37,224 matches
-
germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002; În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul "Patria mea
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
cele mai interesante evenimente din țară și străinătate, de a-i oferi cunoștințe literare și artistice”", "Foaie interesantă" anticipează programul "Semănătorului", o "„foaie populară”", pentru orașe, spre deosebire de "Albina" (1897-1937) care se adresa în special satelor. G. Coșbuc semnează versuri și proză. "Semănătorul" apare la 2 decembrie 1901. Directori (până în ianuarie 1903): Al. Vlahuță și G. Coșbuc. În editorialul intitulat "Uniți", ca și în articolul lui Vlahuță, "Primele vorbe", G. Coșbuc formula programul revistei: Revista avea să adune în jurul său pe Mihail
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
acorde prioritate talentului, și nu moralității în artă, idee susținută de Iorga: Până în luna mai, când nu va mai fi în conducerea revistei, Coșbuc va publica aici poeziile: "Bordei sărac", "O poveste veselă", "Umbră", "Tricolorul", "Cuscri", precum și câteva pagini de proză. Din perioada studiilor gimnaziale de la Năsăud, poetul și-a manifestat pasiunea pentru literatura clasică greco-latină, pentru valorile literaturii universale. La vârsta de numai 15 ani, Societatea Virtus Romana Rediviva i-a acordat un premiu la concursul literar pentru traducerea unei
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
este o nuvelă scrisă de multi-premiatul scriitor albanez, Ismail Kadare. Publicată în 1978, reunește patru dintre prozele anilor ’70 - ’80: "", "Cine a adus-o pe Doruntina", "Mesagerul tristeții" și "Comisia serbării". Apărute în Albania în urmă cu mai bine de două decenii, cele patru proze - traduse în limba română într-o primă ediție în 1990 - au fost
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
de multi-premiatul scriitor albanez, Ismail Kadare. Publicată în 1978, reunește patru dintre prozele anilor ’70 - ’80: "", "Cine a adus-o pe Doruntina", "Mesagerul tristeții" și "Comisia serbării". Apărute în Albania în urmă cu mai bine de două decenii, cele patru proze - traduse în limba română într-o primă ediție în 1990 - au fost revizuite de autor. Varianta publicată la Editura Polirom este cea definitivă. Între primele două proze există o relație materială directă: poveste Doruntinei descrie apariția în societatea medievală albaneză
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
Apărute în Albania în urmă cu mai bine de două decenii, cele patru proze - traduse în limba română într-o primă ediție în 1990 - au fost revizuite de autor. Varianta publicată la Editura Polirom este cea definitivă. Între primele două proze există o relație materială directă: poveste Doruntinei descrie apariția în societatea medievală albaneză a unui nou sistem moral și juridic, progresist, "kanun-ul". Același "kanun" care, cinci sute de ani mai târziu, provoacă evenimte grave în satul albanez din zona Platoului
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
să fi apărut, destul de cețoasă, dorința de a rescrie această baladă, lucru care s-a și întâmplat patruzeci de ani mai târziu, când am scris Cine a adus-o pe Doruntina.”"( Postfață “Aprilie spulberat”, p. 474)" Nuvela, este replica în proză a vechii legende albaneze, aceea a ridicării eroului din morți sub presiunea cuvântului dat, pentru a îndeplini o promisiune făcută cât încă era în viață. "Doruntina", singura fată din cei zece copii ai familiei "Vranj", s-a căsătorit la mare
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
scurtă (doar opt luni), "Din Moldova" (devenită, de la nr.10/1863, "Lumina") reprezintă una dintre cele mai importante reviste românești din toate timpurile. Ea este, înainte de orice, publicația afirmării plenare a redactorului, B. P. Hasdeu, în toate domeniile literaturii: poezie, proză, dramaturgie, critică literară. Revista constituie totodată mijlocul prin intermediul căruia savantul a trezit din letargie viața culturală ieșeană, trasând, în genere, literaturii române un nou făgaș (anticipator al celui croit de Titu Maiorescu), cu deschidere deopotrivă către marile probleme naționale și
