37,765 matches
-
aparte în domeniul violenței umane. Familia reprezintă cel mai mic grup social, manifestând cel mai înalt grad de coeziune. Familia este o interfață între individ și societate, căci ea sprijină integrarea membrilor săi în societate, dar în același timp, își protejează membrii de factorii stresori inerenți vieții sociale în afara familiei. Prin multiplele funcții îndeplinite de familie, nevoile membrilor familiei sunt satisfăcute și se asigură dezvoltarea și funcționarea acestora. Scopul familiei, ca grup social, în raport cu membrii săi este unul dublu: dezvoltarea capacității
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru viața membrilor săi. În special viziunile feministe, evidențiind victimizarea femeilor și a copiilor în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele specifice ale acestei forme de violență interpersonală și de grup. Deși, așa cum am spus, în ultimii ani, statisticile din diferite țări arată o intensificare a manifestărilor de violență în familie, datele nu pot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de violență în familie, scapă controlului statului și adesea beneficiază de o atitudine, mai mult sau mai puțin oficială, de toleranță. Statul are datoria atât în situații publice, cât și în cele private să asigure drepturile fiecărui cetățean, să-l protejeze contra violării drepturilor fundamentale. Dacă această protecție nu se realizează, statul poate fi acuzat de „consimțire”la actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca fiind deviant depinde în primul rând de capacitatea partenerului de a-l vedea astfel. Deși în acest model, controlul social al relațiilor de cuplu este indirect el are o eficiență importantă în reducerea violenței în cuplu, prin faptul că protejează mai bine victimele potențiale: femeia, copii. Femeia va fi mai capabilă într-o comunitate cu un țesut social solid, promovând valori și reprezentări sociale care nu tolerează și previn violența, să găsească resurse în comunitate pentru a se apăra și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai bine victimele potențiale: femeia, copii. Femeia va fi mai capabilă într-o comunitate cu un țesut social solid, promovând valori și reprezentări sociale care nu tolerează și previn violența, să găsească resurse în comunitate pentru a se apăra și proteja. în fapt, Browning (2002) conchide că doar aspectul de sărăcie, de comunitate dezavantajată influențează rata violenței în cuplu, în timp ce instabilitatea rezidențială și eterogenitatea etnică au o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rușine și semnul incapacității de a se controla pe sine și a-și controla viața („Nu mă pot controla dacă nu te pot ține pe ține sub control!”); 2. nevoia de a se apăra, de autoapărare și de a fi protejat. Partenera este obiectul de iubit și de rănit și care trebuie să ierte. Partenerul simbolizează părintele inconstant, seducător și ostil, care încuraja exprimarea copilului și, pe de altă parte, când se petrecea, o pedepsea. Mesajul părintelui era: „Ești puternic, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere de a proteja în intimitatea cuplului) și dacă a învățat deja în relații anterioare (începând cu relația cu figură de atașament și continuând cu alte experiențe de relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a le atrage atenția, chiar pedeapsa, asupra lor, a copiilor. Acesta este un mecanism de autoapărare ciudat, dar frecvent în manifestările comportamentale ale copiilor de această vârstă, care cresc în familii violente. Motivația acestor reacții constă în dorința de a proteja părintele-victimă și deci un rol inversat între părintele care ar trebui să protejeze și copilul care ar trebui să fie protejat. Adolescenții devin capabili să înțeleagă ceea ce trăiesc și la ce au fost expuși în familie. în plus, ei se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mecanism de autoapărare ciudat, dar frecvent în manifestările comportamentale ale copiilor de această vârstă, care cresc în familii violente. Motivația acestor reacții constă în dorința de a proteja părintele-victimă și deci un rol inversat între părintele care ar trebui să protejeze și copilul care ar trebui să fie protejat. Adolescenții devin capabili să înțeleagă ceea ce trăiesc și la ce au fost expuși în familie. în plus, ei se deschid către grupul de prieteni, către școală. Ei știu că sunt moduri diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamentale ale copiilor de această vârstă, care cresc în familii violente. Motivația acestor reacții constă în dorința de a proteja părintele-victimă și deci un rol inversat între părintele care ar trebui să protejeze și copilul care ar trebui să fie protejat. Adolescenții devin capabili să înțeleagă ceea ce trăiesc și la ce au fost expuși în familie. în plus, ei se deschid către grupul de prieteni, către școală. Ei știu că sunt moduri diferite de a simți, gândi, acționa. Dar duc cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cere” servicii noi, în acord cu nevoile percepute. Chiar și aplicarea legii trece prin terenul mai mult sau mai puțin sensibil și favorabil al mentalității. Numai în măsura în care o comunitate respinge cu convingere manifestările de violență în familie și dorește să protejeze victimele, se va recurge la lege și aceasta își va dovedi eficacitatea. Pe de altă parte, absența serviciilor speciale pentru intervenție în situații de violență domestică este reflectată de mentalitate prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a adulților martori la chinuirea animalelor sau agresori direcți, legea nu va fi aplicată. Ea există, este o lege care ne menține, alături de alte reglementări impuse de Uniunea Europeană, în rândul statelor membre, dar în fapt ea nu reușește să protejeze pe nimeni. Nici măcar posesorii de animale de la țară nu-și protejează animalele pe care le exploatează. Prea puțini crescători de animale din zona rurală manifestă o preocupare evidentă pentru confortul acestora. în ultimii ani, am fost martori la apariția cailor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu va fi aplicată. Ea există, este o lege care ne menține, alături de alte reglementări impuse de Uniunea Europeană, în rândul statelor membre, dar în fapt ea nu reușește să protejeze pe nimeni. Nici măcar posesorii de animale de la țară nu-și protejează animalele pe care le exploatează. Prea puțini crescători de animale din zona rurală manifestă o preocupare evidentă pentru confortul acestora. în ultimii ani, am fost martori la apariția cailor abandonați, adeseori păscând între liniile de tramvai din orașe. Bătaia aplicată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aplicată animalelor de povară, hrănirea lor precară și lipsa de grijă pentru igiena acestora nu fac o notă bună pentru România ca țară europeană. Nu există cercetări cu privire la violența împotriva animalelor și nu există o poliție sanitară care să acționeze protejând drepturile prevăzute prin lege ale animalelor expuse unor tratamente violente. Câteva organizații neguvernamentale încearcă să vină în sprijinul animalelor victime, mai degrabă cu sprijin extern decât cu înțelegere și sprijin din interiorul țării. în spațiile publice cetățenii, adulți și copii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență în comunitate o stare de apatie și o desensibilizare reactivă față de violență (Ceballo et al., 2001). Dezvoltarea unei astfel de atitudini la părinți este periculoasă pentru copil. Un astfel de părinte își pierde motivația și mecanismele de a-și proteja copilul față de violența din comunitate. Când violența în comunitate se asociază cu un statut socioeconomic scăzut, evoluția lucrurilor e încă și mai dramatică. în ultimele decenii, peste tot în lume, la marginea marilor orașe s au dezvoltat zone sărace, locuite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai dramatică. în ultimele decenii, peste tot în lume, la marginea marilor orașe s au dezvoltat zone sărace, locuite de o populație cu venituri foarte mici. în cazul mamelor singure, cu copii de 3-6 ani, atât capacitatea de a-și proteja copilul împotriva violenței, cât și propria suferință consecutivă expunerii la violență sunt direct influențate de statutul socioeconomic (Linares et al., 2001). Stresul adițional indus de precaritatea economică ce diminuează accesul la resursele vitale potențează conflictele în familie și se asociază
