38,855 matches
-
(a publicat și sub pseudonimul Victor Lucrețiu) (n. 1 februarie 1912, Deda, Mureș - d. 6 martie 1989, București) a fost un scriitor, istoric român, cercetător al istoriei Transilvaniei. A publicat 40 de cărți, în mare parte din ele abordând subiectul său preferat, Ardealul, dedicându-i acestuia toată puterea sa de muncă. s-a născut în 1 februarie 1912 în comuna Deda. A avut o copilărie
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
(ebraică: משה אידל, n. 1947, Târgu Neamț, România) este un filosof și cercetător al Cabalei israelian, originar din România. El îndeplinește funcția de profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El predă, de asemenea, la Colegiul Academic din Safed. s-a născut într-o familie evreiască din Târgu Neamț. Orășelul său
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva și la Academia de arte plastice Betzalel din capitală. Începând din 1987 este profesor ordinar de gândire iudaică și șef al departamentului de gândire iudaică de la Universitatea Ebraică. Din anul 1989 este și cercetător principal la Institutul Shalom Hartman, de asemenea din Ierusalim. În anii sabatici a lucrat ca profesor invitat și cercetător la universități și instituții precum Universitatea Yale, Universitatea Harvard, Universitatea Princeton, Universitatea California din Los Angeles (UCLA), la Universitatea Pennsylvania din
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
Universității Statului New York în 1988, reprezintă o parte din lucrarea de doctorat a lui Idel și se bazează pe analiza a circa două sute de manuscrise. Cartea analizează experiența mistică trăită de Avraham Abulafia, cabalist care fusese mai puțin în atenția cercetătorilor și care se caracteriza prin aspirații profetice, credința că el însuși era proroc și Mesia, și care utiliza niște tehnici, numite de el profetice, pentru a ajunge la trăiri mistice extatice imediate. Această carte publicată la origine în engleză în
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
Idel descrie în ea tehnici de comentariu radicale extremiste ca de pildă Gematria și alăturările de litere. Acest eseu apărut în ebraică la editura Schocken în anul 1998 cuprinde o descriere a tot ce se știa in acel moment de către cercetători despre acest mare cabalist din Italia și despre influența lui asupra altor cabaliști. Această carte, editată în 2005 de Editura Universitătii Yale, a fost tradusă în romană și italiană. În cursul anului 2009 era prevăzută să apară în ebraică, germană
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
Neuroetica (engl.: "neuroethics") este o disciplină relativ nouă, la granița între neuroștiințe și filosofie. Cercetătorii nu sunt unanimi în delimitarea domeniilor aparținând neuroeticei. Unii dintre ei consideră neuroetica drept sub-capitol al bioeticei, având ca domeniu de cercetare evaluarea morală a metodelor tehnologice folosite în neuroștiință. William Safire definește neuroetica (2006) drept "domeniu al filosofiei care
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
de tratament care au ca scop ameliorarea funcțiilor creierului". Teme caracteristice ale neuroeticei, înțeleasă astfel, ar fi: În ce măsură se poate interveni în funcțiile cerebrale în scopul vindecării unor boli sau pentru a îmbunătății capacități cognitive, ca atenția sau memoria? Majoritatea cercetătorilor, însă, aplică termenul de neuroetică într-o accepțiune mult mai largă, punând pe primul plan relațiile dintre noile cunoștințe din domeniul neuroștiințelor și valorile morale, cum sunt simțul de responsabilitate al cercetătorului în raport cu libertatea de acțiune, raționalitatea și personalitatea umană
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
îmbunătății capacități cognitive, ca atenția sau memoria? Majoritatea cercetătorilor, însă, aplică termenul de neuroetică într-o accepțiune mult mai largă, punând pe primul plan relațiile dintre noile cunoștințe din domeniul neuroștiințelor și valorile morale, cum sunt simțul de responsabilitate al cercetătorului în raport cu libertatea de acțiune, raționalitatea și personalitatea umană. Neuropsihologul american Michael Gazzaniga consideră drept pincipale domenii ale neuroeticei "problemele legate de noțiunea de boală, normalitate, mortalitate, calitatea și filosofia vieții, care derivă din înțelegerea noastră asupra mecanismelor de bază ale
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
în anul 2002. Referatele prezentate la această conferință au fost reunite într-un volum care, pentru prima dată, avea ca titlu ""Neuroetica"" (Steven Marcus: "Neuroethics: mapping the field". Dana Press, New York 2002). Problematica astfel dezvoltată intră mai mult în preocupările cercetătorilor ce aparțin neuroștiințelor (Eric Kandel, Martha Farah, Michael Gazzaniga, Howard Gardner, Judy Illis) și mai puțin în cadrul filosofiei (Patricia Churchland, Thomas Metzinger). O activitate deosebită este desfășurată în ""Neuroethics Imaging Group"" de la "Stanford University" (USA) și în ""Unité de Recherche
