3,765 matches
-
perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile (716 ha
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Ardeal este dovedit numeroasele documente din Arhivele Statului. Alături de documentele scrise, numele hândreștenilor dovedesc originile bucovinene ale acestora: Opăriuc, Crișmăruc, Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012 au fost făcute descoperiri arheologice pe teritoriul satului Hândrești de către Mihai Vasilencu. După primele evaluări zona unde s-au găsit artefactele evidențiază existența unei foste
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Fulga sunt sub numele de "Smârciu". În plus, sunt oferite date suplimentare legate de poziționare geografică, informațiile fiind axate pe distanțele față de orașele apropiate (Mizil și Ploiești) și pe formele de relief caracteristice zonei. Economia comunei este centrată pe agricultură, zootehnie și piscicultură. Ca manifestări sociale, în comună se organizează târgul comunal și serbări la Căminul Cultural sau în cadrul Bibliotecii Comunale „Laurențiu Fulga”. În comună există dispensar, farmacie și biserici creștin-ortodoxe, dar și facilități de petrecere a timpului liber: teren de
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
de Jos. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de for public, este un monument din secolul al XIX-lea aflat în satul Fulga de Sus. Activități specifice zonei sunt, în prezent [[agricultura]] și piscicultura, iar ca activități economice principale apar [[zootehnia]], prelucrarea laptelui și cultivarea pământului. Comuna Fulga organizează și un eveniment local tradițional, în data de 27 iulie, de Sfântul Pentelimon. Atunci este sărbătorită Ziua Comunei, oamenii participând la întâlnirea tradițională (târg comunal). [[Fișier:Camin cultural.jpg|thumb|right|Căminul
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
elementelor însumate Bandă sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zona; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Localitate situată pe cursul mijlociu al râului Lechința sau Comolod, pe drumul județean Târgu Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A. Orașele
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
foc și de apă , ateliere meșteșugărești , cazane de țuică , etc. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
activități economice dintre cele mai variate, funcționând o societate cu răspundere limitată, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociații familiale și 40 societăți comerciale pe acțiuni, obiectele principale de activitate ale acestor agenți economici fiind : comerțul, servicii, construcții, import-export, prelucrarea lemnului, zootehnie, alte activități agricole. Cei peste 4.952 de locuitori ai comunei au preocupări diferite, de la țăran agricultor, până la profesori, ingineri, specialiști în chimie, aeronautică și altele. Rata șomajului la nivelul comunei Letea Veche este de aproximativ 30 % din totalul populației
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuși norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispășirea pedepsei - nemeritată - să-și continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Șimleul Silvaniei unde și-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
ca profesor suplinitor. 3. Baciu Ovidiu, a urmat Liceul Industrial și a lucrat ca Tehnician. 4. Baciu Georgina, a urmat Instit. Politehnic în Timișoara, a lucrat la Cluj. 5. Baciu Minerva, a urmat școala pedagogică. 6. Baciu Miron, Institutul de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș. 10. Mutiu Vasile, Institutul Pedagogic, profesor
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
131 de persoane, dovadă că procesul emigraționist nu încetase total după 1918. Astăzi, localitatea numără cam 1.600 de persoane. În localitate se practică: exploatarea pământului, cultivarea cartofului prin asociații și societăți agricole, morărit și panificație, comerț cu amănuntul, pescuit, zootehnie. De asemenea, Becleanul deține o serie de firme de construcții. 1. "Documenta Romaniae Historica", vol. I, seria B. Țara Românească, București, 1966 2. Ștefan Meteș, " Situația economică a românilor din Țara Făgărașului", vol. I, Cluj, 1935 3. Antal Lukacs, "Țara
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
de sași, cu 888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
După emigrarea, în 1958 - 1970, a unui număr însemnat de sași în RFG, în localitate au mai rămas circa 700 de sași. Astăzi Sânpetru numără în jur de 3.401 locuitori. În Sânpetru, activitățile economice de bază sunt agricultura și zootehnia. În localitate își au sediile și câteva firme de construcții, de produse din material plastic, de piese pentru autovehicule (amortizoare și suspensii) și de produse alimentare. În Sânpetru pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervația naturală „Dealul Lempeș” și
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea. Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată. Zootehnia - ramură cu potențial dar neexploatată (animalele sunt prezente doar la nivel de gospodării) - există 4 puncte de colectare/prelucrare a laptelui. Drum public: Infrastructura tehnico-edilitară:
