37,765 matches
-
a deveni „părinte suficient de bun” pentru propriii copii, în ciuda evenimentelor sau a contextelor nefavorabile la care a fost expusă. Dar această capacitate include și un nivel de autonomie suficient de bun pentru a putea satisface nevoile copiilor, a-i proteja și a avea o viață satisfăcătoare. Așadar, proba obiectivă a rezilienței o dăm în modul în care reușim în viața autonomă, printre ceilalți, și în modul în care reușim ca părinți. Dovada subiectivă este capacitatea de a nu ne pierde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suferință în care se află persoana sau la trăirile de suferință ulterioare petrecerii evenimentului nefavorabil persoanei. 3.5.3. Mecanisme defensive/de apărare Sunt mecanisme descrise de psihanaliză, prin care individul aflat în disconfort reușește să facă față evenimentului neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei realități neplăcute. în lucrarea sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba română cu titlul Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiii care au trecut prin suferințe considerabile (moartea unui părinte, catastrofe, război etc.) reușesc să se salveze (au o bună reziliență) și să devină personalități cunoscute. Mulți dintre ei ajung să exceleze în artă, dar și în științe. Ce-i protejează, ce-i face „invincibili”? Uneori, reziliența este desemnată prin conceptul de factori protectivi, cele două concepte fiind considerate sinonime. Factorii protectivi pot fi interni, construiți de competențele moștenite și achiziționate de individ, sau externi, în rețeaua socială sau în general
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile afectuoase, valorizante, cu disponibilitate permanentă față de individ reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai slabi (propriii copii, frații mai mici, persoanele semnificative nouă și vulnerabile), sunt importante ancore existențiale. Nu doar mediul social: familia, grupul de prieteni, colegii, membrii comunității sunt resurse pentru individul expus riscurilor sau adversităților, ci și condițiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atras induce „efectul de curgere”salvator și regenerator descris de M. Csikszentmihalyi (2003). Acest efect te face să te simți fericit și în același timp îți asigură utilizarea și antrenarea maximă a potențialului de care dispui. Concentrarea pe hobby-uri proteja persoanele de aspectele dure ale vieții creând o lume paralelă, generatoare de satisfacții. „Consumul de cultura”menționat anterior se poate înscrie și la acest capitol al preocupărilor individuale regeneratoare, dar practicate în grup în acest din urmă caz. în ceea ce privește imaginea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un anumit domeniu, mai capabili. Rutter (1990, apud Trudel et al., 2002) consideră că între vulnerabilitate și protecție există o continuitate cu un pol negativ, alcătuit din elementele care vulnerabilizează individul și un pol pozitiv, alcătuit de elementele care-l protejează. în acest continuum, o situație dată poate avea, în fiecare element al ei, o dublă interpretare: pozitivă și negativă în același timp. în psihologia tranzacțională se consideră că o anumită situație ce pare strivitoare pentru individ poate fi salvatoare prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și acționează direct. Un exemplu, așa cum apare în Trudel și colaboratorii (2002), poate fi statutul socioeconomic scăzut sau sărăcia familiei. Este un factor de risc distal pentru copil. Acțiunea lui asupra dezvoltării copilului trece prin capacitatea părinților de a-și proteja copiii de efectele sărăciei. Există copii care cresc în familii expuse sărăciei, dar care nu cresc cu conștiința limitativă că sunt săraci, deoarece părinții nu le induc această idee (Felner, 2000). Sărăcia poate acționa și atinge copilul prin intermediul absenței mamei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți înțeles, protejat de adultul care-i acceptă sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul învață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dat de „prezența fizică a adulților în familie, precum și de calitatea relațiilor dintre membrii familiei”. în ceea ce privește importanța vecinătății, a unui interes și control informal al tinerilor din partea comunității, există cercetări care afirmă că astfel de legături la nivelul comunităților pot proteja indivizii aparținători inclusiv în situații de deprivare economică (Almedon, Glandon, 2006). începând în familie și continuând la școală, cu prietenii și în comunitate, construirea capitalului social este un demers permanent și interconectat: „interacțiunile dintre tânăr și prietenii săi sunt [”] rezultatul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu este vorba doar despre reacția în momentul crizei, a producerii evenimentului neașteptat de pierdere semnificativă sau chiar de traumă, ci și ulterior evenimentului. Ce se întâmplă cu experiența dobândită involuntar de comunitate. Comunitățile sunt obligate să funcționeze, să și protejeze membrii, într-o lume dinamică, în schimbare, adesea impredictibilă. Evenimentele ce apar forțează comunitatea să se schimbe, valorizează potențialul de adaptabilitate și flexibilitate a comunității. O conștientizare a condițiilor dinamice curente și o antrenare a abilităților și resurselor va favoriza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cultură cu tot. în mod tradițional, când un rău se produce, primul gest este de defensă, iar al doilea, imediat, este de a dori din răsputeri să nu ne reamintim, să uităm. Păstrăm secret răul produs crezând că astflel ne protejăm și protejăm noile generații. în fond nu facem altceva decât să le lăsăm un teren mereu imatur, nepregătit pentru a face față stresului și traumelor generate de dezastre. Generația copiilor, „protejați”de amintirile dezastrului, nu va fi cu nimic mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tot. în mod tradițional, când un rău se produce, primul gest este de defensă, iar al doilea, imediat, este de a dori din răsputeri să nu ne reamintim, să uităm. Păstrăm secret răul produs crezând că astflel ne protejăm și protejăm noile generații. în fond nu facem altceva decât să le lăsăm un teren mereu imatur, nepregătit pentru a face față stresului și traumelor generate de dezastre. Generația copiilor, „protejați”de amintirile dezastrului, nu va fi cu nimic mai pregătită decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uităm. Păstrăm secret răul produs crezând că astflel ne protejăm și protejăm noile generații. în fond nu facem altceva decât să le lăsăm un teren mereu imatur, nepregătit pentru a face față stresului și traumelor generate de dezastre. Generația copiilor, „protejați”de amintirile dezastrului, nu va fi cu nimic mai pregătită decât cea a părinților când se vor confrunta cu evenimente traumatice similare. în literatura de specialitate se fac recomandări privind orientarea dezvoltării comunităților în sensul sporirii rezilienței lor. Astfel, Peter
