45,986 matches
-
cerebrale din emisfera dreaptă paralizau victima pe partea stângă. În carte făcuse o combinație între subiecții săi, sub numele de Mary H. O femeie de șaizeci de ani, cea dintâi Mary, susținea că brațul ei distrus „n-o lasă în pace“. Cum adică n-o lasă în pace? Păi, nu știu al cui e. Și asta mi se pare deranjant, domnule doctor. Ar putea fi al dumneavoastră? Imposibil, domnule doctor. Nu credeți că mi-aș recunoaște propria mână? O pusese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
partea stângă. În carte făcuse o combinație între subiecții săi, sub numele de Mary H. O femeie de șaizeci de ani, cea dintâi Mary, susținea că brațul ei distrus „n-o lasă în pace“. Cum adică n-o lasă în pace? Păi, nu știu al cui e. Și asta mi se pare deranjant, domnule doctor. Ar putea fi al dumneavoastră? Imposibil, domnule doctor. Nu credeți că mi-aș recunoaște propria mână? O pusese să-și atingă brațul cu mâna dreaptă, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
merg treburile? — Păi, nu chiar, nu. Voiam doar... —E o pantă periculoasă, Gerald. Încă trei cărți și ai să-mi ceri cifrele de vânzare. Eu unul sunt încântat să fiu martor la căderea ta în umanitate. Ei bine, fii pe pace. Am început cât se poate de cu dreptul. —Cu dreptul? Creatura în chestiune e cumva bipedă? — Ah, umor de biolog. Cronica din Kirkus e un pic amestecată, dar aia din Booklist face toți banii. Stai așa. Le am la îndemână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
După moarte, primul războinic care a luptat pentru a întemeia străvechea Japonie s-a făcut cocor și și-a luat zborul. Tecumseh a încercat să unească popoarele risipite sub flamura Cocorului, iar semnul Hopi pentru piciorul cocorului a devenit simbolul păcii în toată lumea. Piciorul cocorului - pied de grue - a devenit pentru genealogi marca descendenței, pedigree-ul. Ca să li se îndeplinească o dorință, japonezii trebuie să facă o mie de cocori din hârtie. Sadako Sasaki de doisprezece ani, suferindă de „boala bombei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
inumană, o făcu să-și piardă cumpătul. Se ghemui departe de el, își apăsă gura cu pumnii și intră în hiperventilație. El se întoarse spre ea, s-o ajute pe cât putea. Ea îl respinse cu ambele mâini. —Lasă-mă în pace. Nu mă atinge. Astea nu sunt lacrimi adevărate. Tot n-ai înțeles? Eu nu sunt ea. Sunt doar o imitație. Ceva ce-ai inventat tu în capul tău. Nici ea nu-și înțelegea propriile cuvinte umede și elastice. Cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de la el, bănuind că se dusese undeva să moară în dizgrație. Dar povestea lui Mark îi fascină. Nici unul dintre ei nu mai lucrase cu așa ceva. Nu primi două recomandări la fel, în afară de cei doi care-i sugerară să lase în pace o boală inofensivă. Majoritatea părură recunoscători când Weber își luă rămas-bun. Folosi conexiunea în bandă largă din holul hotelului până târziu în noapte. Intră pe toate enciclopediile medicale, explorând fiecare referință clinică din literatură. Făcuse asta și înainte, dar superficial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
amândoi chestia asta. Dar Daniel nu reuși s-o lase baltă. În mașină, pe drumul spre casă, veni cu încă trei teorii care explicau atacul lui verbal. Și voia ca ea să i le confirme pe toate. Așa făcu, de dragul păcii. N-a fost suficient pentru el. —Să nu zici că mă crezi, dacă nu-i așa. Sunt de acord cu tine, Daniel. Pe bune. Cel puțin așa ajunseră acasă și în pat. Dar autopsia continuă, pe întuneric. El se adresă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Îl vizitează pe Mark la spital. Îl aduce chiar și pe Daniel, cel mai vechi prieten neimaginar al lui Mark. Dar Mark nu vrea să discute cu nici unul dintre ei. Puteți avea buna-cuviință să mă lăsați să putrezesc aici în pace? Doctorașul sau nimic. Îl lasă din nou pe mâinile personalului medical, pradă remediilor chimice care i se scurg acum în brațele moi. Ea cade pe propria-i scală Glasgow. Nu se poate concentra la nimic. Atenția ei o ia razna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
