38,343 matches
-
mijloc, fără să acopere diversitatea socială și geografică. Din ce în ce mai multe categorii de public sunt subreprezentate și constant devalorizate de instituții de stat care se comportă ca niște acționari culturali privați, în detrimentul accesului extins la cultură și educație culturală. Clivajul între lucrătorii culturali independenți și o categorie extrem de redusă care are acces, pe criterii discreționare ce țin de relațiile clientelare cu diverse partide politice, la resursele statului, devine tot mai pregnant. În acest context, impunerea unei strategii coerente, consistente și incluzive a
Apel la solidaritate – Ce se întâmplă cu Ministerul Culturii? () [Corola-website/Science/295723_a_297052]
-
acest context, impunerea unei strategii coerente, consistente și incluzive a Ministerului Culturii - care să nu țină cont de interese financiare corporatiste și de alianțe cu politici economice prin care se discreditează rolul patrimoniului cultural - trebuie să fie o prioritate pentru lucrătorii culturali. După demisiile succesive ale celor trei miniștri incompatibili cu funcția - Mircea Diaconu, Puiu Hașotti și Constantin Daniel Barbu - propunerea deputatului Gigel Sorinel Știrbu de către PNL pentru această funcție este ofensatoare și lipsită de fundamente legitime. Precaritatea intelectuală de care
Apel la solidaritate – Ce se întâmplă cu Ministerul Culturii? () [Corola-website/Science/295723_a_297052]
-
mulți muncitori din România au fost angajați pe șantierul de construcție al unui mall din Berlin, iar la sfarsitul proiectului li s-a refuzat plata salariilor. Publicam un comunicat al Sindicatul Muncitorilor Liberi (FAU-Berlin) și o relatare a unuia dintre lucrători. La sfarsitul textului sunt trecute datele de contact ale sindicatului, ale muncitorilor, cât și adresa petiției și a paginii de solidarizare cu aceștia. Mall-ul rușinii, construit prin exploatare - comunicat FAU-Berlin. Construcția „Mall-ului din Berlin" a costat
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
plăti chiria apartamentului, așa că proprietarul ne-a spus să plecăm. Am dormit pe strada mai mult de zece zile și am protestat cerându-ne banii. Terminaserăm banii pe care ni-i dăduseră—50 de euro pe saptamana pentru mâncare. Alți lucrători de pe șantier și oameni care locuiesc în apropiere ne-au adus câte ceva de mâncare și strictul necesar. Am intrebat apoi dacă putem dormi într-un container de pe șantier, pana ne găsim un apartament și locuri de muncă unde să economisim
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
dintre proiectele teatrale independente din București și viabilitatea modelului pentru tineri artiști locali, interesați de zone alternative ale teatrului. Dacă pentru un actor este un parcurs puțin complicat spre zona de teatru social (poate și mai complicat “în provincie”), pentru lucrătorii din zonele sociale, drumul spre teatru trece prin bugetul de cultură al consilului local - unul, oricât de mic ar părerea celor din zona artistică, mult mai consistent decât cel pentru programe sociale. Astfel, în cazul festivalului egalității de gen, colaborarea
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
probleme psihice, așa că nu m-am implicat în teatru că terapie. E un concept nou în Kenya, dar cred că va avea impact în viitor. Cum ți-a influențat muncă viață și cariera? Trăiești exclusiv din teatru? Care e situația lucrătorului cultural/teatral în Kenya? În țara asta e greu să fii plătit că lucrător în teatru. Eu sunt profesoară, dramaturg, director artistic și consilier. De obicei țin cursuri, fac training-uri și consiliere la școli, biserici și alte organizații. Mă
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]
-
nou în Kenya, dar cred că va avea impact în viitor. Cum ți-a influențat muncă viață și cariera? Trăiești exclusiv din teatru? Care e situația lucrătorului cultural/teatral în Kenya? În țara asta e greu să fii plătit că lucrător în teatru. Eu sunt profesoară, dramaturg, director artistic și consilier. De obicei țin cursuri, fac training-uri și consiliere la școli, biserici și alte organizații. Mă folosesc de aceste calificări. În ceea ce privește teatrul, simt că acest mediu face informația digerabila chiar