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
Hume, care considera că libertatatea de acțiune și limitarea luării decizilor datorită diferențelor în trăsăturile de caracter, convingeri și dorințe sunt perfect compatibile, liberul arbitru bazându-se tocmai pe capacitatea luării unei decizii conform dispoziției psihologice de moment. Nu toți cercetătorii sunt de acord cu concluziile compatibiliste. Karl Popper (filosof) și John Eccles (neurofiziolog), în monografia publicată în comun ""The Self and Its Brain"" (1992), păstrează ideea de libertate a voinței, renunțând însă la conceptul de determinism. Prin activitățile spirituale se
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
de a utiliza aceste metode în [[publicitate]]. Asemenea probleme au deocamdată un caracter empiric fără consecințe normative imediate. Stabilirea unor relații concluzive între documentarea descriptivă a activității neuronale și normativele comportamentale ar fi o greșeală metodologică, fapt recunoscut de majoritatea cercetătorilor. Totuși, în anumite situații concrete, rezultatele investigațiilor neuroștiințifice pot influența evaluarea morală a unei acțiuni. O persoană care, datorită unei leziuni a creierului, nu mai este capabilă să mențină sub control impulsurile și reacțiile afective va fi altfel încadrată moral
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
acesta e motivul pentru care ele sunt simple aproximări ale situației din acel moment. Prin prisma ideilor convenționale ale acelei vremi, Lorenz nu făcuse nimic greșit. El ar fi trebuit să obțină un rezultat destul de asemănător cu cel precedent. Un cercetător se poate considera norocos dacă măsurătorile sale au o acuratețe de 3 zecimale. Și e evident că cea de a 5-a și cea de 6-a zecimala sunt imposibil de măsurat prin metode rezonabile și totodată că aceste valori
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
îl poate umple asemenea unui pătrat cu două dimensiuni, deoarece nu are arie. Prin urmare dimensiunea curbei Koch e undeva între cele două. Termenul de fractal a ajuns să descrie orice imagine care prezintă atributul de auto-similaritate. Mai tarziu, un cercetător pe nume Feigenbaum studia bifurcațiile unei diagrame și încerca să își dea seama cât de repede apar acele bifurcații. A reușit să își de-a seama că au o viteză de apariție constantă. El a calculat-o la 4.669
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
dar regularitatea era identică cu cea a unei ecuații mult mai simple. Această eră o descoperire revoluționară. El a descoperit că o întreagă clasa de funcții matematice se comportau în același fel. Această universalitate putea să îi ajute pe alți cercetători care studiau ecuațiile haotice. Universalitatea oferise cercetătorilor unealtă necesară pentru a studia sistemele haotice. Acum ei puteau utiliza o simplă ecuație pentru a afla rezultatul unei ecuații mai complexe. Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
unei ecuații mult mai simple. Această eră o descoperire revoluționară. El a descoperit că o întreagă clasa de funcții matematice se comportau în același fel. Această universalitate putea să îi ajute pe alți cercetători care studiau ecuațiile haotice. Universalitatea oferise cercetătorilor unealtă necesară pentru a studia sistemele haotice. Acum ei puteau utiliza o simplă ecuație pentru a afla rezultatul unei ecuații mai complexe. Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții unui matematician. Vasele de sânge care se
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
s-au păstrat de-a lungul timpului, au trebuit să le metamorfozeze, pentru a putea supraviețui și a adopta islamul ca religie, tot așa cum semenii lor, luați sclavi și transportați în America, au adoptat creștinismul. În timpul perioadei coloniale, mai mulți cercetători și antropologi au încercat să înțeleagă și să clasifice sistemul religios din Maghreb. Astfel,începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Gnaoua/Gnawa sunt identificați ca fiind o confrerie religioasă populară ale cărei practici terapeutice provine din moștenirea cultelor animiste
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
au încercat să identifice proveniența acestei comunități și a practicilor sale rituale, explorând originea cuvântului "Gnawa/Gnaoua". Explicația oferită de "Maurice Delafosse" în 1924, a rămas vreme îndelungată unica referință etimologică a cuvântului și a fost adoptată de generații de cercetători. Potrivit lui Delafosse, expresia berberă "akal-n-iguinaouen" care semnifică "țara negrilor", ar fi dat naștere la cuvântul "Guinée" „Guineea” precum și cuvântului "Gnawa/Gnaoua", prin asemănare fonetică. "Gnawa/Gnaoua" ar semnifica deci "omul negru" sau "venind din țara negrilor". Totuși, în absența datelor