jur. Alaltăieri seară, l-am găsit pe Dorin în curtea din spatele blocului. Se chinuia să smulgă din mâna unui puștan un tanc mititel pe care acela îl strângea cu disperare la piept. Când m-a zărit, l-a lăsat în pace pe băiețelul plângăcios și a venit spre mine. Am traversat șinele de tramvai, ieșind printr-o gaură din gardul ce împărțea strada în două, apoi am intrat în blocul de vizavi, am luat liftul până la ultimul etaj și de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
nu suflă o vorbă. Însă pe Anna toți o găseau plină de farmec. După ce s-a strâns masa, Pietro m-a ridicat în brațe și m-a pus pe un scaun. Signora Maria s-a împotrivit: „Lasă-mi copilul în pace!”, însă ea și tata erau bine dispuși, iar eu mă simțeam în stare să fac orice ca să-i văd rămânând așa. „Înjură, copile, în dialectul nostru roman!”, a strigat Pietro. Am privit împrejur, am tras aer adânc în piept, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
s-a dus să se arunce pe pat, hohotind. Poate i-a fost destul să se șteargă la ochi cu colțul șorțului. Când vezi scenele astea în filme, eroii deja au plecat. Signor Giovanni a spus: „ Maria, lasă băiatul în pace”. Toți au zâmbit cu înțeles, pentru că signor Giovanni își ieșise și el o dată din fire. Am văzut în vitrina unui magazin de îmbrăcăminte, ca în oglindă, cum tata a dat mâna cu ceilalți și apoi cum toți l-au îmbrățișat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
asta a avut grijă doamna Sanowsky. Tata s-a apropiat de mine. „Nu-ți scoți pantofii?” I-am scos. „Nu-ți scoți haina?” Am scos-o. Adulților trebuie să le faci tot timpul asemenea hatâruri, altfel nu te lasă în pace. Dacă faci ce vor ei, sunt convinși că și-au educat bine copilul. Pe urmă, pot trece la lucrurile cu adevărat importante. Pur și simplu, au nevoie să fie puțin ajutați. La televizor, Flash tocmai se întorsese pe Pământ. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de câte ori tușea cineva afară, eu credeam că e tata și aveam plânsul în gât, pregătit să-i dau drumul, dar tare, nu glumă, ca să le stric cheful adulților, să vadă cât mi-e de frică și să mă lase în pace. Opt fără douăzeci și cinci. Sora mi-a dat o pilulă, m-a mângâiat blând pe frunte și mi-a spus să mă relaxez. Eu mi-am lipit nasul de geam, unul din puncte era precis tata, în două minute va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ne povestești mai departe?” „Întâi am lăsat bâta în mașină și ne-am dus să facem curățenie. Nu era mare lucru de curățat, fiindcă adesea era greu să desparți ce e curat de ce e murdar. Deci am lăsat murdăria în pace, am inspectat încăperile din subsol, instalația de încălzire și așa mai departe și am pus șobolanii pe fugă. «Teodorescule», mi-a spus Toni, «proprietarii sunt albi și nu calcă pe-aici. Atunci de ce să ne ostenim noi atâta? Du-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ajuns. Abia mai ești în stare să-ți ții scula în mână când faci pipi, și-ți trece prin minte să mă zdrobești!” „Taci din gură, femeie. Frate, spune-i să tacă odată din gură.” „Taci și lasă-l în pace, cumnată. Cearta nu vă e de nici un folos.” După câteva clipe, tata a continuat să vorbească. „Cine a trăit multă vreme, ca noi, sub un clopot de sticlă, acela n-o mai scoate la capăt în America. Sfârșește ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
țeapă. După aceea a fost pretutindeni siguranță și liniște, încât ai fi putut lăsa o pungă cu monede de aur pe marginea drumului și n-ar fi furat-o nimeni. Drept urmare, în vreme ce prin alte părți domnea frica, la noi era pace. La fel ca și astăzi.” Așa de frumos vorbise, că ne-ar fi plăcut s-o aplaudăm. Duma a ridicat mâna și, încă înainte ca profesoara să-i dea cuvântul, s-a repezit să spună: „Tata zice că și astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
