4,648 matches
-
și podul de la Iași. După încheierea conflictului cu Poarta otomană, în toamna anului 1486, începe ridicarea unor lăcașuri de cult așa cum nu s-au mai ridicat, numeric vorbind, nici înainte și nici după domnia lui Ștefan cel Mare. Prima biserică, zidită în 1487, a fost cea a Înălțării Sfintei Cruci de la Pătrăuți. În Repertoriul..., pe primul loc apare biserica din Milișăuți. Dar pe pisania de la biserica din Pătrăuți se menționează că zidirea a început la 13 iuni 1487, în timp ce pe pisania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Pătrăuți, știm însă că zidirea bisericii de la Milișăuți s-a încheiat la 13 noiembrie 1487. Începută mai devreme cu o lună, este de presupus că biserica de la Pătrăuți a fost terminată mai devreme decât cea de la Milișăuți. Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui Ștefan cel Mare “nu s-a păstrat nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui Ștefan cel Mare “nu s-a păstrat nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o biserică. Două inscripții de la Athos ni-l prezintă pe Ștefan cel Mare ca ctitor al mânăstirii Căpriana. În nartexul mânăstirii Zografu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1496 biserica de la Popăuți, cea de la Războieni și era începută mânăstirea Tazlău, care se termina în anul următor. În afara bisericilor ridicate în țară, Ștefan cel Mare a sprijinit bănește mai multe construcții la mânăstirile din Sfântul Munte. Mai înainte ca să zidească propria-i ctitorie, domnul a înțeles că prin bisericile de la Athos trebie menținută flacăra credinței creștin-ortodoxe, aceasta însemnând păstrarea identității naționale prin credință a popoarelor din sud-estul european, căzute sub jugul otoman. În 1463, se copia un Apostol pentru mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ureche: “zic unii să se fi arătat lui Ștefan Vodă la acest războiu Sfântul Mucenic Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlhva oștii lui, ci iaste de a și credere, de vreme ce au zidit biserică”. Așadar, s-ar putea să fie vorba de biserica Sfântul Dumitru din Suceava, pe care a refăcut-o Petru Rareș. Sunt și alte acte ale domnului, care coincid cu o anumită sărbătoare și este posibil să nu fie vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor funerare în 1494 și 1495. Pietrele de mormânt au fost puse de pan Ioan Tăutu, pentru cei doi fii ai săi, Petru și Teodor, la 20 și la 22 septembrie 1494. Asta înseamnă că la data respectivă biserica fusese zidită. Orest Tafrali afirma pe baza grafitelor și pe baza inscripțiilor de pe mormintele lui Petru și Teoder că biserica “exista în 1494”, fiind zugrăvită “cu frescele actuale”. G. Balș, care acceptase ca bună data de pe pisanie, a scris că biserica a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Popa aduce încă un argument, modul în care se prezintă decorația exterioară a bisericii cu ceramică smălțuită. Dumitru Năstase arătase într-un studiu că discurile împodobite cu motive figurative și heraldice au fost folosite până în 1493. La biserica din Borzești, zidită în 1493-1494, motivele de pe discurile smălțuite au fost decorate cu motive geometrice și vegetale. Ori, “La Bălinești, motivele de pe discuri sunt figurative în cvasitotalitatea lor, atât pe corpul bisericii cât și pe turn, deci, pe alocuri, în fauna fabuloasă se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Năstase mai aduce ca argument, forma ferestrelor de la bisericile lui Ștefan. Sunt două tipuri, care “nu se întâlnesc alăturate în aceleași variante ca la Bălinești, decât” la biserica de la Vaslui, construita în 1490. Comparând cu forma ferestrelor bisericii din Hârlău, zidită în 1492, Dumitru Năstase consideră că biserica de la Bălinești a fost construită după cea de la Vaslui, 1490 și înaintea celei de la Hârlău, 1491-1492. Dumitru Năstase mai consideră că anul morții Magdei, 1500, citit de Al. Lapedatu cu semnul