38,420 matches
-
aplicabile cauzei. Astfel, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, statuând că acestea sunt constituționale. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 657 din 11 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261514_a_262843]
-
are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, statuând că acestea sunt constituționale. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261514_a_262843]
-
1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.524D/2009 la Dosarul nr. 1.151D/2009, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 9 martie 2009 și 25 martie 2009, pronunțate în dosarele nr. 29/59/2009 și nr. 30/59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
art. 27 și art. 28 din același act normativ, excepții ridicate de Societatea Comercială "Symmetria" - S.R.L. din Timișoara în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt de natură a încălca libertatea economică și de a inhiba economia de piață, întrucât asociatul tras la răspundere în condițiile art. 27 din Codul de procedură fiscală nu va mai fi tentat să investească, în viitor, în alte societăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.524D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernul în Dosarul nr. 1.151D/2009 nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
precum și Guvernul în Dosarul nr. 1.151D/2009 nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
fundații, fie în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori consiliul director al unei asociații sau fundații; ... b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercitării unor drepturi sau a unor libertăți, ale art. 135 privind economia și ale art. 136 privind proprietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
cu debitorul, în accepțiunea legii, caz în care patrimoniile acestora din urmă sunt atât de strâns legate cu cel al debitorului încât de multe ori acestea chiar se identifică între ele. De asemenea, Curtea a reținut că textul de lege criticat își găsește aplicarea numai după data declarării insolvabilității debitorului, potrivit art. 176 din Codul de procedură fiscală, dată până la care debitorul, respectiv celelalte persoane interesate, precum administratorul, asociații sau acționarii, pot face apărările pe care le consideră necesare pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
evita situația ca societatea să fie declarată insolvabilă. Neexistând elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Distinct de considerentele deciziei menționate, Curtea constată că, prin dispoziția legală criticată, statul nu descurajează inițiativa privată, din contră, creează pârghii pentru deblocarea plății unor debite datorate în circuitul economic. Statul încurajează concurența loială și respectarea dispozițiilor legale în mecanismul complex al economiei de piață, astfel că, acesta îndestulându-se în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215597_a_216926]
-
ridicată de Cabinet individual de insolvență Liviu Țiplea, în calitate de lichidator al Societății Comerciale "Eridan Star" - S.R.L. din Iași, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 45 din Constituție, întrucât: - nu fac deosebirea între societățile dizolvate care nu au lichidator înscris în registrul comerțului și societățile dizolvate cu lichidator numit și înscris în registrul comerțului; - nu țin cont dacă lichidatorul a fost numit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252679_a_254008]
-
principiul disponibilității debitorului de a-și achita datoriile acumulate în timpul funcționării și desfășurării activității sale; - nu reglementează situația societăților comerciale dizolvate în perioada cuprinsă între momentul formulării cererii introductive și până la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii, iar textul criticat se referă doar la o categorie de debitori. Or, în virtutea dispozițiilor constituționale referitoare la libertatea întrunirilor și la libera asociere, după deschiderea procedurii de insolvență împotriva unui debitor, asociații sau acționarii debitorului se pot întruni în ședințe ale adunării generale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252679_a_254008]
-
excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252679_a_254008]
-
precum și de faptul că "nu este reglementată și situația societăților comerciale dizolvate ulterior formulării cererii de deschidere a procedurii". Curtea constată că susținerile formulate de autorul excepției de neconstituționalitate exprimă mai degrabă nemulțumirea acestuia în legătură cu soluțiile legislative cuprinse în textul criticat, precum și cu faptul că acestea nu reglementează și alte situații. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252679_a_254008]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225242_a_226571]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225242_a_226571]
-
nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate". Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: Măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură fiscală constau în indisponibilizarea unor bunuri sub forma popririi sau a sechestrului impus asupra bunurilor debitorului. Însă autorul excepției este nemulțumit de faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225242_a_226571]
-
excepției este nemulțumit de faptul că, deși parcurge procedura administrativă prevăzută de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală, procedura de executare silită îndreptată împotriva sa nu se suspendă. În aceste condiții, măsurile asigurătorii, potrivit textului de lege criticat, "rămân valabile pe toată perioada executării silite" și, mai mult, "odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii". Această viziune a legiuitorului a fost determinată de imperativul eficientizării procedurilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225242_a_226571]
-
decăderii, să se adreseze instanței în termen de 20 de zile de la expirarea termenului inițial de soluționare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancționată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condițiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancțiune pentru acesta din urmă. Critică, de asemenea, dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât nu prevede posibilitatea atacării în instanță și a soluțiilor de începere, respectiv de redeschidere a urmăririi penale. Consideră că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
a-și exprima opinia cu privire la dispozițiile art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 . Judecătoria Iași - Secția penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate a art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât dispozițiile de lege criticate nu contravin niciuneia din normele constituționale invocate, ci reprezintă o concretizare a acestora, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție. Tribunalul Iași - Secția penală consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece sunt menite tocmai să asigure accesul la justiție în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată și reprezintă o concretizare a normelor constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției prezenți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al Rom��niei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel, textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 278 din Codul de procedură penală: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
conformității prevederilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală cu dispozițiile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că textele de lege criticate conțin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenței sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituție. Dispozițiile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
autoritățile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele și principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reținut, pe de o parte, că dispozițiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituționale ce consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar pe de altă parte, că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Eventualele abuzuri ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]