aveau cum să încrucișeze priviri mânioase. Atunci ședeam în beznă toți trei, la fel cu vecinii noștri din întreg cartierul. Toți părinții își îndreptau stăruitor gândurile spre tovarășul și spre locul unde ar fi vrut să-l trimită. Atunci făceau pace și nu se mai certau între ei. Unchiul și mătușa se fugăreau și ei în sufragerie noaptea, de pildă de Anul Nou, însă lumina nu se stingea, așa că verii mei trebuiau să sară ca să-i despartă. De vină e blestemata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un ghimpe în inima lui și nu dorea decât să scape de mine. Ceea ce s-a și întâmplat. Deci eram tânăr ofițer de puțin timp și îmi venisem în fire, scutit fiind acum de istericalele fetei, care mă lăsa în pace și nu se mai ținea după mine, când la un moment dat, pe la mijlocul verii, a venit înștiințare din capitală, cine a fost promovat și cine trecut în rezervă. Trecerea în rezervă, trebuie să știi, înseamnă sfârșitul. Era așadar o după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pe doamna Ianu. «Târfa, târfa vrea să mă otrăvească», striga ea întruna. «Doamna Ianu, de ce credeți că vecina dumneavoastră de sus ar avea intenția să vă otrăvească? Doar sunteți prietene bune, dacă nu mă înșel?», am încercat eu să fac pace. «Prietene? Îmi vine să mor de râs. Sau dumneavoastră vă puteți împrieteni cu o viperă? O viperă, dacă vă spun! Mi l-a suflat pe tinerelul acela crud, de-ți vine să muști din el. Ei, așa procedezi, când ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Iagardișmenuu, aman cataramuu! Avaramuuu! A-aaaaa!” Așa cânta. Și se ruga de nea Vulpe să-l plimbe cu mașina și nea Vulpe nu-l plimba și Într-o vreme se plictisea să-l tot roage și către prânz Îl lăsa În pace pentru că avea o pereche de orbi care lucrau la fabrică și el Îi scotea prin pădurea de oțetari și-i trecea strada În stația de tramvai. Orbii Îl răsplăteau și Își cumpăra o Înghețată pe băț. Asta era răsplata, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Diminețile În hotel erau monotone, aceeași cafea, aceeași țigară, același duș rece, muzica molcomă a postului de radio care mai transmitea din când În când știri lapidare, venite de prin toate colțurile planetei bântuite de războaie locale sau lâncezind În pace absolută. Același ziar citit pe balconul care dădea spre plajă. Chevroletul negru stătea la umbra unui platan, și În burta lui trebăluiau doi mecanici, sub asistența stăpânului (primul Înger al dreptății), un bărbat cu alură de atlet, cu părul tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
zare a pustietății “ și se uită pe geam și vede copiii jucându-se de-a jocurile de copii. An - tan - te Dize - mane - pe Dize - mane - compa - ne An - tan - te U - re - se - se! U - re sese! Bastion al păcii e! Stalin și poporul rus libertate ne-a adus! Ana, Luca și cu Dej taie capul la burgheji! Afară era zi de sărbătoare... Așa a fost de 1 Mai 1952. Zi de sărbătoare... Prăjituri de casă cu marmeladă, presărate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
greu, două petice rotunde de un alb lustruit. Petice reci. Nu-ți vine să plângi. Totul pe mutește. Pleosc! Și gata. Mănânci biscuiți. Biscuiții sunt crocanți, pufoși. Ți se face sete. Bei apă În Giurgiu la o cișmea de pe strada Păcii și te Întorci acasă flămând. Excursia la Podul Prieteniei s-a Încheiat. Este 1 aprilie 1958 ziua În care Sovietul Suprem a hotărât Încetarea unilaterală a experiențelor cu arme atomice și cu hidrogen. Pe drumul de Întoarcere șoferul nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este frumoasă pentru că are la sfârșit și o luptă dreaptă. Între tine și alt băiat. Vă luptați pentru fată. Învingi tu. Te Întorci acasă Îndrăgostit. Trebuie să-ți găsești o iubită. Ai de scris articolul pentru gazeta de perete. Despre pace. Trebuie să scrii despre pace și În Încheiere: Trăiască lupta pentru pace! Să termini cu articolul și-ți vei alege o iubită. Ai de ales Între Mariana și Scânteiuța. Mariana e urâtă și săracă, Scânteiuța e frumoasă și bogată. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sfârșit și o luptă dreaptă. Între tine și alt băiat. Vă luptați pentru fată. Învingi tu. Te Întorci acasă Îndrăgostit. Trebuie să-ți găsești o iubită. Ai de scris articolul pentru gazeta de perete. Despre pace. Trebuie să scrii despre pace și În Încheiere: Trăiască lupta pentru pace! Să termini cu articolul și-ți vei alege o iubită. Ai de ales Între Mariana și Scânteiuța. Mariana e urâtă și săracă, Scânteiuța e frumoasă și bogată. În timp ce te hotărăști pe cine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]