40,119 matches
-
nume Maria pe care o căsătorește cu un anume Vasile Grigoruț din Dreptu (sat învecinat cu Frumosu) și care la rândul ei are 4 copii. Doi dintre acestia mor de mici, trăind doar o fată pe nume Ileana și un băiat pe nume Gheorghe, care se înregistrează în acte Gheorghe Diaconu, după numele bunicului său. La sfârșitul sec al .XIX-lea satul Frumosu făcea parte din comuna Călugăreni, iar în anul 1925 este sat al comunei Galu, urmând ca din anul
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
Crivina a județului Prahova. Avea o școală ce funcționa din 1887. Comuna învecinată, denumită Crivina, avea în compoziție satele Crivina și Fânari, cu o populație de 793 de locuitori, având o școală înființată în 1888 cu 57 de elevi (toți băieți) în 1893 și o biserică clădită în 1794 de locuitorii satului Crivina și reconstruită în 1840 de moșierul Dimitrie Ioanidis. Satul Poenarii Apostoli era reședința unei comune formată din el și din satele Poenari și Gorgani, având în total 849
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
Jos și Cornu de Sus (ultimul fiind astăzi în comuna Dumbrava), având în total o populație de 657 de locuitori, o singură biserică zidită în 1790 și o școală datând din 1874 frecventată în 1892 de 28 de elevi, toți băieți. În perioada interbelică, în anuarul SOCEC din 1925 apare și satul Belciuguri, ca parte a comunei Cornurile, iar Drăgănești a fost în continuare reședință de plasă, denumită în acea perioadă "Drăgănești". În 1950, plasa și județul au fost desființate, comunele
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna Drajna de Jos avea 2277 de locuitori (din care 1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Chilii, formată din satele Buciumi și Chilii, având 1267 de locuitori ce trăiau în 338 de case; aici existau o biserică și o școală mixtă cu 17 elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei așezări Bătrâni, ar fi existat doi moșnegi, care aveau doi băieți și două fete. Împrejurimile fiind întinse, ei și-ar fi ridicat aici sălaș, punând stăpânire pe pământ. Copiii crescând, și-au făcut și ei gospodăria lor pe Valea Chiojdului, cel mare creând satul Chiojdu Mare, iar cel mic satul Chiojdul
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor, creșterea animalelor și pomicultura. Se spune că într-o seară un cuplu de iubiți a plecat la pescuit pe malul râului Crasna. Aceștia nu s-au mai întors niciodată. Se spune că băiatul a prins un pește atât de mare ca nu se poate întoarce în râu, innoata doar în față și în spate. Acesta l-a prins și i-a mâncat pe amândoi. Se zice că oamenii au găsit dupan un timp
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
Războiului de independență din 1877-1878 se inaugurează spitalul local. Orașul devine reședința de subprefectura și e dotat cu un oficiu de poștă și telegraf, apoi cu o prima linie telefonică (1888, Odobești-Vidra). În 1885 se deschide prima școală primară de băieți, în 1886 școală de fete și cea de viticultura și comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepiniera amenajată în satul Vărsătura. În rest, în podgorie au fost plantate soiuri nobile de import, aduse mai ales din Algeria, care pe
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
statut de comună urbană și era reședința plășii Gârlele din județul Putna, fiind formată din satele Odobești, Grozești și Vineșești, cu 3594 de locuitori ce trăiau în 954 de case. În oraș existau șapte biserici și două școli (una de băieți și una de fete) având în total 297 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai era organizată în aceeași plasă și comuna Pățești, formată din satele Boțești, Florești, Gugești, Pănticești, Pățești și Slobozia-Vidrașcu, cu 1592 de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
într-adevăr în localul casei Potop, alcătuit din două încăperi. Până la data de 15 martie 1902 a funcționat numai un atelier de dogărie condus de un maistru și sub conducerea lui Vasile Popa - directorul în exercițiu al Școlii Primare de băieți din localitate. Școală a funcționat în acest local până la data de 26 octombrie 1906, după care, împreună cu toate dependințele ei, a fost mutată în localul propriu, construit cu ajutorul județului Putna și a primăriei Odobești. Localul nou construit avea 13 încăperi
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Sărăcsău. Mănăstirea de aici a fost întemeiată în anul 1769 pe locul zis astazi Bisericuta la Conul Viilor. La insistența călugărului Ion Dumitru Barbu, comuna a cedat terenul, cu condiția ca mănăstirea să aibă o capelă și o școală pentru băieții sătenilor. Mânăstirea s-a zidit concomitent cu capela și cu școală. A fost distrusă în urma unui ordin regesc din 3 ianuarie 1782. Mănăstirea o mai găsim menționată și în „"Fassio super monasteriis gr. ritus catholicorum per magnum Transylvania principatum"", redactat
