37,362 matches
-
a comentat: "Ce pune în fața noastră acest film inteligent, echilibrat și devastator nu este nimic mai puțin decât un concurs între bine și rău." Kenneth Turan de la "The Los Angeles Times" a descris astfel interpretările: "Pentru acest tip de film drept, interpretarea trebuie să fie puternică fără un semn măcar de teatralitate, și, în Penn și Sarandon, "Culorul morții" are parte de interpreți capabili de a face ceea ce se întâmplă." Roger Ebert a numit filmul "captivant, surprinzător, superb din punct de
Culoarul morții (film din 1995) () [Corola-website/Science/326332_a_327661]
-
Psihanalist austriac, scriitor, profesor și terapeut, (1884 -1939) a fost "mâna dreaptă" a lui Freud pentru aproape douăzeci de ani, pentru ca mai apoi să devină un binecunoscut oponent al acestuia. Aduce contribuții valoroase ultimelor ediții ale cărții "Interpretarea viselor" și numele său apare chiar pe prima pagină după cel al lui Freud
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]
-
situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Malaia. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a satului Ciungetu, în lunca dreaptă a râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
și a altor șase teroriști, Mahler a fost singurul care a refuzat să fie eliberat. Cu ajutorul avocatului Gerhard Schröder, viitorul cancelar, Mahler a fost eliberat în 1980, după ce ispășise două treimi din pedeapsă. În anii 1990 a trecut în extrema dreaptă, devenind membru al Partidului Național Democrat al Germaniei (NDP) în august 2000. Când și-a dat demisia din partid în 2003 a motivat acest lucru cu faptul că NDP este un partid parlamentar, care ca și întregul sistem parlamentar este
Horst Mahler () [Corola-website/Science/326357_a_327686]
-
qiblei" sau al direcției de rugăciune spre orașul sfânt Mecca. Aici se află turnurile sau minaretele, în număr de trei, înalte de aproximativ 16 metri. În minaretul central se află mihrabul sau nișa de unde imamul conduce rugăciune, iar în partea dreaptă se află minbarul sau amvonul în care se urcă vinerea pentru a oferi cetățenilor diferite predici. De asemenea, și celelalte minarete conțin câte un mihrab, dar numai cel central este folosit de către imam. Minaretele au în vârful lor câte un
Marea Moschee din Djené () [Corola-website/Science/326371_a_327700]
-
a unei hiperbole, segment al dreptei care traversează centrul și cele două focare ale hiperbolei, este echivalentă cu semiaxa mare a unei elipse. Axa conjugată a unei hiperbole, segment al dreptei cuprinse între unul dintre vârfurile hiperbolei și una dintre dreptele asimptote la curba cu același vârf, este echivalentă cu semiaxa minoră a unei elipse. În astronomie, semiaxa majoră este un element orbital important, care permite să se definească parțial o orbită. În mod general, în cadrul unei probleme a două corpuri
Semiaxa mare () [Corola-website/Science/326381_a_327710]
-
Sovietică, desemenea a fost implicată Armata a 11-a. Anterior, comandantul Grupului de Armate "Nord" Wilhelm Ritter von Leeb a susținut necesitatea devierii Corpului al II-lea, care era coloana vertebrală a grupării din Demiansk la poziții sigure pe malul drept al râului Lovat. Hitler însă nu a fost de acord cu von Leeb, în rezultat von Leeb a demisionat. El a fost înlocuit de Georg von Küchler. Înaintarea a Armatei a 11-a în direcția orașului Demiansk a început pe
Punga de la Demiansk () [Corola-website/Science/326406_a_327735]
-
la 1 martie 1901 și, după lucrările de finisare, primarul Constantin B. Pennescu (1901-1904) realiza recepția definitivă la 7 martie 1902. Lucrările de asanare a terenului realizate cu această ocazie au permis și crearea unei mari grădini publice pe partea dreaptă a bulevardului care cobora în linie dreaptă de la esplanadă până la Gară. Terenul fiind însă în continuare instabil, lucrari periodice de consolidare a terenului și reparații au fost necesare. Rezolvarea acestor probleme a venit doar odată cu aprobarea proiectului Regionalei CFR Iași
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
de finisare, primarul Constantin B. Pennescu (1901-1904) realiza recepția definitivă la 7 martie 1902. Lucrările de asanare a terenului realizate cu această ocazie au permis și crearea unei mari grădini publice pe partea dreaptă a bulevardului care cobora în linie dreaptă de la esplanadă până la Gară. Terenul fiind însă în continuare instabil, lucrari periodice de consolidare a terenului și reparații au fost necesare. Rezolvarea acestor probleme a venit doar odată cu aprobarea proiectului Regionalei CFR Iași de a construi un ansamblu de locuințe
