36,989 matches
-
folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, p. 110-111) „Dar ce, zici tu, oare bunurile acelea stau în speranțe? Desigur că în speranțe, însă nu în speranțe omenești, care de multe ori se spulberă, și îl rușinează pe cel ce speră, deoarece a murit deja cel ce făgăduise, sau că fiind viu și-a schimbat părerea, însă ale noastre nu sunt așa, căci speranța noastră este sigură și nemișcată. Cel ce a făgăduit acele bunuri ființează în veci, și noi, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ei, pe alte planete, unor condiții spațio temporale, dotați și ei probabil cu rațiune. Omul universal a devenit pentru noi mai degrabă general umanul, se referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o religie universală, nu o considerăm astfel fiindcă ea dă acces la totalitatea realului și la Principiul lui divin (cum face orice religie autentică, oricît de selectiv ar fi criteriul de integrare în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asupra democrației, dintr-o perspectivă empirică și nu normativă sau teoretică. Astfel, direcția de studiu prezentată aici poate fi utilizată și completată de studii viitoare. Având în vedere faptul că cercetarea populismului dintr-o perspectivă transregională aproape că nu există, sperăm ca acest volum să ofere o perspectivă nouă, alături de abordările clasice. Capitolul 2 Partidele populiste din Belgia: un exemplu de hegemonie a democrației liberale? Sarah L. de Lange Tjitske Akkerman În ultimii zeci de ani, în Europa de Vest, partidele populiste au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
caz, schimbarea numelui partidului a fost urmată de o perioadă de reorientare ideologică și organizațională. În 2003, membri SP.A, l-au ales pe Steve Stevaert, cunoscut pentru bancurile sale seci, în funcția de lider al partidului. Numeroși membri au sperat că Stevaert va reuși să oprească declinul electoral al partidului, care pierduse un procent semnificativ de votanți în favoarea VB-ului. La rândul său, Stevaert, fost proprietar de local în Hasselt, a crezut că poate inversa trendul electoral, introducând o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populist moderat la putere și unul radical în opoziție? Teoria potrivit căreia el ar fi luat-o pur și simplu razna după pierderea alegerilor nu poate fi nicicum demonstrată. De altfel, el s-a comportat destul de moderat în iulie 2006, sperând să întoarcă rezultatul alegerilor pe căi legale. Doar atunci când acest demers nu a dat rezultate, el s-a întors în stradă. În ultimii 20 de ani, proteste similare au condus, uneori, la demisia guvernatorilor sau a primarilor contestați de public
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partide să aibă încredere în IFE, să privească Mexicul drept o democrație, să creadă că alegerile vor fi corecte sau să creadă că starea democrației se va îmbunătăți în timpul mandatului lui Calderón. Față de perredistas, alegătorii independenți erau mai înclinați să spere într-o îmbunătățire a calității democrației în timpul președintelui Calderón, însă erau mai puțin înclinați decât aceștia să considere că alegerile au fost corecte sau să așeze Mexicul în rândul democrațiilor. Deoarece 30% dintre mexicani declară că nu au nicio simpatie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spiritul lor, chiar dacă instituțional, regulile jocului vieții economico-sociale și în acest domeniu se schimbă mereu, fie pentru că „îmbătrânesc” prea devreme, fie pentru că nu au fost niciodată tinere, fie, pur și simplu, pentru nevoia de a fi mereu în actualitate. Să sperăm, dragi studenți, că dacă alegerea pe care ați făcut-o pentru școala de Administrație și Management Public de la ASE este de tip vocație sau apropiată, atunci, și numai atunci, în fiecare dintre voi se va trezi acea energie care așteaptă
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și celelalte forme de viață. Numai dacă iubiți cunoașterea și tot ceea ce alegeți să faceți aveți șansa de a vă împlini viața, de a realiza performanța de sens atât de necesară existenței voastre ca relație. Ceea ce facem la acest curs sper să reprezinte o lecție de moralitate instituțională din care să învățăm că a sluji comunitatea este cel mai frumos și înălțător sentiment uman. În spiritul acestui comportament se află valoarea armoniei vieții umane, care prin acordare, coerență și rezonanță demonstrează
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
socialuman ca bucuria lucrului bine făcut de ființa omenească, aceasta fiind cea care umanizează principiul raționalității din economie, și nu numai, îl privește mereu din perspectiva „sănătății întregului viu comun” în afara căruia nimic nu are sens! Să credem și să sperăm, dragi prieteni, că odată învățată bucuria lucrului bine făcut și economiștii din administrația publică se vor comporta în activitatea lor după regula calității, singura în măsură să valideze raționalitatea în condiții de limitare și incertitudine, să o subordoneze aspirațiilor de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cu căldura luminii ei, înălțându-vă în „al nouălea cer”, acolo unde creația din iubire și dăruire te face să nu uiți ceea ce spunea Maica Tereza, că „Am fost creați pentru același scop. Pentru a iubi și a fi iubiți.” Sper că și în acest curs veți avea posibilitatea să descoperiți emoția interpretării vieții publice și din punctul de vedere al achizițiilor publice, activitate social-umană la fel de importantă ca celelalte, dacă este făcută în moralitate și respect pentru comunitatea umană, cu profesionalism
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
putut intitula: Exerciții practice de terapii comportamentale și cognitive. Astfel, ea se adresează fiecărui clinician care, în această meserie dificilă, încearcă să-și completeze cunoștințele. Pentru studenții care au început, sau încep o formare în practica terapiilor comportamentale și cognitive sperăm ca această lucrare să constituie un ajutor prețios pentru îmbogățirea cunoștințelor lor teoretice și practice. Cât despre pacienți, colaboratori în acest efort, știm că aceștia vor găsi informații în plus în ceea ce privește experiențele lor terapeutice. In sfârșit, „omul obișnuit” va obține
