38,420 matches
-
pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Neculai N. Diaconu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la legea amintită. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât nu permite și candidaților independenți care au întrunit pragul electoral să fie incluși în operațiunea de redistribuire a voturilor, ci doar partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale. În opinia sa, se creează privilegii în favoarea cetățenilor care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
repartizării mandatelor neatribuite [art. 96 alin. (3) lit. b)], candidații independenți nu se mai regăsesc, excluderea acestora din faza redistribuirii negăsindu-și nicio justificare legală. Se instituie astfel un regim discriminator între candidații independenți și celelalte categorii de candidați, textul criticat venind în contradicție chiar cu dispoziția generală privind repartizarea mandatelor [art. 96 alin. (2)], potrivit căreia "repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți, care au întrunit pragul electoral prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
politice, alianțele politice și alianțele electorale". Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
prevederile art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 96 alin. (3) lit. b): "(3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: [...] b) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele politice și alianțele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. Instanța în fața căreia a fost ridicată excepția apreciază că sunt nesocotite în plus prevederile art. 37 din Legea fundamentală, privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
criterii arbitrare. Astfel cum arată și Avocatul Poporului în punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate, "situația candidaților independenți e diferită de cea a candidaților propuși de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale". De altfel, dispozițiile legale criticate reprezintă o opțiune a legiuitorului, care, având competența de a reglementa sistemul electoral, are libertatea să decidă asupra modalităților de repartizare a mandatelor, în cazul alegerii autorităților administrației publice locale, cu respectarea drepturilor electorale ale candidaților. Pentru considerentele expuse mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211400_a_212729]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție și interzicerea îngrădirii prin lege a exercitării acestui drept, art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea dreptului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
drept, art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private, precum și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate într-o cauză în care același autor al excepției critica aceleași texte invocate și în prezenta cauză, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
dreptul de a-și valorifica creanțele în condițiile dreptului comun, cu consecința perturbării grave a activității ce constituie însăși rațiunea de a fi a unor astfel de instituții. Curtea a mai reținut prin aceeași decizie că, deși prin dispozițiile legale criticate se instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse bănești ale instituțiilor publice, ci numai asupra celor alocate de la buget în acest scop, executarea silită a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
51/1998 , deoarece, în opinia sa, acesta instituie o discriminare între debitorii persoane private, pe de o parte, și AVAS, pe de altă parte, în privința executării silite a hotărârilor judecătorești. Referitor la aceste susțineri Curtea constată că textul de lege criticat reprezintă o normă de protecție de interes general, prin care legiuitorul a urmărit să evite situația în care, pe calea executării silite, instituția publică ar fi lipsită de resursele financiare necesare derulării activității sale de interes public, în deplină concordanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183057_a_184386]
-
cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Radu Ciprian Mureșan. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21, 53, 56 și 124 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât condiționează apărarea pe cale judiciară, în cazul proceselor având ca obiect împărțirea de bunuri, de plată unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223045_a_224374]
-
de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223045_a_224374]
-
de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condițiile art. 2 alin. (1)." În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 - Contribuții financiare și art. 124 - Înfăptuirea justiției. Este invocată și încălcarea art. 6 din Convenția pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223045_a_224374]
-
Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. De asemenea, Curtea a mai reținut, că pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223045_a_224374]
-
membrilor Curții Constituționale și apreciem că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune trebuia respinsă pentru următoarele motive: 1. În opinia majoritară se consideră că hotărârea criticată este nelegală întrucât au fost încălcate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 potrivit cărora "grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263405_a_264734]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (3) și art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Alin Bogdan Circo. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 21 din Legea fundamentală. Chiar dacă plata taxei de timbru nu constituie o condiție de admisibilitate a întoarcerii executării silite, ci exclusiv pentru a putea proceda la judecarea acesteia, instituirea acestei obligații poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233400_a_234729]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233400_a_234729]
-
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 865 din 16 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 12 august 2009, Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233400_a_234729]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235626_a_236955]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. În realitate, în privința art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este criticată numai sintagma "în vigoare", astfel încât obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , în privința sintagmei "în vigoare". Aceste texte au următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235626_a_236955]
-
272 din 27 aprilie 2010, Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009 și Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009). Așadar, în momentul de față, textul criticat nu mai are niciun efect asupra raportului juridic deja stabilit, cele reținute în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind în conformitate cu solicitările autorului excepției exprimate prin cererea de chemare în judecată. Rezultă așadar că excepția de neconstituționalitate ridicată vizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235626_a_236955]
-
Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Gelu Dimitrie Petru Zoica. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16, 21, 29 și 136 din Constituție, deoarece, în aplicarea acestora, acțiunea în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor este lăsată la liberul arbitru al administratorului judiciar, cu consecințe păgubitoare pentru terții dobânditori și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222571_a_223900]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222571_a_223900]