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
și mărind ferestrele, pentru a o transforma în prăvălii. Din 1867 casa devine "„Hôtel d’Angleterre”" condus de către Iosif Holstein, un „transfug” de la Hotelul Binder de peste drum. „Hôtel d’Angleterre” avea un restaurant și o grădină de vară în partea dreaptă a clădirii în care putea fi ascultată fanfara militară. Faima stabilimentului crește, devenind unul din locurile preferate ale „lumii bune ieșene”, inclusiv al cărturarilor care la 21 octombrie 1872 se întrunesc aici sub conducerea lui Titu Maiorescu și pun bazele
Palatul Beldiman din Iași () [Corola-website/Science/326408_a_327737]
-
a dezambiguiza cele două pe obiecte și documente care pot fi inversate, 9 este adesea subliniat, așa cum este făcut și pentru 6. O altă distincție față de 6 este că acesta este de multe ori scrisă de mână, cu o tulpină dreaptă. Nouă este un număr complex, divizori ai acestuia fiind 1 și 3. Este de 3 ori 3 și, prin urmare, al treilea număr pătrat. Nouă este un număr Motzkin. Acesta este primul număr complex norocos. Nouă este cel mai mare
9 (cifră) () [Corola-website/Science/322534_a_323863]
-
aria segmentului parabolic. Acest lucru reprezintă cea mai sofisticată folosire a metodei epuizării din antichitate și a rămas neîntrecută până la dezvoltarea calculului integral în secolul al XVII-lea, fiind urmată de . Un segmentul parabolic este regiunea delimitată de parabolă și dreapta secantă care o taie. Pentru a afla aria unui segment parabolic, Arhimede a considerat un anumit triunghi înscris. Baza acestui triunghi este dată de coarda parabolei, iar cel de al treilea vârf al triunghiului este ales în așa fel încât
Cuadratura parabolei () [Corola-website/Science/322554_a_323883]
-
problemele pe care Arhimede le-a rezolvat a fost cea a calculului centrului de greutate al unei emisfere solide, centrul de greutate al unui trunchi al unui paraboloid circular și aria unei zone a parabolei limitată de parabolă și o dreaptă secantă a ei (vezi tratatul Metoda Teoremelor Mecanicii). Când a demonstrat riguros teoremele Arhimede a folosit ceea ce azi numim suma lui Riemman. În tratatul Despre Sferă și Cilindru el a dat limita superioară și inferioară pentru suprafața sferei prin tăierea
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
de confundat. De asemenea Suter a făcut cel puțin o greșală topologică într-un punct crucial, egalând lungimea unei laturi cu diagonala, caz în care figura nu mai poate fi pătrat. Dar, deoarece diagonalele unui pătrat se intersectează în unghi drept, prezența triunghiurilor dreptunghice face ca prima propoziție din "Stomachion" să rezulte imediat. Mai exact, prima propoziție asamblează o figură constând din două pătrate alăturate (ca într-un Tangram). O reconsiderare a figurii lui Suter cu figura din Codex a fost
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
figura din Codex există trei moduri de a grupa piesele; ca două pătrate alăturate lateral; ca două pătrate unul deasupra celuilalt; sau ca un singur pătrat cu latura radical din doi. Dar cheia acestor grupări este formarea de triunghiuri isoscele drepte, așa cum, luându-l în considerație Meno al lui Plato, Socrate a obținut copilul sclav, susținând cunoașterea prin amintire, și aici recunoașterea modelului din memorie pare a fi mult mai pertinent decât numărul de soluții. Figura din Codex poate fi considerată
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
lucrare. Printre fragmentele manuscrisului ar apare că Arhimede a înscris și circumscris formele pentru a demonstra riguros limitele volumului, deși detalii despre acest lucru nu există. Arhimede a considerat două forme, una este intersecția a doi cilindrii sub un unghi drept, aflată în regiunea ("x", "y", "z") care satisfac condițiile: și prisma circulară, care satisfac condițiile: Ambele probleme au o porțiune care produce o integrală simplă pentru metoda mecanică. Pentru prisma circulară, tăiem axa "x" în felii. Regiunea din planul "y
Metoda Teoremelor Mecanicii () [Corola-website/Science/322556_a_323885]
-
respinși de infanterie. Polonii au pierdut 300 de soldați, inclusiv numeroși ofițeri. În a doua zi de bătălie, răsculații au fost câștigători. La ora 3 după-amiaza, ducele Jeremi Wiśniowiecki a condus o șarjă cu 18 companii de cavalerie împotriva flancului drept al armatei cazaco-tătare. Centrul armatei polone, condus de Ioan Cazimir, a înaintat. Tătarii au încercat să atace, dar au fost respinși. În timpul luptei, un nobil polon pe nume Otwinowski a observat un drapel al hanului tătar. Artileria polonă a început
