37,765 matches
-
se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului. Această educație trebuie furnizată pe fundalul preocupării pentru confortul și siguranța copilului. Nimic nu protejează mai bine copilul decât sentimentul că este iubit și protejat de către părinții săi, că este valoros. în cadrul educației sexuale copilul trebuie sprijinit spre a cunoaște diferența între atingerile plăcute/neplăcute, denumirea corectă a tuturor părților corpului astfel încât să poată comunica despre ele, fără jenă. în primul rând părinții, dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate fi asistată (Ionescu, Jourdan Ionescu, 2006) de către societate pentru a impulsiona dezvoltarea copilului și a întrerupe trecerea transgenerațională a sărăciei. Pentru copiii care cresc în familii expuse sărăciei, școala, profesorii și comunitatea pot fi factori importanți care să-i protejeze, interpunându se între copii și consecințele sărăciei (Seccombe, 2002). „Pentru tineri, profesorii pot juca un rol critic în asigurarea acestui tip de suport social.”(Seccombe, 2002, p. 388) într-o cercetare întreprinsă în cadrul proiectului: Diagnosticul social al performanței școlare prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin colaborarea părinților cu școala și menținerea unor preocupări, interese și așteptări ale părinților cu privire la rezultatele școlare ale copilului (Luthar, Latendresse, 2005). Când familia săracă nu reușește să se descurce, societatea ar fi obligată să compenseze lipsurile familiei și să protejeze copiii, sprijinindu-i să-și dezvolte reziliența care să-i facă apți de a se smulge mediului sărac în care s-au născut și/sau cresc. într-o societate axată pe copil, așa cum sunt multe din țările vestului, există numeroase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vestului, există numeroase astfel de măsuri și programe aplicate deja din perioada de gravidie a mamei. Ca o primă concluzie, trebuie reținut faptul că impactul sărăciei asupra copilului este mediat de capacitatea familiei și a societății de a „vedea”și proteja copilul. Există o vastă literatură care analizează și consemnează efectele de suprafață și cele de profunzime ale sărăciei, asupra copilului. Dar atât pentru a înțelege manifestările sărăciei în dezvoltarea copiilor și funcționarea familiei, cât și pentru a adopta măsuri eficiente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oricâte locuri de muncă ar avea, sărăcia nu poate fi depășită (Lichter, Eggebeen, 1994). în fapt, arată cercetătorii, nu e vorba de a avea loc de muncă sau a avea locuri de muncă, pentru a câștiga suficient spre a putea proteja copiii de sărăcie, ci este vorba despre a avea un loc de muncă bine plătit. Acest lucru se întâmplă foarte rar în cazul mamelor singure. Este o idee care ar trebui să ne alerteze atât din perspectiva abuzului societal, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
merge până la moartea lui. Părinții enervați de anumite manifestări ale bebelușului, de obicei fiind vorba de plânsul și scâncitul acestuia, din dorința de a-l face să tacă îl zgâlțâie cu putere provocând desprinderi ale membranei arahnoidiene care învelește și protejează creierul. Se produc hematoame care pot fi ireversibile, copilul rămânând cu un handicap pe viață. Sindromul general al nedezvoltării (Killen, 1998) este determinat de abuzul și neglijarea suferite de copilul aflat în îngrijirea adultului violent și ignorant cu privire la nevoile copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recurge la toate formele de abuz și neglijare a copilului. O parentificare frecventă a copilului se petrece în urma divorțului, a separării părinților sau a morții unui părinte. Mama așteaptă ca după separarea de tată, copilul, băiat sau fată, să o protejeze, să o înțeleagă, să o ajute. Băiatului i se spune: „acum tu ești bărbatul casei!”, fetei „acum ești fetiță mare”și deci păpușile trebuie lăsate deoparte, pentru treburile serioase, care cad în sarcina fetiței de-acum, cele care țin în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a da un sens celor petrecute, de a comunica despre evenimente și trăiri, induce copilului o stare de panică cronică, sporind vulnerabilitatea copilului față de schimbările ce apar ulterior în viața lui. De asemenea, posibilitățile de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
