38,420 matches
-
României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, și Decizia nr. 1.245 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, Curtea, în esență, a reținut că soluția legislativă criticată constituie o aplicare, în cadrul procedurii falimentului, a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene (art. 975 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222571_a_223900]
-
o procedură diferită de conferire a titlului de onoare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125806_a_127135]
-
de prezență lege următoarele categorii de persoane: [...] e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției, precum și deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet, pentru veniturile realizate, în cadrul funcției de bază". Autorul excepției consideră că dispoziția legală criticată este neconstituțională, deoarece condiționează scutirea de plata impozitului pe salarii de conferirea titlurilor prin brevet. Or, drepturile celor distinși cu titlurile menționate se acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calității, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 566
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125806_a_127135]
-
plata impozitului pe salariu, drept menționat și în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 . Raportând prevederile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, la dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție, Curtea constată că textul legal criticat este în concordanță cu legea fundamentală. Conferirea unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României, în baza art. 94 lit. a) din Constituție, se atestă prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnătură autografa a Președintelui României, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125806_a_127135]
-
unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României, în baza art. 94 lit. a) din Constituție, se atestă prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnătură autografa a Președintelui României, precum și prin sigiliu. Ipoteza cuprinsă în dispoziția legală criticată, referitoare la condiționarea scutirii de plata impozitului, concretizează prerogativă constituțională a Președintelui României. Pentru aceste considerente, urmează că excepția de neconstituționalitate să fie respinsă ca neîntemeiată. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125806_a_127135]
-
o cerere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că dispozițiile legale criticate au drept scop evitarea abuzului de drept. Mai mult, partea interesată are posibilitatea de a formula o nouă cerere. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 9 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 635
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258284_a_259613]
-
a fost invocată de Gabriel Emilian Constantin într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ - Rezoluția nr. 3.591/IJ/2.654/DIJ/2012 din 21 decembrie 2012. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât rezoluția Inspecției Judiciare reprezintă o opinie subiectivă, pronunțată într-o procedură administrativă, opinie ce nu poate fi exclusă unui control independent și imparțial în situația în care această rezoluție poate naște sau stinge raporturi juridice. Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258284_a_259613]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258284_a_259613]
-
datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258284_a_259613]
-
la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare și la o parte din dispozițiile constituționale invocate și în prezentul dosar (art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258284_a_259613]
-
cu variantele "Nicotiana sylvestris", "Nicotiana x sanderae", „"Nicotiana forgetiana" și "Nicotiana alata". Prin încrucișări s-au obținuți produși cu flori cu un colorit variat și cu aromă plăcută ca de exemplu „Regina nopții” ("Nicotiana alata"). În prezent sunt tot mai criticate reclamele care propagă fumatul, se caută informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun producătorilor ca pe pachetul de țigări să existe inscripția „tutunul este un produs cancerigen”. În Europa sunt localuri
Nicotiana tabacum () [Corola-website/Science/311085_a_312414]
-
-se posibilitatea organelor administrative ale statului să prelungească în mod nejustificat executarea titlurilor executorii deținute de personalul care activează în sistemul bugetar. În sfârșit, arată că se aduce atingere și principiului constituțional al neretroactivității legii civile, deoarece textele de lege criticate vizează hotărâri judecătorești devenite executorii înainte de adoptarea lor. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, măsurile legislative criticate fiind justificate de criza economică generalizată pe care o traversează România. În conformitate cu dispozițiile art. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