mirării, poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1494. Într-un articol din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe plan spiritual. Trebuia întărită credința, iar lupta se va duce sub Semnul Sfintei Cruci și sub oblăduirea Sfântului Gheorghe, marele luptător împotriva răului și pentru biruința adevăratei credințe, strategul ceresc, care va fi înfățișat pe steagul Moldovei. Prima biserică zidită în 1487 a fost cea de la Pătrăuți, cu hramul Cinstitei Cruci. Zugrăvirea bisericii s-a făcut îndată după înălțarea acesteia. Deși zugrăveala este foarte afumată, tabloul votiv păstrează însă unul dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei și întemeietor al acestei mânăstiri. Pictura exterioară a bisericilor zidite în vremea lui Ștefan cel Mare a stârnit discuții în legătură cu începuturile ei. În urma cercetărilor efectuate de Sorin Ulea, acesta a ajuns la convingerea că pictura exterioară a început în timpul domniei lui Petru Rareș, în 1530. Sorin Ulea nu a ținut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii/ Ca biolii,/ Să-i aduc ca oile,/ Cu carnea nunta s-o nuntesc,/ Cu oase casa s-o zidesc,/ Cu coastele s-o-nlănțuiesc,/ Cu solzii s-o șindrilesc,/ Cu sânge s-o zugrăvesc”. În altă variantă este vorba despre un singur pește uriaș, adus de vidră de pe fundul apei; el e capabil să îndestuleze o nuntă și să formeze o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de pe morminte a încetat, atributele acestora s-au transferat asupra sicrielor, deși motivația rituală nu mai exista”. Cântecele ritual ceremoniale păstrează, de asemenea, indicii ale înmormântării arhaice: „Roagă-mi-te, roagă,/ De șapte zidari,/ Șapte meșteri mari,/ Zidul să-l zidească/ Și ție să-ți lase/ Șapte ferăstrui,/ Șapte zăbrelui./ Pe una să-ți vină/ Colac și lumină;/ Pe una să-ți vină/ Izvorel de apă,/ Dorul de la tată;/ Pe una să-ți vină/ Miroase de flori,/ De pe la surori;/ Pe una
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fermecată din colecția fraților Schott . Intrarea în infern este aici evidentă prin sălașul ritual pentru etapa retragerii din lume. Tâlharii locuiesc într-o peșteră, într-o peșteră este închisă și fata care a încălcat interdicția camerei oprite, în basmul Mama zidită de vie221. Recurența acestui spațiu geologic în scenariul inițiatic adâncește simbolistica întoarcerii ob ovo: „Grota e considerată de către folclor drept matrice universală și se înrudește cu marile simboluri ale maturizării și intimității, ca oul, crisalida și mormântul”. Fecioara Maria, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru îi permit acesteia să dispară din fața atacatorilor, când scenariul inițiatic o poartă din nou în planul infernal. Doi copii de aur naște și fecioara închisă în grota silvestră, această dublă izolare fiind augmentată de tabuul vorbirii în basmul Mama zidită de vie. Florea, fecioara moartă și-ngropată în cimitir, apoi metamorfozată în floare minunată, zămislește și ea prunci cu părul de aur, dar locul lor natal este tărâmul zmeului, ceea ce îi transformă prin naștere în anihilatori ai haosului. Ulterior nașterii fabuloase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Bisericii San Francisco, cu catacombele, sacristia și mănăstirea de călugări, bărbați, la care se adaugă bisericuțele Milagro și Soledad; Casa de los Pilatos, în prezent casă de cultură, este una dintre puținele clădiri din secolul al XVI-lea, dintre conacele zidite în anii edificării orașului, care a fost refăcută la mijlocul secolului al XIX-lea și care păstrează curtea interioară (patio) deosebit de frumoasă, scara monumentală și mobilierul antic; Palatul Torre Tagle, o clădire impozantă, operă de artă arhitecturală în stil andaluz, maur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