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]
-
mai tarziu. Tot atunci am realizat un fapt, care mă urmărește și în ziua de azi. La atâția ani distanță, și pe care l-am observat la fiecare loc de muncă pe care l-am avut. Lipsa de solidaritate între lucrători. Pe șantier, brusc, dacă vreun muncitor era promovat șef de echipă, în jumătate de oră uita ce făcuse/suferise/trăise până atunci. Devenea mai zbir decât patronul. Dar și un mare lingușitor. Ar fi făcut orice pentru o mică atenție
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
corporației din punct de vedere ierarhic. Doar doamna care face curățenie e în schemă mai jos. Nu am dat din coate ca să ajung șef sau măcar atât de râvnitul team leader. Eram și sunt conștient că în sistemul ăsta capitalist lucrătorul din corporație e doar un centru de cost. Care aduce profit sau nu. Care e rentabil până la un moment dat. Nimic mai mult. Business-ul companiei în regiune duduia în acei ani. Unii angajați trăiau mai mult decât bine. De
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
încă) al corporatiștilor care au super viață, fac trei vacanțe pe an și locuiesc cu toții în cartierele noi din nordul Bucureștiului. Reiau. Doar unii angajați trăiau mai mult decât bine. De la un nivel ierarhic în sus. Circulau printre noi, banalii lucrători, niște zvonuri că la nivel de management, bonusurile și primele anuale au cel puțin cinci zerouri la sfârșit. Noi, restul, luam un salariu în plus de Crăciun și încă o primă anuală undeva prin luna mai. Ok. Aș fi ipocrit
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
mult mai bine față de media din România. Dar trei vacanțe pe an în străinătate nu făceam și nici în cartier rezidențial nu m-am mutat după cum zice mitul. În corporațiile multinaționale, de la bun început am observat o inegalitate și între lucrătorii egali din punct de vedere al ierarhiei, dar care își fac jobul din țări diferite. Sau care provin din țări diferite. Dacă în primul caz e oarecum de înțeles acest lucru, costurile vieții fiind mai ridicate în Franța sau Germania
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
corporație. Nici nu știu la ce să sper. Sunt în continuare un visător. Un visător la o Planetă Albastră mai bună. La locuri de muncă mai bune. Fără discriminări în funcție de rasă, sex, orientare sexuală sau naționalitate. În care respectul pentru lucrător să primeze în fața interesului acumulării de capital. În care forța de muncă să nu fie un impersonal centru de cost. Iar lucrătorul un dezumanizat. Nu știu la ce să mă aștept în următorii zece ani de la sistem. Dar mă aștept
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
locuri de muncă mai bune. Fără discriminări în funcție de rasă, sex, orientare sexuală sau naționalitate. În care respectul pentru lucrător să primeze în fața interesului acumulării de capital. În care forța de muncă să nu fie un impersonal centru de cost. Iar lucrătorul un dezumanizat. Nu știu la ce să mă aștept în următorii zece ani de la sistem. Dar mă aștept ca sindicatele să se trezească, mișcarea mondială de stânga (și mai ales cea românească) să-și revină și fiecare lucrător să protesteze
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
cost. Iar lucrătorul un dezumanizat. Nu știu la ce să mă aștept în următorii zece ani de la sistem. Dar mă aștept ca sindicatele să se trezească, mișcarea mondială de stânga (și mai ales cea românească) să-și revină și fiecare lucrător să protesteze ori de câte ori este supus la abuzuri și la presiuni. Și mai sper la un lucru. La solidaritatea între lucrători. Acea solidaritate pe care nu am văzut-o în cei zece ani de muncă.
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
aștept ca sindicatele să se trezească, mișcarea mondială de stânga (și mai ales cea românească) să-și revină și fiecare lucrător să protesteze ori de câte ori este supus la abuzuri și la presiuni. Și mai sper la un lucru. La solidaritatea între lucrători. Acea solidaritate pe care nu am văzut-o în cei zece ani de muncă.