Bătălia de la Beresteczko () [Corola-website/Science/322559_a_323888]
-
precizări în acest sens. Acest drept rezidual consultativ, dar fundamental, permite părinților să urmărească școlarizarea copiilor, activitățile culturale, sportive, spirituale, deplasările inclusiv cele în străinătate, părintele dându-și avizul privind orientările vieții copilului său. Însă, este foarte dificil ca acest drept să poată fi exercitat cu adevărat, căci trebuie să fii destul de informat și capabil de acest exercițiu. Fără a fi considerat ca o intruziune, Ministerul Educației naționale din numeroase țări și diferite epoci dă directive pentru ca acest drept să poată
Dreptul de supraveghere () [Corola-website/Science/322578_a_323907]
-
de generalul James Lumsden. Liniile a treia și a patra, mai slabe, erau formate dintr-o parte a infanteriei lui Fairfax, o singură brigadă de scoțieni și un regiment scoțian incomplet, împreună cu regimentul de pedestrași al earlului de Manchester. Flancul drept era comandat de Sir Thomas Fairfax, cu John Lambert ca secund. El avea cel puțin 2.000 de călăreți din Yorkshire și Lancashire, desfășurați în nouă divizii, precum și 600 de muschetari, cu trei regimente (numărând circa 1.000 de oameni
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
în spatele unui șanț de scurgere pe care Rupert l-a considerat a fi un obstacol eficient pentru o șarjă de cavalerie. Există unele dispute privind cursul șanțului la vremea bătăliei. Unele relatări contemporane sugerează că el nu exista în flancul drept al regaliștilor. Pe de altă parte, un plan cvasicontemporan al dispunerii regaliștilor, realizat de inginerul lui Rupert, Bernard de Gomme, arată șanțul în aliniamentul său actual. Este în general acceptat că șanțul era cel puțin un obstacol mai puțin semnificativ
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
Pe de altă parte, un plan cvasicontemporan al dispunerii regaliștilor, realizat de inginerul lui Rupert, Bernard de Gomme, arată șanțul în aliniamentul său actual. Este în general acceptat că șanțul era cel puțin un obstacol mai puțin semnificativ în partea dreaptă a regaliștilor. Flancul stâng al regaliștilor era comandat de Lord Goring. El era format din 2.100 de călăreți, în principal din cavaleria marchizului de Newcastle, „Northern Horse”, și 500 de muschetari. Prima linie era comandată de Goring, iar a
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
Centrul era comandat oficial de Eythin. O brigadă numărând 1.500 de oameni, din regimentele de pedestrași ale lui Rupert și Byron. conduse de colonelul Robert Napier din regimentul lui Byron a fost desfășurat la șanț, la intersecția dintre flancul drept și centru. În stânga lor, un grup de sacrificiu format din muschetari se aflau de-a lungul șanțului. În spatele lor, prima linie era formată din restul unităților de infanterie din armata lui Rupert, circa 7.000 de oameni, mai puțin detașamentul
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
de Sir William Blakiston a fost desfășurată în spatele flancului stâng. În total, se aflau 14 tunuri de teren desfășurate în centru. S-a speculat că măcar unii dintre pedestrașii lui Mackworth nu-și ocupaseră pozițiile la începutul bătăliei, lăsând partea dreaptă a centrului regaliștilor ușor slăbită. Flancul drept era comandat de Lord Byron, cu 2.600 de călăreți și 500 de muschetari. Linia a doua, ce cuprindea regimentul de cavalerie al prințului Rupert dar și câteva regimente mai puțin experimentate, era
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
în spatele flancului stâng. În total, se aflau 14 tunuri de teren desfășurate în centru. S-a speculat că măcar unii dintre pedestrașii lui Mackworth nu-și ocupaseră pozițiile la începutul bătăliei, lăsând partea dreaptă a centrului regaliștilor ușor slăbită. Flancul drept era comandat de Lord Byron, cu 2.600 de călăreți și 500 de muschetari. Linia a doua, ce cuprindea regimentul de cavalerie al prințului Rupert dar și câteva regimente mai puțin experimentate, era condusă de Lord Molyneux, deși se pare
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
rezistat mai mult. Mare parte din flancul victorios al lui Goring fie s-a împrăștiat urmărind inamicul, fie a dat fuga să prade proviziile aliaților, dar unii din ei, conduși de Sir Charles Lucas, au manevrat spre a ataca flancul drept al infanteriei aliate. Între timp, câțiva pedestrași ai lui Newcastle au contraatacat pedestrașii lui Lord Fairfax în centrul liniei aliate și le-au provocat confuzie. Profitând de avantaj, brigada de călăreți a lui Blakiston (probabil susținută și de un grup
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]