrânelor zâne cocoșate. În stânci sunt scobituri pline cu apă de mare călduță și șoaptele mele magice Însoțesc anumite vrăji pe care eu le urzesc deasupra minusculelor bazine de safir. Locul unde mă aflu este desigur Abbazia, pe țărmul Adriaticei. Obiectul de la Încheietura mâinii mele, care arată ca un inel de șervet fantezi, confecționat dintr-un fel de celuloid semitransparent
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
camerei ei de toaletă (În care mă născusem), o grămadă de bijuterii, ca să mă amuze Înainte de culcare. Eram foarte mic pe atunci și acele diademe, coliere și inele sclipitoare nu mi se păreau cu nimic mai prejos prin misterul și vraja pe care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când, În liniștea vătuită a unei nopți geroase, uriașe monograme, coroane și alte semne heraldice alcătuite din becuri colorate - safire, smaralde, rubine - licăreau cu un fel de obligativitate fermecată deasupra
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ajunse la maturitate („Într-o zi Ted i-a spus lui Ann: Hai să...“), triumful și recompensa supremă a micului cititor. Eram fericit la gândul că Într-o bună zi s-ar putea să capăt și eu o asemenea abilitate. Vraja s-a păstrat și, ori de câte ori dau peste o carte de gramatică, răsfoiesc imediat până la ultima pagină ca să arunc o privire interzisă În laboriosul viitor al elevului, În acel pământ al făgăduinței, unde, În sfârșit, cuvintele sunt destinate să aibă Înțeles
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
glasul de privighetoare care ieșea din trupul ei de elefant. A stat la noi mult timp, mult prea mult, nădăjduind cu Încăpățânare Într-un miracol ce o va transforma Într-un fel de Madame de Rambouillet care să țină sub vraja ei strălucitoare poeți, prinți și oameni de stat, Într-un salon cu mobile aurite și tapițerii de mătase. Ar fi continuat să spere, dacă n-ar fi apărut Lenski, un tânăr preceptor rus, cu ochi blânzi și miopi și opinii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și Mademoiselle vorbea deja de un drum prin pădure ce ducea la o poiană mlăștinoasă plină cu mici Fritillaria cu margini perlate (denumiți astfel În primul meu manual, de neuitat pentru mine, căci nu și-a pierdut nici până acum vraja, Fluturii din Insulele britanice, al lui Richard South, care tocmai apăruse În perioada aceea) pe care-l botezase le chemin des papillons bruns. În anul următor, am descoperit că mulți din fluturii noștri nu existau În Anglia sau Europa Centrală
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
stabilă, dominată lejer de germani. Sacerdotul său, Dr. Staudinger, era și patronul celei mai mari firme de comerț cu insecte. Chiar și acum, la o jumătate de secol după moartea lui, lepidopteriștii germani n-au reușit să spulbere cu totul vraja hipnotică exercitată de autoritatea lui. Încă mai trăia când școala lui a Început să-și piardă prestigiul de forță științifică În lume. În timp ce el și discipolii lui apelau la denumirile specifice și generice autorizate de o folosire Îndelungată, autorii de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de protecție este dusă până la o subtilitate mimetică, o exuberanță și un rafinament ce depășesc cu mult capacitatea de apreciere a unui prădător. Am descoperit În natură desfătările nonutilitare pe care le căutăm În artă. Amândouă sunt o formă de vrajă, amândouă sunt un joc complicat Între extaz și deziluzie. 3 Am vânat fluturi În diverse clime și travestiuri: sub Înfățișarea unui băiat frumușel În pantaloni până la genunchi și beretă de marinar; a unui expatriat cosmopolit slăbănog, Îmbrăcat cu pantaloni sport
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sus, tot mai sus, până ce micul martor al acestor velocități combinate era silit să-și verse porția de omlette aux confitures de fraises. Totuși noaptea era perioada când La Compagnie Internationale des Wagons-Lits et des Grands Express Européens Își justifica vraja pe care o exercita numele ei. Din patul meu aflat sub culcușul fratelui meu (dormea? sau nici nu era acolo?), În semiîntunericul compartimentului nostru, urmăream lucrurile, părți din lucruri, umbre și secțiuni de umbre mișcându-se prudent prin jur, fără
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prezent, ca și cum trăirile eroilor s-ar petrece sub privirile vrăjite ale cititorului ce devine, din spectator, martorul din umbră al dramei; mai mult, prin participarea emoțională, pentru el, povestirea devine adevărată, eroii sunt vii, trăiesc cu el alături: e o vrajă, o minunată alchimie sufletească. Iată motivul pentru care am optat pentru o exprimare dramatică, în care totul se petrece "ca în viață", în care trecutul nu mai este trecut, a devenit prezent, deci realitate, folosind "prezentul istoric". Retrăind trecutul, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească", zâmbește Ștefan. Așa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească", zâmbește Ștefan. Așa-i datina, se scuză el, sărutând-o pe frunte. Voichița se aprinde ca para focului până-n lobii urechilor. Clipește cu genele prelungi ce-i adumbresc ochii de cicoare, dându-le un aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