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
cântece la nunți și petreceri, descântece pentru bolnavi, poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita iute, înceată și ceardașul maghiar și cel țigănesc, jucat în perechi, jucul femeiesc jucat separat. Colindul de Crăciun: grupuri de băieți și fete intra în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți cu prăjituri și vin cald. Uratule de An Nou: în seara ultimei zile
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți cu prăjituri și vin cald. Uratule de An Nou: în seara ultimei zile de a anului băieți cu bice și clopoței intra în curtea gospodarului și îi urează un An Nou fericit, îmbelșugat și sănătate. „Farsangul” (Carnaval) este un alt obicei tradițional maghiar. Această manifestare are loc în ultima zi de Farsang, sărbătoare tradițională care începe după
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Farsang . Petrecerea de Farsang își are originea într-un ritual medieval apărut în Europa în 1126, pe care maghiarii din Transilvania l-au adoptat doar în secolul al XVI-lea. Bradul împodobit cu flori din hârtie colorată este dus de băieții mai tineri la fetele din sat, iar dacă o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
1126, pe care maghiarii din Transilvania l-au adoptat doar în secolul al XVI-lea. Bradul împodobit cu flori din hârtie colorată este dus de băieții mai tineri la fetele din sat, iar dacă o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
poartă în spate, este un prilej de haz general. Azi, obiceiul e mai dificil de practicat, căci multe porți sunt din metal, deci mai greu de scos din tătâni și de transportat. În cea de-a doua zi de Paști, băieții stropesc fetele cu apă de colonie și le urează să-nflorească și să crească cât mai înalte și mai frumoase iar fetele le servesc cu ouă roșii, prăjituri și vin. Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
aceeași intenție transpusă în verbul colindului "„Fă-te vesel gazdă bună”". Toată această ceată este acompaniată de unul sau doi fluierași. Melodia jocului este veselă, ritmată dar într-un moment se transformă în doină jalnică. Atunci Turca se prăbușește, iar băiatul mascat, adică „bgidușul”, motivează că gazda sau fata gazdei „s-a uitat lung” și a deochiat-o. În timp ce gazda, găzdoaia, fata și feciorul lor erau chemați să prindă de cănacii Turcii pentru ca aceasta să-și revină și să joace din nou
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
este numit „câșlegi”, adică „de dulce” și sunt continuate șezătorile, iar duminica se pot face nunți. În una din aceste duminici se organizează obiceiul numit „Vergel”, adică o petrecere cu joc, în care fetele angajau muzicanții și tot ele chemau băieții la joc. Melodia jocului atrăgea bineînțeles și pe ceilalți membri ai comunității, care își manifestau această atracție în strigătura: „Vai de mine ce zâcală De-ar ține până pe seară Și mâine să-nceapă iară.” În timpul postului comunitatea nu organizează petreceri
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată din satele Berendești, Bucșănești, Căpățâneni, Corbeni, Poenari și Turbura, având în total 1880 de locuitori. Existau în comună cinci biserici, o școală rurală de băieți și una de fete. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Oești, formată din satele Oești-Pământeni și Oești-Ungureni, având 567 de locuitori și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
Siguranță, Administrația Financiară, Serviciul de poduri și șosele. Justiția era reprezentată de Tribunalul Turda și de Judecătoria de Ocol. Din punct de vedere al învățământului, Turda era principalul centru al județului. Aici funcționau: Revizoratul școlar, un liceu de stat de băieți (Liceul „Regele Ferdinand”), un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Justiția era reprezentată de Tribunalul Turda și de Judecătoria de Ocol. Din punct de vedere al învățământului, Turda era principalul centru al județului. Aici funcționau: Revizoratul școlar, un liceu de stat de băieți (Liceul „Regele Ferdinand”), un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bâlca și Borșani. Comuna Bâlca avea 568 de locuitori și era formată doar din satul de reședință, având o biserică și nicio școală, cei 19 școlari (17 băieți și 2 fete) din comună învâțând în comunele vecine. La fel, și comuna Borșani avea tot doar satul de reședință în compoziție; acest sat avea 551 de locuitori și o biserică; neavând școală, cei 14 școlari din comună învățau, ca
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți). În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]