KorAP: Find »[drukola/base=vreo & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...200 >

4,976 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

să fiu eliberat și a venit târziu de tot, după câteva luni de zile. Apoi, în ultima perioadă, fiind pedeapsa expirată, am fost mutat într-o brigadă de dulgheri, de tâmplari, care făceau barăci. Acolo am lucrat vreo două sau vreo trei luni de zile... băteam cuie, tencuiam stuful, adică se amenajau viitoarele case pentru deținuți. Și alea erau în zonă unde nu era gard sau nu era cordon militar. Ne păzeau totuși, dar erau puțini, erau numai 2-3 cu brigada

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
după ce s-a încheiat ancheta a mai durat mult până la proces? Pe la sfârșitul lunii martie mi s-a spus că mi să-ncheie ancheta. Și-ntr-o seară sunt chemat și mi se pune în față un dosar, gros de vreo mie șase sute, o mie șapte sute de pagini, între care băgate și niște hârtii unde apar eu, deci ca să pot să confrunt. Și-am început să citesc dosarul ’cela, și-ntr-un loc, dom’ne, nu recunosc semnătura mea. Anchetatorul scria

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
fosta Curte Marțială de-acolo, că ni se face procesul. Și am ajuns la Sibiu și ne-o băgat în fosta Securitate din Sibiu, la subsol. Acolo am luat primele două palme de la căpitanul Bartoș Carol, șeful anchetatorilor. Noi eram vreo optzeci și ceva în lot... De fapt noi am fost vreo opt sute care-am trecut prin anchetă... Erau o parte de care nu am știut nici după... Era lotul garnizoanei de tancuri de la Prundu Bârgăului. Am aflat că ofițerii de-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
am ajuns la Sibiu și ne-o băgat în fosta Securitate din Sibiu, la subsol. Acolo am luat primele două palme de la căpitanul Bartoș Carol, șeful anchetatorilor. Noi eram vreo optzeci și ceva în lot... De fapt noi am fost vreo opt sute care-am trecut prin anchetă... Erau o parte de care nu am știut nici după... Era lotul garnizoanei de tancuri de la Prundu Bârgăului. Am aflat că ofițerii de-acolo au și fost executați. Și din ăia opt sute și ceva

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ormă te duceai în celulă și încercai pe tine dacă ți-e bun, dacă nu, schimbi cu altu’... Bocancii erau acolo vraiște, de-ăștia din armată, ce știu eu de pe când erau... No, io am prins o pereche: una avea vreo 44, celălalt avea vreo 48! Până n-am ajuns la cabinetul medical, eu așa am stat, și dom’ne, n-aveai cum să umbli cu ei... Și ziceau că te-au îmbrăcat, c-ai fost înțolit... În acea perioadă acolo

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
nu, da’ când o tăiat flaconul, în loc să taie unde trebuie, l-o tăiat mai jos și în 3 secunde s-o și scurs chelenul din flacon... Ce anestezie? Și-atunci am zis: Haideți, mă! Și-au pus mâna pe mine vreo patru sau cinci, m-au ținut și mi-o băgat bisturiu’... no. A doua zi, sâmbăta, ne-am dus dimineața la dispensar ca-n orice zi... Nu era nimic care să prevestească circu’ care s-a întâmplat după câteva ore

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ajuns la dispensar și dintr-o dată, mi s-a dat în primire și fișele deținuților, că fiecare avea fișa lui. Nu exista deținut care să nu aibă fișa medicală. Cum venea lotu’ venea cu fișa... Eu atunci în ’58 aveam vreo trei mii și vreo opt sute de fișe; în ’59 aveam deja unșpe mii și nu mai aveam unde să le țin. Erau niște cutii de glucoză, care erau golite și făceam din ele pe trei litere alfabetice, anul, luna, și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
țin. Erau niște cutii de glucoză, care erau golite și făceam din ele pe trei litere alfabetice, anul, luna, și ziua nașterii... Așa erau puse, ca să le poți ține evidența... Groaznic. Unșpe mii! Ei, la data aceea, în ’58, erau vreo șase-șapte mii. Da’ foarte mulți erau acolo frontieriști. Și frontieriștii care au fost în acea cameră mare, au aruncat obloanele și-au dat jos și exhaustoru’. Și-atuncea au pus scara asta de pompieri și-o urcat căpitanul Istrate cu