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
Gnawa/Gnaoua", prin asemănare fonetică. "Gnawa/Gnaoua" ar semnifica deci "omul negru" sau "venind din țara negrilor". Totuși, în absența datelor istorice probatoare, doar această înrudire fonetică a permis sprijinirea ipotezei originei subsahariene a acestei comunități și a riturilor sale. Cercetătorii contemporani admit că este dificil astăzi să se identifice originea "Gnaoua/Gnawa" pornind de la numele lor, cu atât mai mult cu cât ei nu sunt toți "negri", arabi sau musulmani. Există "Gnaoua/Gnawa" berberi și "Gnawa/Gnaoua" evrei, tot așa cum
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
(Shneur Zalman Schechter) (în ) (n. 7 decembrie 1847, Focșani, Moldova - d. 19 noiembrie 1915, New York) a fost un învățat și rabin englez -american originar din Moldova (ulterior - parte a României),ebraist, cercetător în domeniul iudaismului și pedagog, revelator și cercetător al documentelor Ghenizei din Cairo, părintele spiritual al curentului conservativ în iudaism, întemeietorul Uniunii Sinagogilor conservative din SUA, directorul și înnoitorul prestigiosului Seminar Teologic Iudaic din New York ((Jewish Theological Seminary - JTS). S-
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN are aproximativ 2600 de angajați cu normă întreagă și, pe lângă aceștia, alți 7931 de cercetători și ingineri (care reprezintă 500 de universități și 80 de naționalități diferite). Aproximativ jumătate din comunitatea mondială a fizicii particulelor lucrează la experimente ce au loc la CERN. Pentru că este un centru de cercetare internațional, cercetările CERN nu se află
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
avut ca rezultat și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon van der Meer (pentru descoperirea bosonilor W și Z), și Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1992, acordat cercetătorului francez de la CERN Georges Charpak (pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir). Laboratorul joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv cele necesare propriei activități, care presupune tehnologii de cea mai înaltă performanță
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
camerei proporționale multi-fir). Laboratorul joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv cele necesare propriei activități, care presupune tehnologii de cea mai înaltă performanță. CERN dispune de o gamă largă de forme de instruire și specializare, care atrag mulți cercetători și ingineri tineri. CERN are în dotare o rețea formată din șase acceleratoare de particule și un singur decelerator de particule. Fiecare accelerator din complex accelerează particulele până la o anumită energie, după care le trimite următorului accelerator, care urmează să
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
în prezent sunt următoarele: Principalul centru de cercetare de la Meyrin are, de asemenea, un centru mare de informatică dotat cu computere de ultimă generație pentru a interpreta digital datele obținute experimental. Datorită faptului că rezultatele cercetărilor trebuie făcute publice tuturor cercetătorilor din lume, centrul de computere de la CERN găzduiește un Internet Exchange denumit CIXP ("CERN Internet Exchange Point"), care se interconectează cu alte Internet Exchange-uri și furnizori de servicii internet din Europa. CERN este cunoscut de altfel că locul unde a
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
că locul unde a fost creat web-ul. Aici există primul server din lume, un computer care avea lipit pe el un bilet: "This machine is a server! Do not power down!" ("Acest aparat este un server! Nu îl opriți!") Cercetătorii de la CERN au făcut public faptul că ar fi observat că neutrinii se deplasează cu o viteză superioară celei a luminii și, mai mult decât atât, au proprietatea de a-și schimba aroma. Potrivit teoriei restrânse a relativității, niciun corp
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
interacționa cu ea. În urmă experimentului s-a observat că neutrinii au ajuns la destinație cu 60 de nanosecunde mai repede decât în cazul în care ar fi călătorit cu viteza luminii și că și-au schimbat aroma. Echipa de cercetători a repetat testul de 15.000 de ori pe parcursul a trei ani pentru a ajunge la această concluzie, după care în 2011 a cerut ca experimentul să fie repetat și supus analizei specialiștilor din exterior. Acest rezultat nu a fost
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]