45,986 matches
-
era produsă. . Walther Richard Hess (1894-1987) - lider nazist, desemnat de Hitler În 1939 al doilea la succesiunea conducerii Partidului Nazist. A fost luat prizonier În Scoția În 1941, unde se pare că mersese În Încercarea de a Începe negocierile de pace cu Marea Britanie. În cadrul Procesului de la Nürnberg a fost condamnat la Închisoare pe viață. . Ordnungspolizei (poliția de ordine) - numele forțelor polițienești regulate din Germania În perioada 1936-1945, cunoscute și sub denumirea de Grüne Polizei (poliția verde), datorită culorii uniformelor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cultural - programatice. Cuvântul elogiază limba română, cu trimiteri la Eminescu și Caragiale. Cartea, criticul, cititorii lărgește aria altui elogiu introductiv, adresat de astă dată lui Călinescu, prin observații critice (de pildă, la adresa televiziunii), până la ampla enumerare de autori și cărți. Pacea omului schițează ceea ce, În perspectiva anului 2000, ar putea să Însemne „pacea pentru om”. Impulsuri și ideal argumentează inseparabilitatea dintre cultură și o condiție umană autentică. Acesta e „cadrul” În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Cartea, criticul, cititorii lărgește aria altui elogiu introductiv, adresat de astă dată lui Călinescu, prin observații critice (de pildă, la adresa televiziunii), până la ampla enumerare de autori și cărți. Pacea omului schițează ceea ce, În perspectiva anului 2000, ar putea să Însemne „pacea pentru om”. Impulsuri și ideal argumentează inseparabilitatea dintre cultură și o condiție umană autentică. Acesta e „cadrul” În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative: o retrospectivă a prozei deceniului 1970-1979 ( Vitrina), analize de cărți recente, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
civică. În realitate omul avea, pur și simplu, o boală a vezicii urinare. Eu n-am așa ceva, am ceva mai rău, sunt anchilozat. Prin urmare, dacă o legendă se face Începând de la picioare, fiindcă sunt anchilozate, s-o lăsăm În pace...”. N-a lăsat-o, totuși, În pace. Nu lăsa nici măcar legendele În pace. Perihelic? Nu renunțase, nici În scris, nici În viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
simplu, o boală a vezicii urinare. Eu n-am așa ceva, am ceva mai rău, sunt anchilozat. Prin urmare, dacă o legendă se face Începând de la picioare, fiindcă sunt anchilozate, s-o lăsăm În pace...”. N-a lăsat-o, totuși, În pace. Nu lăsa nici măcar legendele În pace. Perihelic? Nu renunțase, nici În scris, nici În viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat, ca scriitor? Nu mai participa decât din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Eu n-am așa ceva, am ceva mai rău, sunt anchilozat. Prin urmare, dacă o legendă se face Începând de la picioare, fiindcă sunt anchilozate, s-o lăsăm În pace...”. N-a lăsat-o, totuși, În pace. Nu lăsa nici măcar legendele În pace. Perihelic? Nu renunțase, nici În scris, nici În viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat, ca scriitor? Nu mai participa decât din depărtare la viața literară, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
parlamentară și ultimele iluzii ale confortului civilizației sporeau confuzia În țările care mai sperau amânarea furtunii. În regimurile autoritare, mizeria morală și socială accelera demagogia limbajului oficial. Uniforme și urale, mizerie și palavre, teroare și promisiuni, Înarmare și declarații de pace, Întuneric și carnaval. „Cultul” dictatorilor de tristă celebritate ai epocii prolifera și prin Înmulțirea a tot felul de „șefi” cu depline puteri peste tot unde mai supraviețuia o comunitate care trebuia aliniată, disciplinată, transformată Într-o simplă unitate În subordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Marcelo Carranza este un tânăr rebel care refuză aneantizarea și tirania, apt a se sacrifica printr-un act absolut. Abaddón, el exterminador se Încheie cu epitaful lui Sábato Însuși, pe a cărui piatră funerară ar fi gravat un singur cuvânt: Pace... „La pace aspira... ca orice creator, ca toți cei născuți cu blestemul de a nu se resemna cu realitatea ce le-a fost dată ca viață și pentru care universul este oribil sau, În mod tragic, provizoriu și imperfect”, adăugând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
