40,119 matches
-
-lea era gravată o biserică. Prin Planul pentru reforma școlară din Banat, aprobat de împărăteasa Maria Tereza în 1772 începe organizarea școlilor sătești în Banat. În conformitate cu Consignatio scholarum graeci ritus uniti nationalium, din 1791, la Mâtnicu Mare erau 91 de băieți , 56 de fete apți de școală și frecventau cursurile 14 copii, învățător fiind Martin Cornean, cunoscător de limba română și sârbă. Profesori: Poru Ioan (n.1932), Dumitrașcu Doina (căs. Boldea, n.1934),Borlovan Dorin,(n.1936) Dumitrașcu Emil (n. 1938
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
comuna purta numele de "Cocargeaua", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Cocargea, Buliga și târlele Nefelea și Renciu, având în total 2513 locuitori. În comună existau trei biserici și două școli una de băieți, cu 80 de elevi și una de fete, cu 31 de eleve. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Pietroiu, formată numai din satul de reședință, având 1277 de locuitori, o școală
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință, cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu 42 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
al XIX-lea, pe teritoriul actuala al comunei funcționau, în plasa Borcea a județului Ialomița, comunele Ciocănești-Mărgineni și Ciocănești-Sârbi. Prima era formată din satele Ciocănești-Mărgineni, Ciocănești-Pământeni și Găunoși, cu 1807 locuitori, două biserici și trei școli (una mixtă, una de băieți și una de fete) având în total 181 de elevi (dintre care 60 de fete). Comuna Ciocănești-Sârbi era formată dintr-un singur sat, lipit de Ciocănești-Mărgineni și aflat imediat la vest de acesta; comuna avea 1437 de locuitori, o biserică
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
în total 181 de elevi (dintre care 60 de fete). Comuna Ciocănești-Sârbi era formată dintr-un singur sat, lipit de Ciocănești-Mărgineni și aflat imediat la vest de acesta; comuna avea 1437 de locuitori, o biserică și două școli una de băieți, cu 74 de elevi și una de fete cu 57 de eleve. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei actuale Ciocănești prin reorganizarea celor două foste comune; ea era compusă din satele Andolina, Ciocănești și Smârdan, avea 5114 locuitori și
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
rându-i fiul altui preot Fiera, din Piersica, protopopiatul Urziceni, rămânând din copilărie orfan de tată. Absolvent al Seminarului Central din București, gr I (patru clase seminariale). Se căsătorește cu Maria Georgescu, nepoata preotului Zaharia din Copuzu. A avut doi băieți și șase fete. În 21 martie 1886, este hirotonit diacon, iar preot la 25 martie 1893 de Arhiereul Valerian Râmniceanul, Mitropolit al Ungrovlahiei fiind Iosif Gheorghian, pe seama bisericii din cătunul Cotorca, protopopiatul Urziceni. Însărcinat cu sfințirea bisericii din Plevna, la
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Statele Unite”"[3]. Bacalaureat al Liceului Știrbei Vodă din Călărași și licențiat al Facultății de Teologie din Chișinău, promoția 1936. Căsătorit cu Maria Barbu, din Mihai Viteazul, fiica lui Tache și Alexăndrina, de profesie boiangii-piuari. Au avut o fată și 5 băieți. Este hironit diacon la 22 februarie, iar preot la 28 februarie 1937 de Episcopul Tomisului, Gherontie Nicolau. În anii vitregi ai războiului iar mai apoi ai instalării puterii comuniste, a desfășurat activități rodnice pe toate planurile slujirii preoțești : · Misiune apostolică
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
săli de clasă în ambele corpuri, în care funcționează un laborator de Științe ale Naturii, cabinete de Geografie, Matematică și Religie. În anul școlar 2008-2009, școala din Nisipari s-a înscris cu un număr de 223 elevi, din care 110 băieți și 113 fete. Instituția este conectată la rețeaua de telefonie fixă ROMTELECOM iar de la începutul acestui an școlar la rețeaua INTERNET, este dotată cu fax, iar în ultimii trei ani a fost înzestrată cu un număr de 40 computere, 5
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
ușă de stejar foarte solidă,care încă păstrează urmele de bardă (sau iatagan) ale năvălitorilor de pe aceste meleaguri. Dintre preoții care au slujit la biserica din Ludești se remarcă Nicolae Cercel, care a fost și învățător. Acesta a avut 4 băieți și 2 fete. Trei băieți au ajuns la rândul lor preoți. Dintre aceștia, Gheorghe Cercel, învățător, a murit în lupta de la Prunaru-Bujoreni iar Ștefan Cercel, preot, a ajuns deputat, membru în biroul de conducere al Partidului Național Țărănesc. Preotul Matei
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
care încă păstrează urmele de bardă (sau iatagan) ale năvălitorilor de pe aceste meleaguri. Dintre preoții care au slujit la biserica din Ludești se remarcă Nicolae Cercel, care a fost și învățător. Acesta a avut 4 băieți și 2 fete. Trei băieți au ajuns la rândul lor preoți. Dintre aceștia, Gheorghe Cercel, învățător, a murit în lupta de la Prunaru-Bujoreni iar Ștefan Cercel, preot, a ajuns deputat, membru în biroul de conducere al Partidului Național Țărănesc. Preotul Matei Mosoia, care a slujit în