unui prieten iubit, ceea ce ne-a mișcat pe toți, ne-a povestit ceea ce doream să știm. La doi ani de la numirea sa în postul de comandant al Kremlinului, vizitînd biserica Sfinților Apostoli, în curs de restaurare, una dintre numeroasele biserici zidite în interiorul fortăreței, a dat peste niște icoane care nu i s-au părut rusești și, întrebînd, a aflat de la cel care era însărcinat cu păstrarea lor că ele fac pate din Tezaurul depus de romîni în 1916. Cercetînd mai departe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de piatră (cloison en pierre) de antrepozitul valorilor puse în păstrare la Casa de Împrumuturi rusă. Camera posedă o ușă și o fereastră interioară dând pe coridorul spre ascensor. Fereastra este dublu sigilată și această cameră posedă încă patru ferestre zidite cu drugi de fier, cu oblon cu grile de fier. 3)992 lăzi într-un subsol cu o singură ușă de lemn cu garnitură de fier, ferestrele fiind prevăzute cu bare de fier și obloane cu grile de fier. 4
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din cauza literaturii? Poezia m-a adus pe lume...! Ea nu-mi putea aduce decât lumina de care aveam nevoie să nu rătăcesc pe alte cărări atât de generoase de altfel. Poezia m-a învățat să refuz tot ce se putea zidi în mine urât, și au fost multe încercări de acest fel. Aș putea spune că nu eu am descoperit-o pe ea, ci ea m-a descoperit pe mine. N-am îmbrăcat prea curând fastele ei haine de glorie, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
comunistă? Desigur că ar fi fost normală. Am și avut noi o anchetă, în cadrul "Caietelor de la Durău" pe această temă, care a deranjat foarte mult pe unii dintre cei vizați că ar fi contribuit la anormalitatea în care ne-am zidit zeci de ani valorile literaturii noastre. Dare se pare că anormalitatea este normalitate și nimic nu se poate face. Atâta timp cât nici manualele nu vor să așeze în paginile lor adevăratele valori sau fragmentele de literatură care să stimuleze adevărul estetic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
grija Protopopiatului Botoșani ni s-a dat un preot vrednic de ascultat și de urmat. Părintele se numește Gheorghe Viziteu. El ne-a Învățat așa: când e ziua cuiva, În loc de felicitare să-i oferim o carte bună de rugăciuni. Aceea zidește. Nu se pierde, ca felicitarea. Și multe bucurii le-am făcut astfel celorlalți sau mi-au făcut ei mie. Mare dreptate și adevăr este să oferi o carte de rugăciuni. Părintele Viziteu Gheorghe ne-a mai Învățat: când avem de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
imposibil dacă vrei. Și Dumnezeu te ajută. Să citim cărți de rugăciune. Decât să privim meciuri la T.V. sau alte prăpăstii care ne fură timpul și facem o mulțime de păcate cu ele, mai bine citim o carte care ne zidește, ne schimbă, ne transformă În creștini adevărați. Ar fi mai puține certuri, dezbinări și divorțuri. Da, dragii mei, astea, ce arată la televizor ne strică tot ce avem noi mai bun și sfânt În noi. Credința! Da, În ea lovește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de plăcut tuturor. Altarul și cele patru coloane de piloni groși și Înalți care susțin biserica sunt din piatră și foarte puternici. Sunt patru rânduri cu câte unsprezece În rând. Ieșirea e joasă, te apleci ca să ieși pentru că au mai zidit din ușa ei, care era. Că intrau călare În biserică atunci când era vreo luptă. Dragii mei, dacă ați ști ce bucurie lăuntrică, ce bine te simți, ce fericit ești În acea biserică! Când pleci din ea parcă ai luat ceva
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Privind biserica În vârful muntelui e ca o mireasă gătită care așteaptă pe toți din Întreaga lume, iar privind de pe munte Mediterana vezi Mireasa Steaua Mării oglindindu-se În ea. Ce frumusețe poți vedea! Slavă Domnului, că El le-a zidit pe toate cu a Sa voie! De aici ne urcăm iar În autocar și pornim mai departe. Portul Iafa Autocarul merge pe șoseaua care este pe lângă Mediterana. Iată, ne oprim să vizităm și portul. Aici scoate bilete părintele David și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]