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un mare preț pe fiecare membru al ei și care-și centrează eforturile pentru a proteja copiii, noua generație, viitorul comunității. 3.9. Reziliența societală/„reziliența asistată” Numeroase situații, așa cum am arătat, constată că în ciuda adversităților, persoanele sunt reziliente, reușind să-și mențină o viață sănătoasă și să-și păstreze speranță (Suedfeld, 1997; Johnson, Wiechelt, 2004
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la nivel macroscocial, conceptul de reziliența asistată își găsește eficiența maximă în cadrul cultural specific unei anumite societăți. Cultura oricărei societăți are rolul de a aduce un plus de calitate în viața materială și spirituală a grupului și inclusiv de a proteja membrii grupului de suferințe intuite la un nivel protoștiințific. Ritualurile ce însoțesc în anumite culturi evenimentele ce induc mari schimbări în viața individului sau a grupului reprezintă terapii simbolice de susținere a persoanelor participante la eveniment. în diferite culturi se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea unor aptitudini și cultivarea lor produc oportunități de retragere într-o activitate regeneratoare atât emoțional, cât și cognitiv (Csikszentmihalyi, 2003). Cultivarea interesului față de natură, a dorinței de a proteja natura, plantele și animalele înseamnă crearea unei variante facile, la îndemână pentru copii și familii, de a-și orienta sănătos gândirea și trăirile. Muzica și dansul reprezintă inegalabile și facile surse de a crea astfel de stări de desprindere de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedere pe conducătorii de departamente implicați În desfășurarea lor, ci conducerea politică (singura, de altfel, responsabilizată public În ceea ce privește modul În care au fost cheltuiți banii publici). Obiectivul subsidiar urmărit de această filosofie a formării bugetului este corespunzătoare interesului de a proteja bugetul public de eventualele utilizări discreționare la nivelul administrativ al ministerelor. Noua abordare, de la care se revendică atât măsura introducerii planurilor strategice, cât și a bugetării pe programe, pornește de la presupoziții diferite În ceea ce privește modul În care sunt cheltuiți banii publici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din Oceanul Atlantic. Respectiv, În anii ’70 și ’80, programul de Înarmare navală a vizat achiziția de platforme care să determine cât mai grea cu putință pătrundere a flotei sovietice la sud de linia de apărare GIUK (Groenlanda - Islanda - Marea Britanie), care protejează direct transporturile navale Între Statele Unite și Europa. Printre celelalte achiziții militare destinate acestui scop (portavioanele antisubmarin din clasa Illustrious, submarine de atac), s-au numărat și fregatele de tip 22, destinate luptei cu submarinele de atac sovietice. Prezentarea individuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
inteligente, precum și, În funcție de necesități, rachete aer-aer sau aer-sol4. Conform Ministerului Apărării Naționale, Înzestrările MIG-21 Lancer au scopul de a asigura pe timp de pace Îndeplinirea unor sarcini, cum ar fi, de exemplu, misiunile de patrulă și poliție aeriană, menite să protejeze atât suveranitatea aeriană a statului, cât și unele ținte vitale de la sol, iar, pe timp de război, de a garanta posibilitatea de angajare În lupta aeriană sau În acțiuni de sprijin al trupelor de la sol5. Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din țările membre și, prin urmare, constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi privește direct pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ținem seama de faptul că oriunde indivizii au dobândit în mod excepțional drepturi în sistemul dreptului internațional, aceasta s-a întâmplat ca un rezultat al tratatelor dintre state. "Indivizii nu sînt subiecte ale dreptului internațional. Unele din interesele lor sunt protejate de dreptul internațional, dar numai prin intermediul statelor. Protecția acestor interese se realizează prin drepturi, respectiv îndatoriri pe care statele le au între ele în beneficiul cetățenilor lor36. Faptul că indivizii sunt vizați de un număr de reguli internaționale (acordându-li
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
discriminarea față de alții și să nu se extindă în timp sau ca arie de aplicare peste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului egalității depline și efective. În același spirit, Convenția prevede că statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele care pot face obiectul amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, ca rezultat al identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase și pentru a promova respectul și înțelegerea reciproce între toate persoanele de pe teritoriul lor, oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor, oricare ar fi identitatea lor, mai ales în domeniile educației, culturii și media. ● Sunt interzise politici sau practici care ar tinde spre asimilarea persoanelor care fac parte din minorități, împotriva voinței lor; se prevede obligația statelor părți de a proteja aceste persoane împotriva oricărei acțiuni care ar viza asimilarea lor; aceasta nu se referă la măsuri adoptate în realizarea unei politici generale de integrare. Textul reflectă importanța măsurilor pe care un stat le poate adopta pentru a realiza coeziunea socială
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]