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
noi am declarat greva: nu ieșeam deloc la lucru, ne-au scos cu forța, am ieșit la lucru, da’ acolo n-am muncit... Pe chestia asta, din cele două brigăzi, care aveau aproximativ vreo 140-150 de oameni, am fost aleși vreo 27 de deținuți pe care ne-au pedepsit și ne-au dus la o închisoare în cadrul lagărului de la Poarta Albă. Acolo îi spunea Baraca 33 sau închisoarea 33. De fapt erau niște celule mici, fără foc, și friguroase, că era

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
acolo și-am fost băgat in camera de comun, și acolo am stat intre oameni. Și mă amintesc că a fost un om foarte cumsecade... Almașan Gheorghe. Almașan baci, noi așa... l-am chemat. (zâmbește - n.n.) N-o fost tânăr, vreo... 50 de ani o avut. Noi am fost băieți tineri și l-am privit pe el ca un om bătrân... A vorbit perfect ungurește pentru că între anii ’40 și ’44 el a stat in Budapesta și a fost șef la

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
care era condusă de Ion Gavrilă Ogoranu. El îl cunoscuse pe fratele meu în timp ce studia la Academia Comercială, pentru că și el făcuse tot acolo. Și tinerii ăștia care erau deja plecați în munți, l-au contractat ca să-i ajute. Erau vreo 15 tineri sau câți, și știu că pân’ la urmă au rămas numai 11, după ce-au mai fost împușcați dintre ei. Și fratele meu imediat a intrat în legătură cu ei și i-a ajutat cu bani, și mai ales, cum

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și sora scriitorului Cezar Petrescu, doamna Șihata. Era profesoară de franceză, făcuse facultatea la Paris, și era foarte bună prietenă cu toți profesorii, că erau și profesori francezi din Franța. Și fetele astea, vreo opt-nouă, toate fuseseră elevele ei. Și după ce ăștia au desființat liceul, și i-a’ expulzat pe toți profesorii francezi de la liceu, doamna Chehata și fetele tot mai ținea’ legătură cu ei prin scrisori. Că și fetele își iubiseră foarte mult

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: Să vină aici, înaintea mea, colindătorii. Eu m-am dus prima, că io am fost capul răutăților, că io le-am trezit pe toate. Și am fost vreo șase care ne-am anunțat c-am colindat... N-apăi ne-o scris, și-o zis: Nu-i nimic, o să vă plătesc pentru colindele astea când o să fie mai mare gerul... Aia era în perioada gerului Bobotezii, când era’ la minus

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
numai în șoaptă, toți erau cu urechea la ușă, dacă cumva ridicai tonul gata, imediat erai admonestat... Atunci era de servici una tare urâcioasă, o secuiancă de-aia, și nu știam că ea ascultă la ușă. Și ce-am făcut: vreo patru cinci ne-am jucat un joc social... Jocul era așa: una trebuia să meargă de-o parte și restul să ne gândim la o persoană, și după caracterizarea pe care-o făceam noi, trebuia persoana respectivă să ghicească despre

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ani, am fost în vreo trei camere mutată... No, ne facem bagajele, și ne duce-ntr-o cameră care era goală. Peste puțin timp vedem că vin altele, vreo cinci, pe-ormă altele vreo șase, din alte camere, că erau vreo opt camere acolo la Miercurea Ciuc... Și-am aflat că plecăm la o colonie de muncă la Arad. Deci, câteva am fost alese, da’ pe ce criterii, nu știu... Și ne-o dus la Arad. Cum ați călătorit până la Arad? Drumu-o

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
șters cu ștergarul, am și simțit aici în partea stângă că mă înțepa când trăgeam aer, și în spate și în față. Măi, ăsta nu e lucru sănătos mă, ceva e... m-am gândit. Da’ am crezut altceva, că eram vreo 1300 toți într-o baracă, și era icter, și asta e boală molipsitoare. În ’90, când mi-o făcut prima tomografie în Baia Mare, m-o întrebat: Dumneata ai fost bolnav de ficat? N-am fost, dom’le doctor. Da’ ai