normele și valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și impunerea ei de către mecanismele statale protejează în modul cel mai eficient populația, față de violență. Resortul primar al legilor îl reprezintă protejarea și satisfacerea nevoilor oamenilor pentru supraviețuire, dezvoltare și funcționare sănătoasă. Violența a fost întotdeauna cel mai mare adversar al stării de sănătate a individului și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sănătate a individului și grupurilor. Evoluția omenirii a relevat treptat tot mai multe nevoi care condiționau calitatea vieții indivizilor și a grupurilor umane: familii, comunitate, regiune, țară. Conștientizarea acestor nevoi a condus la formularea unor legi pentru a le proteja și asigura satisfacerea lor în condițiile unei bune conviețuiri în grupările date. Astfel s-au născut, treptat, pe măsură conștientizării nevoilor, legile. Nevoile au evoluat dinspre biologia umană spre psihologie, societate și cultură. Legislația le-a secondat, mereu cu un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-și căuta fericirea: „Considerăm aceste adevăruri fundamentale: toți oamenii sunt egali și sunt înzestrați de Dumnezeu cu drepturi inalienabile clare, printre care dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii”. Conștientizarea nevoii ființei umane de a fi protejată prin reglementări internaționale față de violență, a nevoii omenirii de a se proteja împotriva violenței și a preveni producerea ei, s-a petrecut relativ recent însă, la începuturile secolului XX, consecutiv Primului Război Mondial. Pierderea uriașă de vieți omenești și abuzurile produse în defavoarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
egali și sunt înzestrați de Dumnezeu cu drepturi inalienabile clare, printre care dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii”. Conștientizarea nevoii ființei umane de a fi protejată prin reglementări internaționale față de violență, a nevoii omenirii de a se proteja împotriva violenței și a preveni producerea ei, s-a petrecut relativ recent însă, la începuturile secolului XX, consecutiv Primului Război Mondial. Pierderea uriașă de vieți omenești și abuzurile produse în defavoarea victimelor au condus la inițierea în 1919, a Ligii Națiunilor. Prin Carta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
drepturile copilului. Articolul 19 al Convenției se ocupă în mod explicit de prevenirea abuzului și a neglijării copilului. Textul acestui articol arată că: 1. Statul trebuie să promoveze toate măsurile necesare de natură legislativă, administrativă, socială și educațională pentru a proteja copilul aflat în grija părintelui, custodelui legal sau a oricărei alte persoane, de orice formă de violență fizică și mentală, injurie sau abuz (incluzând abuzul sexual), neglijare sau tratamente neglijente, maltratare sau exploatare. 2. Aceste măsuri de protecție trebuie să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu numai articolul 19 al Convenției, ci și art. 2 drepturile egale ale copiilor, art. 3(1) prioritatea interesului copilului, art. 6 dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare maximă, art. 12 respectarea opiniilor copilului. 2. Probleme specifice a) Legislația statului protejează real copiii împotriva oricăror forme de violență fizică și psihică? b) în cazul tratării cu violență a copilului, există subterfugii, excepții sau vicii de procedură, de care se pot prevala părinții sau alte persoane? c) în ce măsură legislația protejează toți copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Legislația statului protejează real copiii împotriva oricăror forme de violență fizică și psihică? b) în cazul tratării cu violență a copilului, există subterfugii, excepții sau vicii de procedură, de care se pot prevala părinții sau alte persoane? c) în ce măsură legislația protejează toți copiii împotriva oricărei forme de pedeapsă fizică: acasă; în școli (publice sau private); în instituții de ocrotire; în sistemul de adopție; în alte forme alternative de protecție; în instituții de îngrijire de zi; în sistemul penal (sentința curții, instituția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acasă; în școli (publice sau private); în instituții de ocrotire; în sistemul de adopție; în alte forme alternative de protecție; în instituții de îngrijire de zi; în sistemul penal (sentința curții, instituția penală); d) în ce măsură: legislația, politica socială și practica protejează copiii de: maltratare și violență, incluzând și