că se aduce atingere și principiului constituțional al neretroactivității legii civile, deoarece textele de lege criticate vizează hotărâri judecătorești devenite executorii înainte de adoptarea lor. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, măsurile legislative criticate fiind justificate de criza economică generalizată pe care o traversează România. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
de neconstituționalitate nu este întemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010. De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010 . Prevederile criticate ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 sunt următoarele: - Art. 1: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
de executare silită se suspendă de drept. ... (3) Sumele prevăzute la alin. (1) plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică." ... Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 21 privind accesul liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 alin. (6) privind domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, pronunțându-se cu privire la conformitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 cu prevederile constituționale referitoare la dreptul de acces liber la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic." De asemenea, cu același prilej, Curtea a statuat că susținerea privind încălcarea principiului neretroactivității legii civile "este evident neîntemeiată, întrucât textul criticat se aplică pentru viitor, neexistând în acest sens nicio urmă de îndoială". Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
acele hotărâri judecătorești devenite executorii în intervalul dintre intrarea în vigoare a acestei din urmă ordonanțe și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010 . Prin urmare, Curtea apreciază că sunt aplicabile aceleași argumente de constituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, ca și cele expuse mai sus. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235009_a_236338]
-
au avut cele mai bune farfuri. Câștigătorul probei a fost Tudor, care va deveni căpitan de echipă în prima Probă de Teren. Cele mai rele dish-uri au fost ale Isabelei, Cristinei și a lui CoCo. Deoarece au avut cele mai criticate dish-uri, Cristina, Isabela și CoCo au întârtat la Testul sub Presiune. Cei trei concurenți ajunși la Testul sub Pesiune au trebuit să gătească 12 clătite. În urmă jurizării CoCo a rămas cu cinci clătite, fiind salvat de la elimiare, în timp ce Isabela
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
distribuirii lingurilor, Isadora a fost singura concurență care nu a primit nicio lingură de lemn, fiind salvată de la Testul sub Presiune, odată cu ea și Petrică, George, Moza, CoCo și Tăvi. Pentru că, Elenă, Odette, Lambrino și Isabela au fost cei mai criticați concurenți, fiecare primind câte patru linguri de lemn, aceștia au intrat la Testul sub Presiune. Cei patru concurenți întârți la Testul sub Presiune au avut patru categorii de ingrediente (carne, lactate și legume) și au trebuit să liciteze cu timp
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
care nu a gătit suficient midiile, Elenă, care nu și-a ales destule preparate și nu a gătit prin tehnică impusă și Petrică, cu un plating prea simplu. Deoarece Elenă, Tăvi, Petrică, Iuliana, CoCo și Moza au fost cei mai criticați, aceștia au intrat la Testul sub Presiune. Cei șase concurenți ajunși la Testul sub Presiune au avut pe bancuri 22 de cuti și o supă. Concurenții avut 30 de secunde pentru a gusta supă și două minute și jumătate pentru
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
tropical, ton cu scoici saint jaques cremă de creveți cu curry). Ultmimele trei concurente au fost Alexandra, Greta și Anca, dar cea mai bună dintre ele a fost Alexandra, care a fost salvată. Anca și Greta au fost cele mai criticate, insă jurații nu au putut să treacă cu vederea peste deșertul Greței care nu s-a putut dezlipii de pe farfurie. La final, jurații iau mai acordat o șansă Ancăi, eliminand-o pe Greta.
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
cu urmări hotărîtoare pentru muzica sovietică: după ce Stalin a asistat la reprezentarea operei "Lady Macbeth din Mțensk" a lui Dmitri Șostakovici, apare în "Pravda", organul central al Partidului Comunist, un articol întitulat " Haos în loc de muzică", în care opera este aspru criticată, atât ca subiect, cât și ca muzică. Urmarea a fost o aliniere fără excepție a compozitorilor sovietici la principiile realismului socialist. Genul foarte răspândit îl constituie compozițiile vocal-simfonice, cu soliști, cor și orchestră, pe texte propagandistice, revoluționare și partinice, ca
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
1920-1945. Bazându-se pe noi concepte de management științific și pe tipuri noi de recolte, au impus o serie de schimbări în producția vegetală și în tehnica agricolă, cu pretenția de a îmbunătăți agricultura în rezervațiile tribale din colonie. Deși criticată ca fiind înapoiată de către oficialii britanici și coloniștii albi, agricultura din Africa s-a dovedit rezistentă, iar agricultorii kikuyu s-au angajat pe scară largă în reformele agrare ale statului colonial. Modernizarea a fost accelerată de al Doilea Război Mondial
Colonia și protectoratul Kenyei () [Corola-website/Science/325321_a_326650]