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Alexeni făcea parte din plasa Câmpului din județul Ialomița, și avea în compunere satele Alexeni și Pupăzeni, cu 1583 de locuitori. În comună funcționau două școli (una de băieți și una de fete) și două biserici. În 1925, Anuarul Socec arată că Alexeni făcea parte din plasa Urziceni și avea 2050 de locuitori în unicul său sat. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Urziceni din regiunea Ialomița
Alexeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301227_a_302556]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița, având în compunere satul Coșereni (care înglobase și un alt sat denumit Giurești), având o populație de 1551 de locuitori. În comună funcționau o biserică și două școli una de băieți cu 40 de elevi și una de fete, cu 15 eleve. În 1925, comuna Coșereni este consemnată în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu o populație de 2346 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Urziceni al regiunii
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Ciulnița și Livedea (cu numeroase târle prezente pe teritoriul ei). Populația comunei era de 1379 de locuitori, în ea funcționând o biserică și două școli una de băieți, cu 58 de elevi; și una de fete, cu 16 eleve. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei mai era organizate în aceeași plasă și comunele Larga și Poiana. Comuna Larga cuprindea satele Larga și Ivănești, cu o populație de
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov, și era formată doar din satul de reședință, cu 1175 de locuitori ce trăiau în 267 de case. În comună funcționau două biserici, o școală de băieți cu 22 de elevi, o școală de fete cu 10 eleve și un "institut de fete" înființat de soția lui Barbu Catargiu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având o populație de 1500 de
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Târgu Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bâdilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am făcut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a ține vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costica Curecheriu. Modelele
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costica Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruță din casă, am adunat mai multe obiecte și am făcut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare, membru al Academiei Culturale
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânăra se pregătește cu mâncare, dar și cu prăjituri. Un moment foarte important al obiceiului este coacerea colacului cel mare. Acesta urmează să fie dăruit băiatului pentru care fata nutrește sentimentele de iubire și cu care visează să se căsătorească“, explică Dumitru Hriscu. Din acest motiv, colacul trebuie să fie cât mai frumos. În caz contrar, alesul inimii riscă să fie luat în râs de ceilalți
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
nimeni nu a reușit să scoată comoara, ci doar să o localizeze. Tradițiile populare sunt păstrate adânc în memoria fiecăruia dintre săteni. Șezătoarea, claca, bocitul, poveștile populare, măsuratul oilor, ruga, nuntă, omenia ș.a. sunt doar câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să se înțeleagă între ei. Părinții băiatului merg în petit la părinții fetei. Dacă băiatul pleacă ginere, atunci părinții fetei
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
măsuratul oilor, ruga, nuntă, omenia ș.a. sunt doar câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să se înțeleagă între ei. Părinții băiatului merg în petit la părinții fetei. Dacă băiatul pleacă ginere, atunci părinții fetei merg în petit. Dacă se înțeleg între ei privind averea și bunurile viitoarei familii, atunci stabilesc dată logodnei(căpăreala). Logodna are loc în casa părinților fetei și
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să se înțeleagă între ei. Părinții băiatului merg în petit la părinții fetei. Dacă băiatul pleacă ginere, atunci părinții fetei merg în petit. Dacă se înțeleg între ei privind averea și bunurile viitoarei familii, atunci stabilesc dată logodnei(căpăreala). Logodna are loc în casa părinților fetei și participă băiatul cu părinții lui, "nânașii și moșii
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
în petit la părinții fetei. Dacă băiatul pleacă ginere, atunci părinții fetei merg în petit. Dacă se înțeleg între ei privind averea și bunurile viitoarei familii, atunci stabilesc dată logodnei(căpăreala). Logodna are loc în casa părinților fetei și participă băiatul cu părinții lui, "nânașii și moșii", si neamurile mai apropiate. Un prieten al băiatului care urmează să fie prins "givăr" întreabă: Li se răspunde: Apoi reia: Este adusă față în casă. Atunci băiatul(viitorul ginere) zice: Nuntă (uspețul) este stabilită
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]