36,607 matches
-
și, în zece minute, m-am dus la baie și am eliminat o piatră. Era destul de mare încât să facă un zgomot când a lovit apa. Nici măcar nu știam că am pietre la rinichi. Cred că vă dați seama ce părere am despre această minunată carte. Mă simt minunat datorită dumneavoastră. W.M., Kansas City, Missouri Sfaturi pentru sănătatea dumneavoastră. După cum bine știm, sistemul urinar ne curăță sângele. Trebuie să fim conștienți însă de faptul că, atunci când sângele este plin de toxine
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
naturală a reflexologiei. Cum îngrijim sănătatea copiilor noștritc "Cum `ngrijim s\n\tatea copiilor no[tri" Pentru menținerea corpului într-o stare perfectă de sănătate când copilul dumneavoastră este în creștere, sistemul endocrin are o importanță majoră. Dacă sunteți de părere că micuțul dumneavoastră nu se dezvoltă așa cum ar trebui, verificați funcționarea glandelor endocrine. Când copilul are o dezvoltare prea rapidă sau prea înceată comparativ cu rata normală de creștere la grupa lui de vârstă, mergeți la doctor. Apoi, recurgeți la
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria lui Roesler este atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu care Xenopol își susține cazul continuității, concluzia cu privire la teoria lui Roesler survine cu necesitate: "Acéstă părere este falsă din rădacina, căcĭ Daco-Romaniĭ nu au părăsit Dacia când s-au retras legiunile, ci au rĕmas pe loc" (Xenopol, 1897, p. 43). Într-un alt manual, Xenopol punctează și consecințele inacceptabile care derivă din teoria discontinuității: " Această părere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părere este falsă din rădacina, căcĭ Daco-Romaniĭ nu au părăsit Dacia când s-au retras legiunile, ci au rĕmas pe loc" (Xenopol, 1897, p. 43). Într-un alt manual, Xenopol punctează și consecințele inacceptabile care derivă din teoria discontinuității: " Această părere este greșită și e de datoria orĭcăruĭ Român a sti pentru ce; căcĭ alt-fel ar putea crede că el nu este adevĕrat stăpân în țara sa. [...] că suntem prin urmare niște streinĭ in insășĭ a noastră țară" (Xenopol, 1890, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este secreția organică, pe plan organizațional, a neamului românesc. Spre deosebire de statul democratic, care "se întemeiază pe numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus Galileo Galilei, prin care a deschis lungul șir al regretelor formale pe care avea să le exprime pe durata pontificatului său. Definitorii pentru "paradigma politicilor regretului" rămân însă părerile de rău exprimate oficial de statele naționale. Tony Blair, în calitate de prim-ministru al Marii Britanii, a recunoscut vinovăția autorităților britanice în Marea Foamete Irlandeză cu ocazia comemorării a 150 de ani a teribilului eveniment petrecut în 1845. După ce încă din 1997
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui curs opțional intitulat " O istorie a comunismului din România" destinat liceenilor, desfășurat pe baza manualului cu același nume (Dobrincu et al., 2008). Confruntându-și fățiș propriul trecut prin cele două Rapoarte, societatea românească s-a înscris în corul "statelor părerii de rău" care și-au exersat deja retorica regretului sub imperativul moral al noii etici europene a memoriei. Schimbarea de paradigmă în gestionarea politică a trecutului românesc, ale cărei expresii simbolice sunt cele două Rapoarte, se originează în mare parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante de răspuns: "puternic de acord", "oarecum de acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost preluate din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu: 19 la sută; Nu au răspuns: 4 la sută. 33 Datele din 2014 provin din sondajul "Revoluția" realizat în cadrul studiilor "Adevărul despre România". Întrebarea suna în felul următor: "Ce părere aveți despre verdictul dat în urma procesului soților Ceaușescu executați pe data de 25 decembrie 1989?" Variantele de răspuns au fost: "A fost un verdict incorect", pe care l-am echivalat cu "Nu trebuiau executați", " A fost un verdict corect", echivalat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuprindă și țările comuniste. Viziunea sa asupra Europei Unite a fost puternic influențată de modelul federalist elevețian, deși era convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se pronunța pentru menținerea unor relații pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