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
de organizare a forței de muncă bazat pe solidaritatea la locul de muncă[3] prin constituirea unor organizații reprezentative care să aibă putere de negociere cu reprezentanții capitalului. Însă, la nivelul îndeplinirii sarcinilor de serviciu - lucru care ocupa majoritatea timpului lucrătorilor - doar reglarea ritmului de producție oferea un minim control. Acest control se manifesta prin adoptarea unui ritm propriu de lucru (<i>slow-down</i>). Astfel de inițiative duceau la catalogarea muncitorilor drept „leneși” sau „incompetenți” de către conducere și au reprezentat în
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
sfârșitul anilor 90, din zone cu capacitate de producție industrială în zone cu capacitate de producție emoțională. În locul televizoarelor produse la Electronica, au apărut servicii pentru ceea ce este produs fizic în altă parte, adică încrederea ca marfă; modul în care lucrătorul în servicii comerciale câștigă încrederea clientului este o componentă esențială în acest proces de vânzare/cumpărare de servicii. Un coleg de la ultimul meu job la o multinațională remarca: „Suntem buni, vindem ceva ce nu există. Suntem ca niște magicieni.” Raportată
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
teren foarte fertil, astfel, pentru a submina regulile explicite prin „creativitate” și „flexibilitate”, în condițiile în care regulile explicite sunt un impediment în calea obiectivelor fundamentale - competitivitatea pe „piață” și maximizarea profitului - și în același timp pentru a dezvolta în lucrătorii din servicii acea mândrie profesională care să-i determine să-și facă treaba „mai repede și mai bine.” Într-o astfel de poziție, apare o variație în dinamica relațiilor capitaliste de muncă. Pe lângă evaluatorul tradițional al muncii angajatului, supervizorul direct
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
un al doilea: clientul. Acesta din urmă nu este doar o prezență pasivă în procesul de producție al încrederii de care vorbeam mai sus, ci este un participant efectiv la producerea sa. Relația diadică manager-lucrător devine, astfel, una tripartită între lucrător, manager și client.[ 11] Ce înseamnă asta pentru lucrători? Aparent o presiune în plus, însă din experiența personală și din ce-am observat și la alți colegi, se creează un spațiu de manevră în care lucrătorul poate recurge la jocuri
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
doar o prezență pasivă în procesul de producție al încrederii de care vorbeam mai sus, ci este un participant efectiv la producerea sa. Relația diadică manager-lucrător devine, astfel, una tripartită între lucrător, manager și client.[ 11] Ce înseamnă asta pentru lucrători? Aparent o presiune în plus, însă din experiența personală și din ce-am observat și la alți colegi, se creează un spațiu de manevră în care lucrătorul poate recurge la jocuri și alianțe temporare atât cu supervizorul, cât și cu
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
astfel, una tripartită între lucrător, manager și client.[ 11] Ce înseamnă asta pentru lucrători? Aparent o presiune în plus, însă din experiența personală și din ce-am observat și la alți colegi, se creează un spațiu de manevră în care lucrătorul poate recurge la jocuri și alianțe temporare atât cu supervizorul, cât și cu clientul. Mi-amintesc că la sfârșitul unui trimestru fiscal[12] (când e nebunia contactării clienților care n-au semnat încă prelungirea contractelor), la altă echipă, un client
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
se aștepta de la noi. Toate fentele erau permise, chiar încurajate, atâta timp cât favorizau extragerea plusvalorii. Și cam asta făceau. În timp ce nouă ne ofereau, în mod pervers, un debușeu. La team meetings se observa cel mai clar câtă „autonomie” aveau, de fapt, lucrătorii. Noi nu decideam nimic legat de procesul de producție. Nici nu aveam cum. Când ni se comunicau deciziile pe care le mai luau cei din stratosfera companiei și care aveau impact asupra muncii noastre, era ca și cum primeam la cantină o
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
noi. Mă numesc Vajda Zoltán. Vin dintr-o familie absolut normală și simplă, dintr-un sat micuț din zona Somogy. Părinții mei au fost muncitori și vreau să subliniez asta pentru că mă refer la înțelesul clasic al cuvântului muncitor, nu lucrători (părinții lor însă erau țărani, așa că pot să spun că provin dintr-o familie de muncitori-țărani). În școala generală, am fost considerat un elev bun, aveam note medii. Sigur, din cauza comportamentului meu, profesorii mei n-au fost întotdeauna mulțumiți de
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
vreau să prezint pe scurt un alt exemplu: lupta Konstantinei Kouneva și a colegelor ei. Konstantina Kouneva vine din Bulgaria și a lucrat în Atena ca femeie de serviciu. Era secretară la PEKOP, sindicat de la bază combatant al lucrătoarelor și lucrătorilor din domeniul curățeniei în care se organizaseră multe alte muncitoare migrante. Pe 22 decembrie 2008, când încă revoltele din decembrie erau în toi, a fost atacată cu acid sulfuric de doi inși angajați de patronii ei. Fața și mâinile ei
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
de la cunoștințele, practicile și rețelele de la periferie. Înseamnă să recunoaștem că centrul are propriile lui periferii interne cu regiuni și grupuri sociale care rămân supuse, în aceeași logică, marginalizării în care ne recunoaștem și noi. Din acest motiv, activiști, cercetători, lucrători culturali și universitari din periferiile estice și sudice europene s-au întâlnit în Žeimiai, Lithuania între 30 iulie și 2 august să discute situațiile politice curente și practicile de organizare în periferiile Europei. Aproximativ 40 de persoane din 20 de
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]