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultură și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, ÎI și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Fântânele
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,08%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie și turism. Exploatarea lemnului s-a făcut exagerat în ultimele decenii, pădurile ocupând cca. 38% din suprafața teritoriului comunei și fiind aproape în întregime particulare (retrocedate). Această exploatare comercială (și distructiva) se apropie de sfârșit, eforturile de refacere a pădurilor
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
particulare (retrocedate). Această exploatare comercială (și distructiva) se apropie de sfârșit, eforturile de refacere a pădurilor și de dezvoltare a exploatării durabile și ecologice urmând a dă roade într-un termen relativ îndepărtat. Se dezvoltă în schimb tot mai mult zootehnia, prin creșterea vacilor pentru lapte și a tăurașilor pentru carne, dar și turismul. Turismul în comuna Moldova-Sulița este în dezvoltare. Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. La această se adaugă
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
posturi sector vegetal}, un magazioner, doi pontatori și 2 contabili, 400 brațe muncă în sectorul vegetal și circa 100 în sectorul zootehnic. Așa cum am menționat mai sus organizarea muncii apare dinstinct pe cele două sectoare, vegetal și zootehnic. Dacă la zootehnie lucrurile erau clare, fiecare îngrijitor cunoscându - și locul de muncă și atribuțiile, în sectorul vegetal era mai greu . Cele 400 "brațe de muncă " erau organizate în 4 brigăzi, fiecare brigadă avînd două echpe a câte 50 persoane. În fiecare dimineață
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mortalități ridicate generate și de indiferență colectiviștilor față de avutul comun. Deseori, în special primăvară, o parte din vacile cu lapte nu se mai puteau ridică la iesle din cauza lipsei de calciu, urmare unei furajări deficitare. Plata celor care lucrau în zootehnie era măsurată în zile muncă ce echivala cu o normă de producție, astfel ca un " colhoznic " realiza circa 365 - 400 zile normă / an la un program zilnic de lucru de 14 - 16 ore { practic pleca de acasă dimineață la ora
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
practic pleca de acasă dimineață la ora 5 și se reîntorcea la prânz pentru a lua masa, după care pleca din nou la ora 16 și revenea acasă în jurul orei 21 }. După 1980 sistemul de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și anumite cantități de produse agricole { grâu ,porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
37 cooperative, 8 asociații private, 2 asociații de stat și 90 de altă formă. Se cultivă cereale, floarea-soarelui și rapiță de iarnă. De asemenea, există 484 ha de podgorii și 68 ha de livezi. În raion s-a dezvoltat și zootehnia, existând ferme în care se cresc bovine, porcine, ovine, caprine și păsări de curte. În acest raion ființează o rețea bine dezvoltată de instituții medicale: 2 spitale centrale: unul raional și unul de boli infecțioase la Ismail, spitale rurale la
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
pe drumul de țară care traversează mijlocul satului, numit și „Drumul Aradului” se pare că sunt 18 km. Cele mai apropiate mănăstiri ortodoxe sunt: Bodrog, lângă Arad și Feredeu la 45 de km de Alioș. Zona se pretează agriculturii și zootehniei. Colinele Alioșului fac începutul zonei viticole care se întinde de aici până dincolo de Cuvin. Împrejurimile satului sunt: Valea Irigului, Allodial, Uberland, Gyurok, Valea Fibișului, Valul Roman, Dealul Ungurului, Cetate. Se pare că așezări în zona Alioșului au fost atestate de
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
6 ani) și Andrew King (4 ani). În 1954, a absolvit liceul "IL Caragiale" din Ploiești, unde a fost coleg de clasă cu pictorul Vladimir Zamfirescu și cu scriitorii Bujor Nedelcovici, Mihai Negulescu și Corneliu Șerban. A urmat Facultatea de Zootehnie din București din 1956. Și-a continuat studiile, absolvind Universitatea din București, Facultatea de română-istorie (1964), precum și "Colegiul Harry S. Truman" din Chicago (1989), cu bursă "Pell Grant", pentru cursuri de artă. În țară, timp de 26 de ani, a
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
de ""Facultatea de Agronomie Cluj - Timișoara"". În anul 1945, Facultatea de Agronomie revine la Cluj. Începând cu anul 1948 institutul primește denumirea de "Institutul Agronomic Cluj", având doar Facultatea de Agricultură, la care s-a adăugat din 1959 Secția de Zootehnie. În 1962 a fost înființată și Facultatea de Medicină Veterinară,iar în 1968 a luat ființă și Facultatea de Zootehnie. În perioada 1970-1975 în cadrul Facultății de Agricultură a funcționat și secția de Economia agriculturii. În anul 1977 s-a înființat
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]