este un tânăr rebel care refuză aneantizarea și tirania, apt a se sacrifica printr-un act absolut. Abaddón, el exterminador se Încheie cu epitaful lui Sábato Însuși, pe a cărui piatră funerară ar fi gravat un singur cuvânt: Pace... „La pace aspira... ca orice creator, ca toți cei născuți cu blestemul de a nu se resemna cu realitatea ce le-a fost dată ca viață și pentru care universul este oribil sau, În mod tragic, provizoriu și imperfect”, adăugând cuvintele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de obicei, copiilor, n-am apucat să le Îndrăgesc. Mă plictisesc, nu am deprins la timp această evadare. Basmele nu mă atrag, istoria mi-e indiferentă. Aș fi mulțumit dacă și eu i-aș fi, dacă m-ar lăsa În pace, după ce prea multă vreme n-a vrut deloc să mă lase În pace. M-am dus, totuși, Într-o seară, să văd Reichstagul. Am ajuns, apoi, la Checkpoint Charlie. Întruchipări ale Istoriei? Două epoci dialogau În mine, prin mine. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
deprins la timp această evadare. Basmele nu mă atrag, istoria mi-e indiferentă. Aș fi mulțumit dacă și eu i-aș fi, dacă m-ar lăsa În pace, după ce prea multă vreme n-a vrut deloc să mă lase În pace. M-am dus, totuși, Într-o seară, să văd Reichstagul. Am ajuns, apoi, la Checkpoint Charlie. Întruchipări ale Istoriei? Două epoci dialogau În mine, prin mine. Un dialog pe care aș fi vrut să-l uit. Măcar pentru o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În coloane de imponderabil topaz, ar fi semnul stabilității În care se cumpănește, durabil, iubirea. Exteriorul discordant nu Întârzie să intre, Însă, În dialogul dintre soți. Forța sa disturbatoare luminează instantaneu zone sufletești ambigue, mutațiile lor potențiale. După momentul de pace tăcută a ceaiului, fericiții soți simt nevoia să-și vorbească. Ei revin la un subiect deja atins, anume personajul unei cărți citite recent: un bolnav psihic, se pare, corupe copii, ispitește femeile spre depravare și rămâne, mereu, zâmbitor, Încântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
iar mai târziu n-am mai vrut să-ți spun și mă enervai prin faptul că nu-ți dădeai singur seama, iar mângâierile tale nu mă mai impresionau. Și nu mă puteam hotărî să-ți spun să mă lași În pace, pentru că nu era ceva concret. Eram foarte apropiată de tine și totuși exista ceva, ca o umbră, aveam impresia că mă pot Îndepărta, că pot exista fără tine. Ai avut și tu acea senzație - cum totul se suprapune uneori, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o dusesem din România În America făcea, totuși, din reîntâlnirea În chiar locul său de adio, după mai bine de 20 de ani de la scurtul popas din 1979, o festivă revanșă asupra timpului. Nu vroiam să renunț la armonia și pacea privilegiatului pelerinaj, conștient că nu erau decât momentane, se vor risipi curând În carnavalescul tipic oricărei festivități și, În golul care Îl aspiră, cu aviditate, pe laureat, imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
gregara mascaradă totalitară. Dar exilul propriu-zis? Pe scena nouă, nou-venitul fusese distribuit Într-un rol nemaiîncercat. Profesor!... Într-o lume străină și limbă străină, În fața unei audiențe străine. Idilica enclavă academică nu putea risipi incertitudinile; le umilea doar, zilnic, prin pacea majestuoasă a pădurii și a cerului perfect. Lunile ospitaliere ale verii apropiau, cu fiecare amurg, Debutul, Întâlnirea cu publicul de la toamnă. Îndoielile nu erau puține. Rătăcitul se Întreba cum ar putea evita să joace, din nou, rolul care Îl consacrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
accent antiisraelian și antiamerican, având În vedere că printre cei care au ilustrat literar tema se află destui excelenți scriitori, evrei și ne-evrei, domiciliați În America și Israel. Premiul pentru literatură era pus În legătură și cu Nobelul pentru pace, acordat, surprinzător, fostului președinte american Jimmy Carter pentru o Înfăptuire datând de două decenii (acordul de pace israeliano-egiptean), În contextul actualului război contra terorismului și al amenințării de invazie a Irakului, față de care pensionarul pacifist Jimmy Carter are o poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