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
am avut o organizație în Baia Mare, cu telefoanele... Înțelegi? Și unu’ Popescu o fost șefu’ organizației... O’ fost ședințe, o’ fost chestii... Și o avut ședință cumnatu’, cu Bujor, cu aieștea, la cumnatu’ acasă... Și soră-mea o fost arestată vreo câteva zile la Securitate, dar până la urmă o pus-o-n libertate... O’ fost la ei acasă, d-apoi ea o zis că nu știe când o fost ședința lu’ cumnatul cu aiștea. Și-apoi, zic, organizația asta o fost

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ne-o fo’ procesul, și o ținut 3 zile la primul lot... 15, 16, 17 august... Și câte persoane ați fost în primul lot? În primul lot am fost 22 și în celalalt au fost vreo 24, cam așa... că vreo 40 și ceva am fost organizație. Și când ne ducea de la Securitate la proces, era Land Rover... niște mașini de-astea de teren, rusești, și cu alea ne-o dus și ne-o adus totdeauna... Și urcam la etaj, și-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
șefu’ Securității. Acesta a fost de față când am urcat în tren, și ne-a spus că o să aflăm noi despre ce este vorba... La Gherla am debarcat și-am fost duși la pușcăria de acolo, unde mai erau încă vreo patru-cinci sute dă arestați, dân toate județele dân țară... Dar n-ați avut proces? Fără judecată, fără proces, fără să știm nimic... Am bănuit că suntem considerați dușmani ai regimului care s-a instaurat atunci la putere: Blocul Partidelor Democratice

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
răspunsul pe care-l primeau era: E... bă! Și ce? Nu poate muri fără doctor? Cam asta era asistența medicală, să știți... Și a fost un eveniment care m-a impresionat în mod deosebit... Am fost chemați într-o zi vreo patru-cinci deținuți și întrebați dacă era cineva dintre noi preot. Cum nu era nici unul, ne-au scos afară și ne-au urcat într-o căruță unde era o ladă cu un deținut mort. Nu știu de ce murise... Ne-au dat

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
zâcea că nu să bate în Jilava, și d-aia râd... Zice: Bă, termină că te iau și pe tine acum! Da’ n-am luat bătaie și cred c-am fost singuru’ care-am scăpat nebătut din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’ că ne striga în ordine alfabetică. Io cu V... Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
m-am predat la ei. Era un locotenent, Petrescu, unu’ Păduraru, și încă unu’ la care nu știu cum îi zice... Și unde ați fost dus? Întâi ne-a luat de aicea și ne-a dus la Focșani unde ne-a ținut vreo câteva zile și ne-a dus la Galați, că acolo a fost Securitatea, că atunci înființase ei Securitatea acolo... Și ne-a dus la închisoare prima dată, iar Securitatea avea clădire în oraș, mai încolo. Și acolo ei ne-a

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo 50-60 de piei de miel. Manoliu ăsta care era de-aicea, avea moară, și ascunsese vreo 10 butoaie de benzină; despărțise un beci și el credea că acolo nu i-o găsește. Și mai venea de la Securitate și ne mai ancheta și aci la penitenciar... Și vine odată de la anchetă și atunci ne-am dat seama

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
56, când s-a făcut revoluția în Ungaria. Eram acolo în închisoare, se cutremura Oradea când veneau tancurile rusești... Și ne-a îmbarcat la tren imediat, la dube imediat și ne-a adus la Aiud. Ne-a ținut la Aiud vreo câteva luni, am venit la Galați. Ne-a mai ținut doi ani, și pe urmă ne-a dus în Botoșani... Și ne-a ținut acolo în camere patru ani, din ’60 până-n 15-16 aprilie 1964, când ne-a pus în

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
când ne-a dat la Galați. În ’50 în Galați era Iuliu Maniu, alde Brătienii erau jos, noi eram la etajul trei... Pe Iuliu Maniu îl cunoștea’ alții, și ne urcam și noi pe calorifer și ne uitam, că erau vreo patru persoane pe care le scotea la plimbare acolo, într-un țarc... Persoane mai bune... am stat doi ani de zile cu unu’ Vasile Munteanu, de la Codlea, din Brașov, care fusese ziarist și scria la ziarul ăsta american, New Times

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]