luna; în 1969, americanul Neil Armstrong pune piciorul pe lună; d) Tehnologia și mediul înconjurător Industrializarea și noile tehnologii au efecte negative asupra mediului înconjurător: poluarea aerului, apei, solului; efectul de seră; gaura din stratul de ozon; epuizarea resurselor (după părerea specialiștilor, prima resursă de energie primară epuizată va fi petrolul); În 1992, în Brazilia, s-a desfășurat Conferința ONU pentru mediu și dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21” prin care statele semnatare își propuneau să lupte pentru eradicarea sărăciei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dar adevăratul conducător al statului era generalul Ion Antonescu. c) Dictatura militară a lui Ion Antonescu (6 septembrie 1940 23 august 1944) Generalul Ion Antonescu guverna prin decrete-legi pe care regele Mihai I le semna fără să-și poată exprima părerea. Regele păstra doar unele atribuții simbolice. Până în ianuarie 1941, Antonescu a guvernat țara alături de legionari. Pe plan extern, Ion Antonescu a luat decizia ca România să intre în război alături de Germania în scopul recuperării teritoriilor pierdute în vara anului 1940
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
are cea mai largă audiență, stând la baza elaborării manualelor școlare, precum și a unor cursuri universitare, considerăm util ca, în cele ce urmează, să sintetizăm diferitele opinii formulate, evaluându-le din perspectiva acestei gramatici și arătând care ar fi, după părerea noastră, soluția pe care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
perspectiva acestei gramatici și arătând care ar fi, după părerea noastră, soluția pe care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom examina, mai întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
deși acest raport se găsește într-o situație destul de deosebită: determinarea dintre subiect și predicat este oarecum reciprocă, ea are aspectul unei corelații de inerență, ceea ce se oglindește și în modul de definire a părților de propoziție respective”. De aceeași părere este și Ecaterina Teodorescu, care privește problema interdependenței dintre cele două părți principale de propoziție sub aspectul restricțiilor de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, arătând că subiectul cere predicatului să se acorde cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
relația subiect predicat și relația substantiv atribut adjectival nu se poate susține, pentru că, deși acordul se realizează de la subiect spre predicat, predicatul impune și el o restricție formală subiectului, pe când atributul adjectival nu impune nici o restricție formală substantivului determinat. După părerea noastră, acordul, mai precis „direcția” în care se realizează el, nu reprezintă expresia formală (sau gramaticală ) a tipului de raport sintactic; acordul ,ca și recțiunea (care are și ea caracter orientat) este numai una dintre mărcile formale care indică existența
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apela la criteriul restricțiilor formale, deci de acord, care acționează de la subiect spre predicat sau de recțiunea cazuală care acționează cu direcția predicat-subiect. Un alt criteriu ar putea fi criteriul omisibilității termenilor relației (sau criteriul substituției cu zero), care, după părerea noastră, poate fi adoptat fără dificultăți de către gramatica tradițională ți în discutarea relației sintactice subiect-predicat, cu atât mai mult cu cât acest procedeu formal este folosit în gramatica tradițională în alte situații. În conformitate cu acest criteriu, se dovedește că în cadrul relației
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Un avion cu viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca membru în comitetul regiunii am să te numesc. Cele mai frecvente cazuri sunt însă construcțiile cu predicate circumstanțiale exprimate printr-un verb la gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vă plac cel mai mult? Noapte de mai, Frunza mea albastră, Cântă pacea lumii, Să păstrăm Pământul teafăr, Eu știam că mă iubești, duetul cu Spătaru și, de fapt, toate celelalte, pentru că dacă nu le iubeam, nu le cântam. Ce părere aveți despre colegii dumneavoastră? Care este reacția lor la succesele pe care le obțineți? Îmi îndrăgesc colegii. Cred că dacă mie îmi place de ei și lor le place de mine. Ce-ați vrea să transmiteți cititorilor noștri? Fericire și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
atenție sunt necunoscute, astfel încât, ca la toate vechile noastre așezări, ele se definesc a fi fost pe acolo „pe unde din vechi au umblat, au folosit, au trăit”. Mărturiile hotarnice de mai târziu, în care le găsim astfel menționate, îndrituiesc părerea că erau destul de întinse și înconjurau un teritoriu cu mult mai extins, ca suprafață, decât cel în care se va afla obștea umbrăreșteană, în vremea succesivelor reorganizări administrativ-teritoriale din perioada modernă. Am exprimat deja opinia că, la începutul trasării limitelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]