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la copiii lor. Concluzia cercetării arată că cu cât e un acord mai mare între mamă și copil cu privire la expunerea copilului la violență, cu atât copilul manifestă mai puține simptome de sindrom de stres posttraumatic și internalizări. Așadar părinții pot proteja eficient acolo unde condițiile date nu pot fi schimbate, prin simpla înțelegere a copilului și empatie manifestată față de acesta. Dintre cercetările întreprinse în domeniul expunerii copiilor la violență în comunitate, ne atrag atenția câteva care sunt alarmante prin procentul ridicat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Un număr de 7 respondenți recunosc că nu știu. Acest lucru înseamnă și faptul că nu li s-a cerut să reflecteze asupra acestui lucru, că zilnic confruntându-se cu durerea, mecanismele lor de apărare s-au dezvoltat astfel încât îi protejează, dar în același timp îi face insensibili la durere. Riscul? Dezumanizarea serviciilor care ar trebui să fie în cea mai mare măsură devotate omului, stării lui de „bine” din punct de vedere fizic, mental și social și nu numai absența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relaționale: a) există o diferență de vârstă semnificativă între cei doi, b) există o diferență de putere fizică, emoțională, cognitivă, informațională, financiară, socială între victimă și agresor, c) agresorul are din punct de vedere legal, responsabilitate de a îngriji și proteja copilul, d) legea penalizează agresorul, e) victima, copilul, se află în responsabilitatea agresorului, depinde de agresor, f) agresorul are acces permanent la victimă. 5. gravitatea maltratării se evaluează comparativ cu nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; de aceea în evaluarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valorizat și iubit de ceilalți, va trece mai ușor chiar și printr-o situație real-traumatică. Un copil speriat, mereu în alertă datorită simțământului că trăiește într-o lume amenințătoare (sentiment ce poate fi generat de o familie care nu-l protejează) va reacționa chiar și la evenimente mai puțin dramatice ca și când ar fi sfârșitul lumii. Consecutiv evenimentelor traumatice, copilul poate dezvolta sindrom de stres posttraumatic. Din nou, apariția și manifestarea acestui sindrom consecutiv evenimentului traumatic, intensitatea și durata sindromului depind de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oraș, moartea unui membru drag al familiei, al unui prieten al copilului, lăsarea copilului pe o perioadă de timp departe de părinți (chiar dacă la rudenii!) sau o boală severă a copilului, părinții preferă să ascundă copilului adevărul, „pentru a-l proteja”, ceea ce realizează este de fapt un sentiment de trădare, de pierdere a încrederii în părinte, pe care îl va trăi copilul. Cum încrederea în părinte este fundamentul încrederii în lumea în care trăiești, a încrederii în sine însuși, copiii mințiți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui și loialitatea pe care în mod natural copilul o are față de părinte; sentimentul de neputință de a se apăra a copilului și sentimentul că nimeni nu îl apără, că e părăsit de toți cei care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică vârstei, dublată de sentimentul că adultul știe ce face și că el, copilul, trebuie să accepte chiar dacă îl înspăimântă. Abuzul sexual, în mod obișnuit se dezvoltă într-un proces treptat, în care agresorul găsește oportunități pentru a intra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecințelor. Tilman Furniss (2004), în cartea sa, atrage atenția profesioniștilor asupra situațiilor în care, în momentul dezvăluirii, mamele revoltate spun că vor divorța, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei. în preajma abuzului sexual al copilului comportamentele iraționale ale adulților chemați să protejeze copilul, părinți sau profesioniști abundă. a) O pediatră relatează situația unei familii cu o fetiță în vârstă de 5 ani. Pediatra este prietenă cu mama fetiței și în virtutea aceste prietenii, mama relatează cu nesiguranță și cerând sfatul prietenei pediatre despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toate situațiile amintite anterior, modalitățile cele mai adecvate prin care se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului. Această educație trebuie furnizată pe fundalul preocupării pentru confortul și siguranța copilului. Nimic nu protejează mai bine copilul decât sentimentul că este iubit și protejat de către părinții săi, că este valoros. în cadrul educației sexuale copilul trebuie sprijinit spre a cunoaște diferența între atingerile plăcute/neplăcute, denumirea corectă a tuturor părților corpului astfel încât să poată comunica
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]