38,095 matches
-
ruse, și luarea Șistovului. Bateriile de artilerie de la Izlaz, Flămând și Turnu Măgurele au susținut ofensiva victorioasă a armatei ruse de la începutul lui iulie 1877 la Nicopole. De asemenea focul continuu a două regimente de infanterie română a împiedicat retragerea trupelor turcești din Nicopole spre Rahova. Din cele trei sectoare ale armatei ruse din Balcani cel mai important se dovedea a fi în iulie 1877 cel de la Plevna, punct strategic aflat la întretăierea a trei drumuri. De cucerirea Plevnei depindea așa cum
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Rahova. Noi unități militare românești din diviziile I și II, treceau în Balcani, pregătindu-se astfel marea victorie de la Plevna obținută în aceeași lună. OsmanPașa, lipsit de muniții și alimente încerca să spargă încercuirea printrun atac declanșat prin surprindere, împotriva trupelor ruse. Dar, prin lupta de la Opanez, românii luând 7000 de prizonieri turci i-au spulberat orice speranță. Intrând apoi în Plevna armata română impunea definitiv victoria luându-l prizonier pe vestitul general turc. Căderea Plevnei a permis acțiunea ofensivă nestingherită
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
glorie seculară. Presa română și străină au subliniat, de nenumărate ori, eroismul, bravura și rolul oștirii române în câștigarea victoriei în război. Ziarul englez Daily News consemna: ” Una din surprizele acestui război a fost neașteptata valoare și vitejie arătată de trupele române, eficacitatea și soliditatea armatei române. .. Românii s-au bătut cu același curaj disperat ca și rușii și armata română, deși mică a luat, dintr-un singur pas locul său între armatele europene... Dar oamenii de felul acelora care au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Constantin Corbu, 18771878 Războiul național și popular al românilor pentru independența deplină. Autorul arată că „Declarația de independență de la 9 mai 1877, a fost întâmpinată cu răceală sau chiar cu indiferență în Europa, iar Rusia, care semnase o convenție pentru ca trupele ei să ajungă de pe teritoriul nostru în Balcani, se ferea să accepte orice formă de cooperare. Avea să o impună , în cele din urmă, impulsul la care s-a ajuns în luptele de dincolo de Dunăre și asediul eșuat al Plevnei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
noastră la război să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie dădea instrucțiuni generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic român în Rusia că în ceea ce privește colaborarea româno-rusă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în epoca în care a trăit în ceea ce a avut ea mai nobil ca 60 aspirație ca ideal. Trebuia înfăptuită după realizarea unirii, independența. Chiar a doua zi după numirea sa ca ministru de externe, el semna convenția pentru trecerea trupelor ruse prin România făcând să se menționeze în text „garantarea instituțiilor și a integrității actuale a țării”. În aceeași zi, el, își instruia agenții cu privire la acest angajament explicându-le că România plasată prin poziția ei geografică în inima unui război
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din inițiativa Partidei Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul 2. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Majestății sale împăratul tuturor Rusiilor se obligă a menține și a face a se respecta drepturile politice ale statului român cum rezultă din legile interioare și tratatele existente, precum și a menține și a apăra integritatea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
românească formată din Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu s-au întâlnit Crimeea, la Livadia cu reprezentanții Rusiei. În discuțiile purtate cu Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația românească a susținut necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc, pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876 la București, convenția se va semna însă în aprilie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din spatele Carului cu bere ("o adunare de atîția maeștri a fost o minune pe care numai flerul artistic al maestrului Beligan a putut-o înfăptui"); apoi, sînt creionați cu spirit de observație Mircea Șeptilici (unul dintre puținii intelectuali autentici ai trupei, care spunea, malițios: Cine a mai pomenit ca actorii să citească cărți de teatru?!"), Dumitru Rucăreanu (care în viață avea un defect de vorbire, bîlbîială ce dispărea ca prin farmec, pe scenă; replicile lui sînt transcrise cu mult haz, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