destui excelenți scriitori, evrei și ne-evrei, domiciliați În America și Israel. Premiul pentru literatură era pus În legătură și cu Nobelul pentru pace, acordat, surprinzător, fostului președinte american Jimmy Carter pentru o Înfăptuire datând de două decenii (acordul de pace israeliano-egiptean), În contextul actualului război contra terorismului și al amenințării de invazie a Irakului, față de care pensionarul pacifist Jimmy Carter are o poziție net diferită de a actualei administrații de la Casa Albă. Asemenea „presupuneri” pot sugera, cine știe, câte ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cheală, În capot roșu, În fața oglinzii. Străină, absurdă, terifiantă, imaginea fatalității Înseși. „Revelația definise situația mea neplăcută și de neînțeles, Îmi explicase, aș spune, apartenența. Apoi, s-a dovedit până la urmă că nici nu mai aveam nevoie de ea, făcusem pace cu această idee, evreitatea mea, adică, cum procedasem cu toate celelalte neplăcute și, pe deasupra, nu foarte comprehensibile idei. Făcusem pace cu ele lent, treptat, una după alta; doar un armistițiu, bagă de seamă, știind că aceste idei neplăcute și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Îmi explicase, aș spune, apartenența. Apoi, s-a dovedit până la urmă că nici nu mai aveam nevoie de ea, făcusem pace cu această idee, evreitatea mea, adică, cum procedasem cu toate celelalte neplăcute și, pe deasupra, nu foarte comprehensibile idei. Făcusem pace cu ele lent, treptat, una după alta; doar un armistițiu, bagă de seamă, știind că aceste idei neplăcute și mai ales nu ușor de Înțeles vor Înceta să existe când eu voi Înceta să exist și până atunci rămân cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
acea primă seară de controversă dezvăluia condescendență față de limba și lumea În care se născuse, o caracteristică deloc surprinzătoare nu doar pentru cine a pierdut ceva esențial și irecuperabil, dar a și fost rănit, În prealabil. „Nu reușesc să fac pace cu limba”, Îi scria, În 1988, fostului său coleg de liceu și prieten, Campus, aflat În Israel. Într-o altă scrisoare din același an, referindu-se la relația cu țara natală, recunoaște „o complexitate care la timpul copilăriei Îmi dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Partea a treia" Vorbind pietreitc "Vorbind pietrei" Voi che vivete sicuri Nelle vostre tiepide case, voi che provate tornando a sera il cibo caldo e visi amici: considerate se questo è un uomo che lavora nel fango che non conosce pace che lotta per mezzo pane che muore per un si o per un no. Considerate se questa è una donna, senza capelli e senza nome senza più forza di ricordare vuoti gli occhi e freddo il grembo come una rana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
proiectil. Întrebați-vă dacă om este robotul care sfârtecă bătrâne și prunci și mesele pe care așteaptă supa caldă. Întrebați-vă dacă om este cel care Înoată din greu În mâlul incertitudinii luptând pentru colțul de pâine și colțul de pace al efemerității și este spulberat, instantaneu, fără să poată spune da sau nu. Întrebați-vă dacă femeie este cea ascunsă sub emblema de catran a dinamitei, sub hipnoza belicoasă a asaltului. Femeia fără păr și fără nume, doar cu masca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
emisarul Eternității ascultă, Împreună, tăcerea pietrei care fusese om. Criptică și Înșelătoare și absolută era liniștea În cimitirul Ghivat Shaul. Liniștea ultimă, certitudinea ultimă. Ascultau Împreună tăcerea pietrei care fusese, cândva, om. Orbiți, deopotrivă, de Înscenările armoniei, În ora de pace și sânge a amurgului complice. (La Târgul de carte de la Ierusalim, iunie 2003 - Tamuz 5763) (Apostrof, nr. 2/2004) Cuprinstc " Cuprins" Partea Întâi Fierul de călcat dragostea 9 Lucian Raicu 21 Inima Poetului 25 Dureroasa zăpadă 36 Fragmente despre Sorin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
face să-și dea seama că a chinuit-o îndeajuns. Am încercat, dar nu sunt în stare să scap de acest sentiment. Nici după ce ne despărțim, nici după ce se recăsătorește, nici măcar după ce m-am măritat cu Mao. Nu pot face pace cu el și cu mine însămi, deși accept că asta îmi este soarta. Emoțional, nu mă pot lecui. Nu pot să sufăr ca el să fie al altei femei. Arsura durează toată viața mea. Nu ia sfârșit nici după moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]