partea de reclamă a cutiei, pe fondul unui imens soare alb răsărind, un enorm vultur roșu, ținând în cioc o scobitoare lungă cât o lance. Banal desen comercial din care, totuși, fragilele bețișoare de lemn își trag, ca printr-o vrajă, o longevitate înspăimântătoare. Între timp, au murit părinții și bunicii Doinei, cumnata și fratele ei, mama - iar tata și chiar eu am îmbătrânit; ele, în schimb, au rămas intacte, în cutiile nedesfăcute, ai zice nou-nouțe (unde zac totuși, frumos așezate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
jandarm, iar celălalt e prizonierul său. Dar printr-un foc de armă tras în pieptul „stăpânului”, care făcuse imprudența de a-i oferi victimei alternativa mai nobilă a sinuciderii, unul dintre eroi, de fapt singurul erou. Eroul izbutește să rupă vraja puterii monstruoase. Și astfel acest film aproape kafkian, în care personajele se adulmecă și se mișcă necontenit într-un savant dans de coșmar, se încheie cu o secvență luminoasă: omul strivit ridică iarăși capul și rostește prima sa replică. * Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe tătica, zicea dânsa, în noaptea de anul nou, când era vorba despre „vrăjile” care se făceau în acea noapte: „La miezul nopții mergeam în grădină, pe întuneric, fără lumină, și număram la gard doisprezece stâlpi (de lemn), și pe ultimul îl legam cu un fir de lână colorată, ca să-l vedem a doua
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în roz, cu o vestă indiană, plină de farmec. Un înger deghizat! Mi-a dăruit o floare roșie de Crăciun și o superbă carte despre Kafka, scrisă de Ernst Pawel. Am vorbit până după miezul nopții, într-o atmosferă de vrajă prietenească. Toate republicile din URSS vor să iasă din greul jug care apasă peste ele. Cum se vor desface? Prin băi de sânge? Revoluții din nou? Pe 21 decembrie, Lena Hatje, de la bancă, m-a trezit spunând că a citit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și să fure gutuile, care se sfrijesc și cad, putrezite. Dar nu se atinge nimeni de ele. Lângă portiță, pe care o deschide, numai noaptea, câte o fată care se furișează pentru nevoi tainice (câte o sarcină nenorocită, câte o vrajă de legat sau dezlegat dragostea), doarme tot timpul un motan negru. S-a petrecut odată o întâmplare cu acest motan, i s-a întâmplat lui Dumitru... Dumitru care bate crâșmele toate nopțile de când l-au dat afară de la Poștă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
satâr de măcelar să o ucidă. "Știți ce-mi făcuse? Mi-a plasat nevasta în brațele unui bișnițar, unul cu bani, vezi bine. Și am rămas ca vai de mine de m-au dat afară de la atelier. Adică șomer. Cu vrăji, cu descântece, cum știe babornița care și-a ucis trei bărbați "personali", unul . după altul... Și, când să ridic arma... vrajă, domnule, vrajă: a început să se strângă osul pe mine, și mușchiul, am intrat în mine... prefăcut în motan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vezi bine. Și am rămas ca vai de mine de m-au dat afară de la atelier. Adică șomer. Cu vrăji, cu descântece, cum știe babornița care și-a ucis trei bărbați "personali", unul . după altul... Și, când să ridic arma... vrajă, domnule, vrajă: a început să se strângă osul pe mine, și mușchiul, am intrat în mine... prefăcut în motan. Când să țip, am slobozit un mieunat jalnic. Am sărit afară, lăsând și baba vie, și safirul, care nici nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Și am rămas ca vai de mine de m-au dat afară de la atelier. Adică șomer. Cu vrăji, cu descântece, cum știe babornița care și-a ucis trei bărbați "personali", unul . după altul... Și, când să ridic arma... vrajă, domnule, vrajă: a început să se strângă osul pe mine, și mușchiul, am intrat în mine... prefăcut în motan. Când să țip, am slobozit un mieunat jalnic. Am sărit afară, lăsând și baba vie, și safirul, care nici nu era al meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
invitat cu plecăciuni să ne ducă peste tot. "Sunt arii geografice inaccesibile, eu am ordin să vă duc peste tot unde ați fost sau ați visat." Spre seară, am cerut să ne oprească la "Rapidulețul", unde neam simțit dezlegați de vrăjile ademenitoare ale visării. Am închinat un pahar de vin în cinstea amintirilor. L-am invitat și pe misteriosul nostru însoțitor. Dar degeaba l-am căutat, degeaba am cercetat împrejurimile. Sus, undeva, abia văzută, falnica trăsură se pierdea în cer, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și creasta, și fundul văii, și ridicând în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cultivat, tabloul socio-politico-religios care și-a pus amprenta istorică asupra vieții sale și, în chip deosebit, formarea spirituală pe care a primit-o în Seminar. Părintele Giovanni Calabria nu e o plantă exotică și rară, apărută în Biserică printr-o vrajă, ci un vlăstar răsărit pe un trunchi viguros care își afundă rădăcinile într-una din pământurile cele mai mănoase de sfințenie ale întregii creștinătăți: Verona. Nenumărați predecesori veronezi, iviți mai ales în prima jumătate a secolului XIX, au dat viață
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]