directorului de la "Bacovia", unde era angajat. Apoi, era necesar ca-n Galați să fie un post vacant. În fine, urma ca eu să susțin că am mare nevoie de el în distribuția viitoarei montări de pe malul Dunării, profitînd că mica trupă nu avea prea mulți băieți, iar eu aveam nevoie de minimum zece. După cîteva sticle de vin, proiectul a devenit fezabil... Culmea, toate au mers strună: nu o mai lungesc, peste cîteva luni omul meu era la Galați, lîngă familie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ora două noaptea la hotel și li s-a pus în vedere să nu mai stea încă o noapte, deoarece înjurăturile și bețiile au speriat recepționerii și gardienii (oameni care văzuseră ceva scandalagii, la viața lor!). Am făcut cunoștință cu trupa (evitîndu-l pe director, care mîrîia, de nervi): o singură persoană vorbea românește, Evdokia; restul, numai în rusă! Spectacolul era la paravan, colegii Evdokiei mînuiau păpuși, iar vocile erau pe bandă, într-o limbă românească cvasi-arhaică. Evdokia socializa cu păpușile, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mea a sosit zîmbitoare, ca întotdeauna, și, după ce a ascultat criza mea de isterie, după ce s-a speriat de spumele-mi de la colțurile gurii, m-a dezarmat cu un cald și samaritean "Și ce dacă e un singur român în trupă? Și pentru unul singur trebuie să ne zbatem să-și cunoască țara!"... Mai puteam zice ceva? Mi-am cerut scuze de la toți cei pe care-i deranjasem, în Bîrlad și Vaslui, în vederea organizării turneului micului teatru de amatori din Izmail
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de doar nouă luni). Mă despart greu de puținele cunoștințe agreabile, două actrițe, și, cu actele de transfer în buzunar, plec în Capitala Banatului. Mă duc la teatru și-l caut pe director. Secretara mă primește acră. Apoi, apare liderul trupei, Hans Linder, cu un surîs echivoc pe față și-mi spune că postul meu a fost... blocat, între timp. Rămîn perplex. Mă scol cu greu de pe scaun și fug la un telefon public. Sun la Direcția Teatrelor și vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și banii amărîtei instituții, punînd-o pe directoare în situații delicate! (din păcate, G.G. nu a fost singurul care a făcut asta: mai știu cel puțin doi regizori care, în alte teatre, după ce au ridicat avansul, au plecat, chipurile, supărați pe trupă!). Sigur, a făcut fel de fel de mișculații disperata manageră, ca să justifice avansul (printre altele, o parte din decor l-am folosit eu ulterior, la Vrăjitorul din Oz). Asta a fost. Mi se pare și acum incredibil ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am propus trei titluri: după mici discuții, am convenit că vom face Ivan Turbincă. Era un text (al meu, după Creangă) pe care-l știam pe dinafară, deoarece îl mai montasem la Iași, Cluj și Brăila. Mă duc să cunosc trupa: am picat într-un moment prost în ziua aceea actorii tocmai fuseseră înștiințați că li s-a desfăcut contractul de muncă, urmînd ca teatrul să devină de proiecte (deci, nu mai primeau salariu, fiind plătiți de-acum pe contract de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
gură: nu m-a refuzat (portarii de teatru sînt întotdeauna sensibili la asemenea argumente!). Apoi, s-a petrecut un alt spectacol, uluitor: pe scena goală, slab luminată de un bec de serviciu, portarul acela nanist și buclucaș fost interpret în trupa lui Tănase, cum aveam să aflu ulterior! a prezentat un one man show cu texte & cuplete de-ale marelui revuist. Desigur, nu era în formă; nu aveau bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să ne lase. Pleacă scîrbit, bombănind. M-au cuprins remușcările: chiar, o fi etic să trezești un artist care visează?!... Ghinion onomastic 1996. Particip, la Buzău, la Festivalul "Ion Băieșu", cu spectacolul Crăiasa fără cusur după G. Călinescu realizat cu trupa Teatrului "Luceafărul". Președintele juriului, regretatul Horea Popescu. Cît au jucat actorii mei, m-am așezat la balcon, chiar în spatele juriului, în caz că s-ar fi cerut lămuriri. Deși scena era cam înghesuită, pentru o montare cu multe dansuri ample, totul a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
făcea toți banii; păcat de absentul fromaj, dar, nu-i așa, cina de dar nu se caută la dinți... A doua seară culmea! gazdele, după repetiție, ne oferă supă gulaș. Zic culmea!, deoarece la prînz eu am pregătit, pentru întreaga trupă, un gulaș consistent, care a produs delicii artiștilor noștri. La gulaș, un bun prieten de-al nostru, Hoga, a adus niște beri reci în cutii de carton, beri excelente, care se desfăceau fără deschizător, doar prin tragerea capacului. În a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-n apă. APĂ e mult mai tare!"; Polonius = un lord decrepit, picotind, din Camera Lorzilor ; un tîmpit de 60 de ani; Hamlet face pe nebunul, dar uneori e chiar nebun; nebunia e cînd H. uită textul și i-l amintește trupa de actori; nebunii se deosebesc de noi, pentru că încearcă să ne imite, să fie normali și nu reușesc; H. de-aia urmează fantoma, fiindcă e la granița dintre normalitate și nebunie; spectacolul trebuie să aibă multă comedie: Hamlet, Polonius, Groparii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
societății românești sub presiunea evenimentelor. Primul număr se deschide cu un Ordin de zi din 7 decembrie 1916, semnat de generalul Mackensen, în care se anunță cucerirea capitalei României, precum și cu un apel al împăratului Wilhelm I al Germaniei către trupele de ocupație. De altfel, publicația este însoțită permanent de versiunea în limba germană, „Bukarester Tageblatt”. Menită să exprime, sub aspect politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]