38,420 matches
-
confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. ... (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate textul de lege criticat contravine principiului constituțional al garantării și ocrotirii dreptului de proprietate privată, deoarece prevede posibilitatea menținerii valabilității actelor juridice de înstrăinare având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, dacă acestea au fost încheiate cu bună-credință. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170048_a_171377]
-
România este parte în procesul penal, "este evident că avocatul desemnat din oficiu nu îl va apăra pe învinuit/inculpat împotriva uniunii sale", având în vedere că toți avocații din România fac parte din respectiva uniune. Astfel, "textul de lege criticat permite magistraților să îi numească inculpatului un avocat din oficiu care, în unele cazuri, să nu îi susțină cauza în mod corect". Totodată, consideră că art. 278^1 alin. 8 și 9 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211489_a_212818]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepției. Face trimitere în acest sens la Decizia Curții Constituționale nr. 601/2008 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211489_a_212818]
-
2008 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211489_a_212818]
-
nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum și ale art. 281 din Codul penal. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală: "Asistența juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reținut sau arestat chiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211489_a_212818]
-
solicită respingerea excepției, invocând motive care privesc situații de fapt ale litigiului aflat pe rolul instanței de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale, fiind o expresie a exercitării cu bună credință a drepturilor și libertăților constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 septembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.413/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
fiind neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile cu caracter special prevăzute de Codul civil pentru diferite categorii de contracte trebuie interpretate în corelare cu dispozițiile din același cod care reglementează teoria generală a obligațiilor. Astfel, Guvernul consideră că textul criticat nu îngrădește dreptul de proprietate privată, garantată și ocrotită în mod egal de Constituție, ci dă expresie principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, prevăzut de art. 57, fiind și în concordanță cu art. 1 alin. (3) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
garantată și ocrotită în mod egal de Constituție, ci dă expresie principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, prevăzut de art. 57, fiind și în concordanță cu art. 1 alin. (3) din Constituție. Avocatul Poporului consideră că textul criticat este constituțional și nu contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. [...]" Așadar, Curtea va analiza dispozițiile legale criticate doar în raport de următoarele prevederi: - Art. 44 alin. (1), (2) și (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
doua reprezintă alternativa la sancțiunea ce se poate aplica potrivit tezei întâi a aceluiași articol. Prin urmare aceste prevederi speciale din Codul civil trebuie interpretate în acord cu prevederile privind teoria generală a obligațiilor. Curtea constată că textul de lege criticat nu încalcă dreptul de proprietate, ci reglementează unul dintre mijloacele juridice pe care creditorul le are la dispoziție în cazul când cealaltă parte nu își îndeplinește obligația asumată prin contract. În consecință, critica autorului excepției de neconstituționalitate, referitoare la încălcarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
proprietății private, nu poate fi primită, aceste dispoziții constituționale fiind în concordanță și cu dispozițiile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea constată că textul legal criticat este expresia exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, principiu proclamat de art. 57 din Constituție. Curtea mai reține că, dacă s-ar lua în considerare nemulțumirea autorului excepției, în opinia căruia ipoteza "executării vinderii" n-ar mai trebui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra unui imobil pentru neîndeplinirea obligației de a face dovada achitării impozitului pe tranzacție. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă dreptul de proprietate privată în măsura în care este interpretat în sensul că impune dobânditorului adjudecatar, în cadrul procedurii de executare silită, obligația de a face dovada efectuării plății impozitului datorat pe tranzacție de către înstrăinătorul forțat, respectiv de debitorul executat silit. De asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
privată în măsura în care este interpretat în sensul că impune dobânditorului adjudecatar, în cadrul procedurii de executare silită, obligația de a face dovada efectuării plății impozitului datorat pe tranzacție de către înstrăinătorul forțat, respectiv de debitorul executat silit. De asemenea, susține că textul legal criticat contravine și dispozițiilor art. 56 din Constituție care instituie obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice, deoarece impune obligația de facto a unei persoane de a achita sarcinile fiscale pe care tot legea le instituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, rămâne de analizat măsura în care se impune, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , extinderea controlului de constituționalitate și la alte ipoteze în care sunt incidente dispozițiile legale criticate, cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
ai indemnizației într-o situație defavorabilă și inegală față de celelalte categorii de persoane care au fost supuse acelorași măsuri de austeritate. Dreptul la concediu de maternitate este fundamental, egal cu dreptul la retribuție. În sfârșit, susține că dispozițiile de lege criticate aduc atingere "principiului protecției așteptărilor legitime ale cetățenilor" cu privire la un anumit nivel al protecției și securității sociale, precum și dreptului la un nivel de trai decent, fiind încălcate cerințele prevăzute de art. 53 din Constituție. Tribunalul Sibiu - Secția a II-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, în redactarea pe care aceste dispoziții de lege au avut-o anterior modificărilor și completărilor ulterioare aduse acestui act normativ. Având în vedere că, prin modificările și completările ulterioare, soluțiile legislative criticate au fost modificate semnificativ, precum și considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunța asupra textelor de lege cu care a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenței dreptului în sine". Este adevărat că libertatea de reglementare a legiuitorului nu se poate manifesta cu încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor. În ceea ce privește însă textele de lege criticate, Curtea apreciază că diferența de tratament juridic este determinată de situațiile evident diferite în care se află destinatarii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 în funcție de opțiunile exprimate cu privire la durata concediului pentru creșterea copilului și indemnizația aferentă. Astfel, legiuitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
și chiar impun un tratament juridic diferențiat. De asemenea, ținând cont atât de obiectivele urmărite de legiuitor, dar și de necesitatea de a proteja procesul de creștere și dezvoltare a copiilor, Curtea apreciază că măsurile instituite prin textele de lege criticate au un caracter rezonabil și proporțional. În plus, opțiunea referitoare la durata concediului pentru creșterea copilului aparține părintelui. Analizând în continuare celelalte critici de neconstituționalitate invocate de autorul excepției, Curtea reține că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
În plus, opțiunea referitoare la durata concediului pentru creșterea copilului aparține părintelui. Analizând în continuare celelalte critici de neconstituționalitate invocate de autorul excepției, Curtea reține că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 , a statuat că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent. Cât privește principiul protecției așteptărilor legitime, dezvoltat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea apreciază că acesta nu este incident în cauză, referirile autorului excepției la acest principiu relevând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
de trai decent. Cât privește principiul protecției așteptărilor legitime, dezvoltat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea apreciază că acesta nu este incident în cauză, referirile autorului excepției la acest principiu relevând că acesta ar fi dorit ca reglementarea criticată să aibă un conținut mai favorabil sub aspectul acordării indemnizației pentru creșterea copilului. Or, principiul amintit nu ocrotește astfel de așteptări, ci impune existența unei legislații predictibile, unitare și coerente. Curtea consideră că cele mai sus arătate sunt valabile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259025_a_260354]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238453_a_239782]
-
lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.418/279/2008, Tribunalul Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]