Din Moldova (revistă) () [Corola-website/Science/317038_a_318367]
-
tinerilor creatori și de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Uniunii Scriitorilor pentru literatură de anticipație. A publicat nuvele, povestiri fantastice și științifico-fantastice în reviste literare precum "Argeș", "Magazin", "Viața Militară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (SLAST)", "Supliment Police Magazin al revistei Poliția Română" etc. Este inclus în antologii de proză SF precum "O planetă numită anticipația" (Editura Junimea, 1985) sau de poezie, precum "Sub flamură de tricolor" (Editura Militară, 1987). În 1990 devine membru al "Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România". Între 1992-2001 este redactor la revista Poliția Română a Ministerului
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
de direcție al revistei "Luceafărul". Primul volum publicat după 1944 a fost "Hrisovul meu" (apărut în 1947), volum care întrunea și multe versuri anterioare cu conținut militant. Alături de activitatea poetică concretizată în mai multe volume, a scris și lucrări în proză: scenariul cinematografic "Barbu Lăutarul", volumele "Așa am învățat carte" și "Puntea", dar și un mare număr de reportaje, articole literare, politice etc. Mult timp, Dumitru Dobrea a fost considerat de critica literară drept „poetul țăran”, mai ales pentru tematica poeziei
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
eliberare este, și în alte privințe, mult deosebită de cea anterioară. În primul rând, este mai meditativă, uneori contemplativă, mai migălos lucrată, pe când în primele volume era mai dură, mai nefiltrată. Poezia s-a revărsat din plin în evocarea în proză "Barbu Lăutarul", concepută ca scenariu de cinematograf, dar având configurație de lucrare de sine stătătoare. Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu-se cu
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
Poezia s-a revărsat din plin în evocarea în proză "Barbu Lăutarul", concepută ca scenariu de cinematograf, dar având configurație de lucrare de sine stătătoare. Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu-se cu primul volum "Așa am învățat carte" în descendența unor modele majore cum este Creangă în evocarea satului sau Anton Bacalbașa și G. Brăescu în reconstituirea mediului cazon.
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
de Poezie de la Sighetu Marmației. 1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contemporanul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București. 1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru participarea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,În numele
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
a încetat în tot acest timp să scrie. Debutul editorial s-a produs în 1969, cu placheta de versuri „Orașe nostalgice”. Este căsătorită cu inginerul Gabriel Goian, are un fiu și doi nepoți. De-a lungul timpului, a publicat poezii, proze scurte, eseuri, traduceri în diverse reviste și gazete literare, cum ar fi: „Iașul literar”, „Ateneu”, „Sinteze” (suplimentul literar al ziarului județean din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
În această comună se află casa memorială „"Eusebiu Camilar"”, înființată de Muzeul județean Suceava, în urma unei donații. Aici are loc în fiecare an Festivalul-concurs „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, destinat descoperirii și încurajării tinerelor talente. Și-au exprimat opiniile despre poezia, despre proza ori despre traducerile autoarei, de-a lungul timpului: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Călin, Dimitrie Vatamaniuc, Petru Creția, Lucia Olaru-Nenati, Liviu Grăsoiu, Adrian Dinu Rachieru, C. Trandafir, Vlad Sorianu, Victoria Dragu-Dimitriu, Ștefan Dimitriu, Doina Cernica, Mihail Iordache, Emil Nicolae, Niadi Cernica, Rodica
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
unica fiică a unor cunoscuți scriitori, [E.]I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
