37,049 matches
-
bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
Primul șah al dinastiei, Ismail I, a urmat o politică destul de intensă în cea ce privește restaurarea unor edifici din diferite orașe asociate cu anumite personalități ale șiismului, orașe precum Karbala, Najaf sau Samarra din Irak și Mashhad din Iran. Monumentele din Tabriz, capitala noului imperiu au fost și ele restaurate. Alte lucrări importante au avut loc la Ardabil, locul unde se află înhumat șeicul Safi-ad-Din, strămoșul dinastiei și un mare mistic sufist. De asemenea, Ismail l-a îngropat aici pe
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
porți colosale. În apropierea ei se află Moscheea lui Lotfollah, construită mai devreme între anii 1603-1619 și fiind exclusiv rezervată șahului și familiei sale. Pe lângă toate acestea au mai fost construite poduri, grădini și pavilioane, dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea Jameh, cea mai veche din oraș. Principalul arhitect al acestei perioade este Shaykh Bahai. De asemenea, au avut loc numeroase lucrări la vechile orașe sfinte ale șiismului, moscheile și sanctuarele de acolo fiind
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și ciupercilor, cât și drumul județean (DJ172D) care străbate situl. În vecinătatea sitului se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Poiana Stampei (construcție secolul al XIX-lea, monument istoric) și Pasul Tihuța (trecătoare ce asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei).
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
sudul Piteștiului, cartier care cuprinde numai blocuri de locuințe. Înainte de 1970, în această zonă existau numai case, dar toate au fost demolate pentru a face loc blocurilor. După demolări a fost clădit și parcul din cartier unde a fost strămutat Monumentul Eroilor, acesta aflându-se înainte în curtea bisericii din preajmă. Cartierul Prundu se învecinează la sud cu comuna Bradu la vest cu cartierul Tudor Vladimirescu și, la nord cu centrul orașului și la est este mărginit de Autostrada A1. Bulevardul
Prundu (cartier) () [Corola-website/Science/334399_a_335728]
-
să inunde valea [[Regiunea Ruhr|Ruhrului]], după ce blocaseră stăvilarele pe poziția deschis. [[Operațiunea Grenade|Traversarea cursului Rinului]] de către forțele americane a fost întârziată cu două săptămâni, timp în care apele s-au retras. [[File:Westwall cross 01.jpg|thumb|300px|Monument din Vossenack în memoria celor căzuți în luptele din Pădurea Hürtgen]] Americanii au pierdut 33.000 de soldați în cursul luptelor, iar germanii peste 28.000 de militari. În Cimitirul militar german Hürtgen, veteranii Diviziei a 4-a de infaterie
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
celor căzuți în luptele din Pădurea Hürtgen]] Americanii au pierdut 33.000 de soldați în cursul luptelor, iar germanii peste 28.000 de militari. În Cimitirul militar german Hürtgen, veteranii Diviziei a 4-a de infaterie SUA au ridicat un monument în memoria locotenentului (29 seeptembrie 1921 - 12 noiembrie 1944). Tânărul ofițer german a murit după ce a suferit răni grave pe când încerca să ajute un soldat american rănit să iasă din câmpul minat "Wilde Sau". Acesta este unicul monument ridicat de
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
ridicat un monument în memoria locotenentului (29 seeptembrie 1921 - 12 noiembrie 1944). Tânărul ofițer german a murit după ce a suferit răni grave pe când încerca să ajute un soldat american rănit să iasă din câmpul minat "Wilde Sau". Acesta este unicul monument ridicat de foștii inamici unui soldat german într-un cimitir militar german. [[File:ATimeForHealing.JPG|thumb|300px|Monumentul de pe podul Kall]] Un monument de pe podul Kall amintește de momentul de omenie apărut printre ororile războiului. A fost dedicat la sărbătorirea
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
a suferit răni grave pe când încerca să ajute un soldat american rănit să iasă din câmpul minat "Wilde Sau". Acesta este unicul monument ridicat de foștii inamici unui soldat german într-un cimitir militar german. [[File:ATimeForHealing.JPG|thumb|300px|Monumentul de pe podul Kall]] Un monument de pe podul Kall amintește de momentul de omenie apărut printre ororile războiului. A fost dedicat la sărbătorirea oficială a celei de-a 60-a aniversare a încetării focului de pe podul Kall (7 noiembrie 1944). Istoricii
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
încerca să ajute un soldat american rănit să iasă din câmpul minat "Wilde Sau". Acesta este unicul monument ridicat de foștii inamici unui soldat german într-un cimitir militar german. [[File:ATimeForHealing.JPG|thumb|300px|Monumentul de pe podul Kall]] Un monument de pe podul Kall amintește de momentul de omenie apărut printre ororile războiului. A fost dedicat la sărbătorirea oficială a celei de-a 60-a aniversare a încetării focului de pe podul Kall (7 noiembrie 1944). Istoricii militari au deschis o dezbatere
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
O lungă perioadă de timp, în sat nu au mai avut loc nunți, botezuri, cumetrii sau alte petreceri. Cele 116 suflete care au pierit în flăcări sunt pomenite anual în Săptămâna Luminată. Pe locul bisericii arse a fost ridicat un monument în memoria locuitorilor care și-au pierdut viața în urma tragicului eveniment. Dramatica întâmplare a constituit subiectul filmului documentar "Focul", care a primit Marele Premiu la Festivalul-Concurs al filmului cu tematică religioasă ”Lumină din lumină”.