violența între copii, în școli sau în alte instituții; practici tradiționale ce implică violența fizică și psihică și prejudiciază sănătatea și integritatea copilului. e) A luat statul măsuri adecvate pentru prevenirea tuturor formelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Organizația mondială contra torturii (OMCT) a prezentat un raport în care argumentează considerarea violenței domestice ca o formă de tortură a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Deși există o legislație internațională care protejează drepturile omului împotriva diferitelor forme de violență, deși există o legislație specifică pentru femeie și alta pentru protecția copilului, „observăm nu atât eroarea legii, ci mai ales aplicarea ei eronată [”] numeroase studii [”] arată cum la tribunale prea adesea dovezile asupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modul cum umorul poate fi transformat în mecanism de apărare și scut protector împotriva unei experiențe eminamente dramatice și crude, cum este cea a războiului însuși. Concret, asistăm la o emoționantă metamorfoză, condusă de un adult, care pentru a-și proteja copilul de ororile războiului reconfigurează și reclădește realitatea înfricoșătoare din jur prin lentila umorului. Voltaire (apud Moody, 1980, p. 53) spunea că „cerul ne-a dăruit două lucruri pentru a contrabalansa multiplele încercări ale vieții: speranța și somnul”. La care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cristalizează între mamă și copilul pe care îl poartă în uter, vom apela din nou la J.T. Condon (1993), care reperează cinci aspecte: dispoziția de a cunoaște copilul, de a interacționa cu acesta, de a evita separarea (pierderea), de a proteja, de a-i gratifica trebuințele. Desigur că fiecare dintre aceste dimensiuni își subsumează un set de acțiuni specifice, asupra cărora nu vom zăbovi. Important de remarcat însă este faptul că, atașamentul prenatal este rezultanta conlucrării dintre următoarele „ingrediente”: atitudinea gravidei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de specialitate consemnează multiple cazuri ce demonstrează, fără echivoc, că iubirea maternă, dorința ardentă de a aduce pe lume un copil, generează în jurul acestuia o miraculoasă „bulă protectoare”, despre care vorbea B. Cyrulnik (2005), adică o platoșă rezistentă care îl protejează de multiple pericole. Vom relata acum, un exemplu tulburător și persuasiv, care ilustrează copleșitoarea forță a unei femei, care animată de dorința fierbinte de a deveni mamă își pune în pericol propria sa viață, fără nici o precauție și fără nici un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și fără nici un regret. Protagonista întâmplării este Joanna, o tânără portugheză, care deși află, după ce a rămas însărcinată, că suferă de leucemie, refuză cu fermitate un avort terapeutic, dar și orice tratament oncologic care i-ar putea dăuna copilului. Fiind protejat permanent de efluvii debordante de iubire maternă, fetusul care va purta numele de Veronica, se dezvoltă nestingherit și se va naște prin cezariană. Pentru mamă, urmează o suită de tratamente antileucemice, iar atunci când starea ei de sănătate s-a redresat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având un rol întemeietor. ținând cont că, de fapt, ea semnifică o separare, evenimentul conține oricum un cuantum de traumatism, deoarece „învelișul”(Brazelton, Sparrow, 2007) cald și ospitalier care l-a protejat timp de 9 luni, ca urmare a unei interacțiuni fluide și securizante cu propria mamă, se destramă acum cu brutalitate și el trebuie rețesut prin iubirea parentală. Rezultă că orice copil pentru a se naște fără gena fericirii, trebuie să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dat find înalta combustie de stres și suferință ce caracterizează instituțiile care se ocupă de pacienții terminali și de aparținătorii acestora, este de domeniul firescului ca după un timp, membrii personalului să părăsească acest loc de muncă, pentru a-și proteja armonia interioară și a face loc unor noi angajați, cu resurse mai proaspete. Indiferent însă ce perioadă din viața lor au dedicat acestei munci de acompaniere a unor semeni către fruntariile morții, ei merită cel mai profund omagiu pentru darul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care se pot invoca în același scop, deplasează centrul explicativ în altă direcție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]