pe departe cunoscute și luate în considerare într-o asemenea cumpănă a dreptății internaționale. Jurnalul adăugat la sfârșitul cărții conținând însemnările intime ale femeii care l-a iubit mereu nemărturisit pe eroul principal, oarecum misterios, e un poem erotic în proză, o Cântare a cântarilor din vremurile vitrege ale istoriei basarabene care adâncește sentimentul de tensiune psihologică stârnit de carte prin eșecul deplin al vieții sentimentale a personajului, viață care, dacă împrejurările ar fi fost altfel, ar fi fost și ea
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
(n. 4 mai 1968, Pitești, România) este o scriitoare de origine română, traducătoare și jurnalist. Scriitor, traducător și jurnalist. Autoare cunoscută cu precădere pentru proza scurtă și traducerile sale. Activitatea de jurnalist a început din anul 1996, având funcția de redactor-șef la un cotidian local, iar apoi lucrând ca redactor și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar fi Evenimentul zilei, Adevărul, Suplimentul
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
din anul 1996, având funcția de redactor-șef la un cotidian local, iar apoi lucrând ca redactor și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar fi Evenimentul zilei, Adevărul, Suplimentul de cultură, LaPunkt. Din 2004 a început să publice proză, iar din 2008 publică traduceri literare la Editura Polirom. Veronica D. Niculescu a publicat volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), "Orchestra portocalie "(2008), și "Roșu, roșu, catifea (2012)", precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar fi Evenimentul zilei, Adevărul, Suplimentul de cultură, LaPunkt. Din 2004 a început să publice proză, iar din 2008 publică traduceri literare la Editura Polirom. Veronica D. Niculescu a publicat volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), "Orchestra portocalie "(2008), și "Roșu, roșu, catifea (2012)", precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014) și "Hibernalia" (2016) și romanul " Spre văi de jad și sălbăție" (2016). De asemenea, "Basmul Prințesei Repede-Repede
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
Repede-Repede "(2009) scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru și ilustrat de Mircia Dumitrescu. și "Cad castane din castani "(2014)" "dialoguri cu Emil Brumaru. Povestiri de-ale ei au fost incluse în antologii precum "Kikinda Short 06", antologie internațională de proză scurtă, Serbia, 2012; "Scräpliv", antologie de nuvele românești, Editura 2244/Bonnier, Suedia, 2013; "10+," Antologie de proză Tiuk!, Editura Tracus Arte, 2013; "Best of - proza scurtă a anilor 2000", Editura Polirom, 2013. A tradus în premieră în limba română numeroase
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
din castani "(2014)" "dialoguri cu Emil Brumaru. Povestiri de-ale ei au fost incluse în antologii precum "Kikinda Short 06", antologie internațională de proză scurtă, Serbia, 2012; "Scräpliv", antologie de nuvele românești, Editura 2244/Bonnier, Suedia, 2013; "10+," Antologie de proză Tiuk!, Editura Tracus Arte, 2013; "Best of - proza scurtă a anilor 2000", Editura Polirom, 2013. A tradus în premieră în limba română numeroase romane din opera lui Vladimir Nabokov, printre care celebrul "Foc palid", roman care include un poem de
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
de-ale ei au fost incluse în antologii precum "Kikinda Short 06", antologie internațională de proză scurtă, Serbia, 2012; "Scräpliv", antologie de nuvele românești, Editura 2244/Bonnier, Suedia, 2013; "10+," Antologie de proză Tiuk!, Editura Tracus Arte, 2013; "Best of - proza scurtă a anilor 2000", Editura Polirom, 2013. A tradus în premieră în limba română numeroase romane din opera lui Vladimir Nabokov, printre care celebrul "Foc palid", roman care include un poem de o mie de versuri și o proză cu
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
of - proza scurtă a anilor 2000", Editura Polirom, 2013. A tradus în premieră în limba română numeroase romane din opera lui Vladimir Nabokov, printre care celebrul "Foc palid", roman care include un poem de o mie de versuri și o proză cu aluzii intersectate și era considerat de mulți specialiști o carte imposibil de tradus. De asemenea, a tradus toată proza lui Samuel Beckett scrisă în limba engleză.
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]