Incendiul de la biserica din Costești, Argeș () [Corola-website/Science/335043_a_336372]
-
trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
, la origine numit Ba-Ta-Clan, este o sală de spectacole pariziană construită de arhitectul în 1864 și situată pe bulevardul Voltaire nr. 50, în al 11-lea arondisment. Numele este o referință la "Ba-ta-clan", operetă de Offenbach. Clădirea este declarată monument istoric din 11 martie 1991. Pe 13 noiembrie 2015 a fost scena unui atac terorist revendicat de organizația Statul islamic. era la început un mare café-concert cu o arhitectură chineză, cu cafeneaua și teatrul la parter și o mare sală
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
Catedrala „Schimbarea la Față” din Tighina este o catedrală ortodoxă și, totodată un monument de arhitectură din municipiul Tighina, Republica Moldova. Administrativ ține de Eparhia Tiraspolului și Dubăsariului, a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove. Istoria catedralei începe pe la 1814, când șefii de inginerie a cetății Tighina încep lucrările de îndepărtare urbanistică a orașului de la
Catedrala Schimbarea la Față din Tighina () [Corola-website/Science/335142_a_336471]
-
este un edificiu religios, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inclus în registrul monumentelor de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Biserica a fost construită în stil neogotic. Curtea bisericii este înconjurată de un gard înalt de fier forjat. Biserica a fost ctitorită de Cezarina Dolivo-Dobrovolskaia (nume de fată Toma Boczarska), o catolică de
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
este un monument de arhitectură de însemnătate națională, situat la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle din Chișinău. A fost introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Prima atestare documentară a proprietății datează
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
este un monument de arhitectură de însemnătate națională, situat la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle din Chișinău. A fost introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Prima atestare documentară a proprietății datează 1841, când M. Mihailov care l-a vândut fratelui său Andrei Bilevici Iavorschi. Între 1870-1874 aparținea era P. G. Tverdohlebov, după care
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
are o compoziție simetrică, alcătuită din patru axe, toate conținând ferestre. Cornișa casei este proeminentă, din muluri, cu o friză netedă, susținută la colțuri de lesene. În anul 2014, agentul economic care arendează clădirea a demarat lucrări de restaurare a monumentului. Cu scopul de a restabili aspectul conferit de Bernardazzi, agentul economic dorește să inaugureze în clădire un restaurant sau cafenea. Proiectul este avizat de Ministerul Culturii.
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
o legătură cu Coranul. El se bazează, între altele, pe o legendă, după care Saladin ar fi avut o revelație în vis care i-a indicat locul mormântului lui Musa, și pe baza acesteia el a ridicat acolo un prim monument. Se presupune că Saladin a ales locul din cauza proximității lui cu Ierusalimul. Cercetătorul israelian al regiunii Palestinei-Israelului, Yosef Breslavi, observă că islamul cunoaște niște sanctuare speciale numite „maqam”, care , după opinia sa, au fost alese deoarece reprezentau puncte mai înalte
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa Natalia Dadiani este un monument de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe str. 31 august 1989, 155 din Chișinău, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Clădirea este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău alcătuită de Academia de
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa Natalia Dadiani este un monument de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe str. 31 august 1989, 155 din Chișinău, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Clădirea este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău alcătuită de Academia de Științe ca monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională. A fost construită în stilul eclectic, cu sursa de influențat de goticul florentin. Clădirea de 2,5 etaje a
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
de însemnătate națională, amplasat pe str. 31 august 1989, 155 din Chișinău, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Clădirea este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău alcătuită de Academia de Științe ca monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională. A fost construită în stilul eclectic, cu sursa de influențat de goticul florentin. Clădirea de 2,5 etaje a fost construită în 1901, după un proiect de Alexandru Bernardazzi. Până atunci, în acest
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
este un lăcaș de cult ortodox situat pe teritoriul comunei omonime din județul Suceava. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica și bunurile de patrimoniu pe care le adăpostea au fost în mare parte distruse de un incendiu puternic produs în data de 18 februarie 2015. Biserica este construită
Biserica de lemn din Poiana Stampei () [Corola-website/Science/335272_a_336601]
-
adăpost veșmintele preoțești, prapurii și scaunele din biserică. La dezastru au contribuit și lucrările de modernizare realizate fără aviz: schimbarea învelitorii acoperișului cu tablă tip Lindab, care a favorizat propagarea incendiului și îmbrăcarea pereților cu polistiren. Biserica figura pe lista monumentelor istorice încă din anul 1956 și era cel mai important obiectiv de la limita vestică a județului Suceava cu județul Bistrița-Năsăud.
Biserica de lemn din Poiana Stampei () [Corola-website/Science/335272_a_336601]
-
Bărnuțiu”, la intersecția străzilor George Barițiu si Emil Isac. Are forma unui cub de beton, placat cu marmură albă, pe lateral regăsindu-se numele închisorilor în care au suferit detinuți anticomuniști, placate cu marmură neagră. Cubul simbolizează celula unei închisori. Monumentul închinat victimelor rezistenței anticomuniste este opera arhitectului clujean Virgil Salvanu.
Monumentul Rezistenței Anticomuniste () [Corola-website/Science/335288_a_336617]