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor sunt discutate cererea și așteptările subiectului și sunt identificate scopurile comune. Acestea se referă la schimbările concrete la care speră subiectul în legătură cu ceea ce face, gândește sau resimte. Ele includ schimbările care sunt de dorit, în opinia clinicianului, în ceea ce privește sentimentele de auto-eficiență, de autocontrol și în legătură cu managementul propriei persoane. Aceste schimbări sunt de natură a consolida rezultatele tratamentului și a diminua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situația evitată. Scopul fundamental al terapiei cognitiv-comportamentale este acela de a ajuta pacientul să perceapă o eficiență personală. Ea îi permite să învețe strategii de control fiziologic, cognitiv, comportamental pe care le poate generaliza la alte situații problemă. Se poate spera că, odată cu experiența reușită de înfruntare a unei situații neplăcute, pacientul își modifică profund credințele în legătură cu capacitățile sale de a acționa în fața obstacolelor, deci maniera sa de a se poziționa față de lumea exterioară și față de ceilalți. 2. Studiu de caz
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
au dispărut în urma administrării unui comprimat de alprazolam 1 mg. Psihiatrul de gardă a recomandat pacientei un tratament ambulatoriu. Doamna S. vine la spital ca urmare a presiunilor din partea soțului său. Ea se îndoiește că poate fi ajutată și nu speră prea mult de la această consultație. Nu are încredere în medicamente și este anxioasă la ideea că i se va impune un tratament. Istoria bolii Doamna S. suferă de atacuri de panică și agorafobie de doi ani. Ea este incapabilă să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cele trei coloane ale lui Beck, notând toate gândurile negative și identificând câte un gând alternativ pentru fiecare dintre ele; - să noteze administrarea de anxiolitice. Feedback La final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv. Ea speră că dosarul său va fi acceptat și că va putea să-și reia rapid lucrul. Sedința 11 Doamna S. este puțin anxioasă. Demersurile pentru a obține un program terapeutic redus la jumătate s-au desfășurat în condiții bune și reluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
El determină fiecare pacient să descrie cu precizie caracteristicile verbale și non verbale ale unui comportament agresiv. Apoi, animatorul exprimă, în cadrul jocului de rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se expune oricărei situații sociale, chiar benignă, ei îi este frică, se simte încordată și neliniștită, de teamă să nu apară starea de disconfort și să nu roșească. In drum spre creșă sau spre școală, atunci când își însoțește copiii, ea speră întotdeauna să nu întâlnească pe nimeni, merge cu capul plecat pentru a nu întâlni nici o privire. Dacă situația este neobișnuită sau reprezintă o necesitate (întâlnire cu editorul sau cu autorul, aniversare în familie, serată mondenă), ea are insomnii în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se iau în considerație ca martori doar subiecții deveniți „normali” după tratament, atât EPR cât și terapia cognitivă au o eficiență slabă (25% dintre cazuri în urma uneia sau alteia dintre tehnici): tratamentul tulburărilor obsesionale și compulsive permite deci să se spere într-o diminuare a simptomelor, rar într-o dispariție totală a cestora. Pacientul care a experimentat o tehnică o aplică, dar experiența demonstrează faptul că tehnica cognitivă permite pacientului care suferă de tulburare obsesională și compulsivă să-și diminueaze mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
era o persoană care consuma alcool. Impreună cu terapeutul, el își dă seama atunci că, pentru a compensa sentimentul de proastă dispoziție, apelează la „marele joc”, la care cealaltă persoană nu participă. Reacția imediată pozitivă a celeilalte persoane, așa după cum speră el, îi oferă un sentiment de siguranță și îl determină să o considere „drăguță” și atrăgătoare. Terapeutul formulează ipoteza că femeia independentă are mai mare șansă să reacționeze cu neîncredere. Figura 5. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „independentă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
formulează împreună cu terapeutul ipoteza că schema principală este, în acest domeniu, carența afectivă, coping-ul principal fiind evitarea/abandonul. De exemplu, atunci când organizează un eveniment, el îi împinge în față pe subalterni și evită să solicite feedback-uri (teamă de reproșuri), sperând în același timp că va primi mulțumiri pentru munca sa. Rezultatul este acela că mulțumirile sunt puține la număr, iar „nemulțumiții” îi fac totuși reproșuri, validând o dată în plus schema. Figura 7. Coping neadaptat referitor la profesie Carență afectivă Evită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
termen scurt, pentru a evita perceperea consecințelor dureroase ale schemei. Analiza schemelor și a coping-urilor De exemplu, pentru a evidenția excesul coping-ului de contraatac „supracontrol al relației”, terapeutul o numește „atitudine James Bond”. Acest tip de scenariu ideal, pe care speră în mod inconștient să-l vadă realizat, ar fi acela care este cel mai puțin susceptibil de a activa schema sa carențială. Lucrul în comun permite abordarea relațiilor și a eșecurilor sentimentale din perspectiva acestui personaj de ficțiune care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bilanțul terapiei. Terapeutul îi cere lui Gwen părerea în legătură cu terapia și despre impactul pe care îl are aceasta asupra ei. Ea spune că se simte mai puțin deprimată. Dorința sa de a avea crize de bulimie s-a diminuat. Ea speră să reducă numărul acestora. Este mulțumită că a încetat să mai bea alcool și că a redus „exercițiile abdominale”. Constată că este mai puțin irascibilă acasă, dar își reproșează că își „deranjează părinții”. Are mai degrabă o atitudine pozitivă în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]