38,420 matches
-
de urmărire penală sau întârzierile în soluționarea plângerilor adresate acestora, la care se face referire în motivarea excepției și care constituie în realitate cauza nemulțumirii mai multora dintre autorii excepției, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional. De altfel, și textele în întregime ale art. 278 și 278^1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare, Curtea statuând că prevederile de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
art. 10 raportate la art. 7 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicata și modificată, nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, prevederi invocate de autorul excepției în motivarea neconstituționalității textului de lege criticat. Se mai arată că egalitate nu înseamnă uniformitate, legiuitorul având posibilitatea de a adopta reglementări juridice deosebite pentru situații diferite, fără ca prin prin această să se încalce principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139174_a_140503]
-
Constantă Secția contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicata și modificată, excepție ridicată de Nicolai Mocanu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece instituie un tratament discriminatoriu acordând "beneficiul dreptului de a fi scutit pe timp de 10 ani de plata impozitului pe clădiri de la data dobândirii locuințelor, doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139174_a_140503]
-
de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei Deputaților, în punctul său de vedere, consideră că excepția este neîntemeiată, întrucat "Textul criticat nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituția României și nu încalcă principiul consacrat de acesta, nu instituie privilegii și discriminări. În ceea ce privește aplicarea unui tratament egal, acesta se impune doar pentru situații egale, prevăzute de lege, iar pentru situații diferite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139174_a_140503]
-
nu poate fi decât diferit". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia și din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 10 din Legea locuinței nr. 114
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139174_a_140503]
-
text este aplicabil categoriilor de persoane prevăzute la art. 7 alin. 1 din aceeași lege. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră discriminatorii aceste dispoziții deoarece de scutirea de plata impozitului pe clădiri beneficiază doar anumite categorii de persoane. Analizând dispozițiile legale criticate, Curtea constată că stabilirea unor înlesniri în realizarea accesului la proprietate asupra locuinței pentru anumite categorii de persoane, înlesniri determinate de criterii de protecție socială, de interesul statului pentru încurajarea întemeierii de familii tinere și pentru stabilizarea specialiștilor în localitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139174_a_140503]
-
2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, care este aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză. Se arată însă că, în lipsa constatării de către instanța de contencios constituțional a neconstituționalității textului criticat, decizia anterior referită nu poate fi aplicată, prin analogie, de către instanțele judecătorești, cu privire la măsura preventivă a arestului la domiciliu, întrucât este vorba despre două dispoziții legale diferite și despre două instituții diferite. 7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține, în acest sens, că, în prezenta cauză este aplicabilă, mutatis mutandis, Decizia Curții Constituționale nr. 336 din 30 aprilie 2015 . 9. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în măsura în care dispozițiile legale criticate se interpretează în sensul că "termenul de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii arestului la domiciliu" este un termen de recomandare, iar nu un termen imperativ. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
imperativ. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
de procedură penală, care au următorul cuprins: "Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia". 13. Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum și dispozițiile art. 6 paragraful 3 lit. b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
fost invocată de Societatea Comercială "Mib Prodcom" - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de emitere a unei somații de plată. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esen��ă, că dispozițiile de lege criticate instituie o procedură "rapidă și sumară" care nu asigură garanțiile privind dreptul la proprietate. În continuare arată că dispozițiile art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243424_a_244753]
-
2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243424_a_244753]
-
Prin contestația la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepția cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanței de admitere a cererii creditorului." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243424_a_244753]
-
limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părți, în condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament juridic identic pentru toți creditorii, pe de o parte, și pentru toți debitorii, pe de altă parte. Creditorii și debitorii se află în situații evident diferite. Creditorii sunt îndreptățiți să opteze pentru procedura specială, accelerată, în vederea realizării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243424_a_244753]
-
parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun". Aceste dispoziții sunt menite să apere interesele debitorului. Faptul că accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, nu este limitat rezultă chiar din dispozițiile ordonanței criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să acționeze pentru recuperarea creanțelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . În ceea ce îl privește pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243424_a_244753]
-
alin. (3) și art. 124 alin. (2) , deoarece legea specială autorizează aplicarea prin analogie a pedepsei prevăzute la infracțiunile din Codul penal . Or, o asemenea reglementare este de natură a afecta principiul legalității infracțiunilor și pedepselor. De asemenea, prin intermediul textelor criticate se stabilește în mod nejustificat un regim juridic discriminator care afectează dreptul la un proces echitabil și care instituie o justiție străină principiilor referitoare la unicitate, imparțialitate și egalitate. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214312_a_215641]
-
Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție , ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214312_a_215641]
-
legiuitorului, iar acesta poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Totodată, Curtea a reținut că prevederile criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție , iar situația juridică a anumitor categorii de persoane justifică aplicarea unui tratament diferit, în scopul unei mai bune înfăptuiri a justiției. De altfel, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214312_a_215641]
-
tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. Curtea a constatat, de asemenea, că textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție , câtă vreme accesul liber la justiție este asigurat prin posibilitatea părților de a se adresa instanței de judecată și de a declara recurs împotriva hotărârii instanței de fond, exercitarea dreptului oricărei persoane de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214312_a_215641]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190279_a_191608]
-
de lege ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta poate să revoce suspendarea executării pedepsei, dispunând executarea în întregime a pedepsei, sau să prelungească termenul de încercare cu cel mult 3 ani." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 23 - "Libertatea individuală" și ale art. 47 - "Nivelul de trai". Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit de lipsa din cuprinsul art. 86^4 din Codul penal a unei prevederi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190279_a_191608]
-
al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cheikh" - S.R.L. din Timișoara într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituție. Astfel, se arată că procesul-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții este un act administrativ emis de o autoritate publică, care trebuie verificat, sub aspectul legalității, de către o instanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183368_a_184697]
-
care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului". Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat instituie norme de procedură pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183368_a_184697]
-
alin. (2) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183368_a_184697]